Page 2 - Calauza_1996_325

PAC-ul... un partid lipsit de obolul ruşinii!
T R a i t o x
Aţa cum era de aşteptat, In această perioadă a politic, domnia sa reprezentând un partid în pli­
rampantei electorale liderii principalelor partide nă ascensiune, tot mal iubit şi apreciat, un par­
parlamentare şau neparlamentare, şi-au făcut a- tid lipsit de „OBOLUL RUŞINII", un partid al
pariţia şi pe meleagurile hunedorene, pentru a-şi ONESTITĂŢII, COMPETENŢEI şi al BUNEI CU­ Doruri
susţine candidaţii in alegerile locale. VIINŢE.
Vizita domnului Nicolae Manolescu in jude­ Cu această ocazie candidatul la funcţia de pri­ Recent editura „Călăuza* a tipărit în colecţia „Lucian BlagaT
ţul nostru o consider un eveniment atât politic mar al Devei, dl Virgil Boca a prezentat lista cu al 11-lea volum intitulat fo r u r i renăscute*. Autor Eugen Pascal
cât şi cultural, in sala mare a Casei de Cultură candidaţii la funcţiile de consilieri şi primari în Cine este acest autor ? Am ajlat parcurgând cuvântul înainte al
fiind prezenţi atât membri şi simpatizanţi ai PAC- toate localităţile judeţului Hunedoara. volumului de poeme care are ca esenţă sufletul românului ce a
ului, cât şi scriitori şi oameni de artă şi cultură. trăit cândva pe meleagurile noastre hunedorene. Aşadar, Eugen
Totuşi scopul principal al vizitei a fost unul C. EMANUEL 8 Pasca după ce a copilărit in Ţara Haţegului aproape de Jăiul
Bărbat’ fi-a făcut studiile la Şcoala Normală de băieţi din ora-
! şui Deva unde a fi trăit o vreme alături de familia sa. Cu toate
j legăturile puternice manifestate faţă de aceste locuri, destinul
Mcolăe Manolescu reproşează PDSR-ului că acesfa ji-a condus către Statele Unite ale Americii — statul California.
I Depărtarea de locurile dragi care i-au marcat anii tinereţii se
consideră Constituţia drept facultativă | pot vedea astăzi in poemele sale care încearcă să motiveze o
' mare draigoste. Un nesfârşit dor care-l stăpâneşte şi care-i inva­
dează sufletul. N-am citit de multă vreme poeme de o asemenea
Alegerile generale din Româ­ deţul Hunedoara, el şi-a expus parte din acest partid. Dl Mano­ factură. N-am întâlnit o mai mare afecţiune în zeci de poeme
nia nu pot avea loc mai devre­ părerea despre eventuala alian­ lescu este de părere că primarii unde dorul este izvorul versului său. Un poem se intitulează „Ce
me de 3 noiembrie a:c., în o- ţă PDSR — CDR. „După moar­ nu vor fi instalaţi doar in ur­ <tste dorul ?*. Cităm: ,P e este dorul mă înlrebj Şi caut răspunsul
pinia lui Nicolae Manolescu. La tea domnului Coposu, PNŢCD ma voturilor, ci ei îşi cumpă­ cu ardoare/ Precum din carte un efebf Caută enigmei dezlegare*.
întâlnirea recentă de la Cotro- pare decis să ia taurul de coar­ ră funcţiile. „Ilie Năstase a jUn alt poem intitulat JDe ce să uit trecutul ?“ ne răspunde „Când
ne şi să meargă cu orioe preţ murdărit cu afişe Capitala, in­ el imi e avutul". Toate poemele sunt datate pe ani şi sunt scrise
« n i, dintre liderii partidelor clusiv WC-urile publice. El ar
politice şi preşedintele Ilieseu, la guvernare", a spus dl Mano* în locul de „baştină" California. Pe mine, aceste „Doruri renâscsr-
lescu. Despre disciplina de par­ putea ieşi primar, insă unul la te* m-au răsădit prihtr-o întrebare: De ce atâtea doruri la acest
Constituţia a fost considerată tid, liderul PAC are cuvinte de fel de bun cum aş fi eu papă l poet ? Răspunsul meu este că oriunde s-ar afla românul, chiar
drept facultativă de către PDSR, laudă, deoarece din cei peste la Roma“, a spus di Manolescu. de o duce mai bine, ţărâna noastră arde' atât de puternic încât
a apreciat preşedintele PAC. A- 300 de primari destituiţi pentru nu-i dă pace! Linişte deplină !
fiat fa turneu electoral fa ju­ abuzuri, nici unul nu a făcut DANIEL MARIAN li MJRON ŢIC

Wctff Surde, arbitru iu jocul dintre „unu“ şi „trei trandafiri" Gimnastica de înviorare

„PDAR a rezistat fa duda par­ In stare de nimic*. Revigorarea Chiajna, Alianţa Naţională a (Urmam din pag. 1} să întotdeauna.
tidelor floricele cu unu sau trei ţării trebuie să pornească cu Ţăranilor Liberi, care va nego­ Astăzi, preşedintele CtfatOB,
trandafiri", a afirmat Victor aceea a agriculturii, a mai fost cia cu guvernul preţurile la pro­ DE GAtiLLE, FRANKLIN ROO- la fet ca şi Bnsh şi Reagaa sub- :
Sarda te de p&rere Surdu. In acest scop, dusele agricole. D. MARIAN SEVHLT, KIM IR SEN, GEOR- Malarii valoarea Meaturilor şl .
luni, 27 mai a fost înfiinţată, la
D en , 25 mat GE BUSH. MABGARETH priniişiilni americane. Putem
ac. „Atu-ul PDAR «ale că u i THATCHER, R. RSAGAN, F. observa că in SUA ambele « a ii
mitterand sau r a s , CAS-
partide dovedesc trăsături naţia- :
Petre Roman naş Ia... Blandiana TBO at sat rnmsâ aoţfaiiolirtt. naSste. Partidul Republican a
fa opinia lui Surdu. întâlnim multe exemple ale a- devenit, începând cu anii *50 un i
Prezenţi şi noi Ia Alba Tulii întâlnire cu electoratul, timpii partid puternic naţionalist, când
am ««tom n at in carnetul de re­ avut la dispoziţie a fost scurt far EESENUOWEK s-a pronunţat
porter întâlnirea electorală a Nu de alfa, dar trebuia să ple­ ■«pa-aBţtf depinde fa p— - pentru continuarea politicii fa ’i
candidatului Ia preşedinţia ţârii, ce cât mai repede fa comuna (a unul senifawnt comun de extindere a forţei militare ame­
PETRE ROMAN, cu simpatizan­ BLANDIANA pentru a boteza MADUB NAŢIONALA. Un u- ricane Începută de Trumuib
candi­ ţii Uniunii Social Democrate, fa copilul primarului din localita­ Partidul Democrat, «fa conduce- ;
dat PDAR corupt. „PDAR nu a mod deosebit ai Partidului De­ te, candidat şi de această dată de a uni an popor întreg, la­ rea preşedintelui Clinton are, do
fost implicat fa nkă un matra­ mocrat. l-am ascultat cuvânta­ pentru funcţia de primar in ale­ cra de care, de obicei nu sunt asemenea, o atitudine pozitivă
pazlâc de guvernare, ci doar in rea presărată de un iz patriotio gerile -din 2 iunie, din partea capabile partidele religioase, li­ faţă de naţionalismul american.
lucruri preştineşti", a mai spus — în dorinţa febrilă a redresă­ USD-ului. Deci, bucurie mare berale sau socialiste. Partidele Naţionalismul american s-a ex­
liderul- partidului. Despre unii rii economiei ţării şi a întregii in familia Felicia şi Ioan BALŞA. naţionaliste au convingeri. Ele tins nu numai în estul şi vestul
'vieţi ■ social-economice. Nu i-a Am reţinut şi noi numele co­ promovează acel sentiment de Europei ci şi in estul Asiei şi
din cei aflaţi la putere, Surdu lipsit zâmbetul de pe buze şi pilului botezat de familia PE­ legătură cu trecutul, convinge­ America Latină.
s-a exprimat: „sunt nişte gunoa­ glumele bine introduse în „text*. TRE ROMAN. El se numeşte rea că facem parte dintr-un instalarea democraţiei şi for­
ie. care până in 1969 nu au fost Am reţinut faptul că, deşi avea PETRU TEODOR BALŞA, iar şir lnng de indivizi. Partidele marea partidelor naţionaliste de :
noi îi urăm din partea săptă­ naţionaliste promovează de ase­ tip american va dace la conso­
mânalului. „Călăuza* multă să­ menea, credinţa în bunătatea lidarea ţărilor democratice, ca­
re nu vor mai promova
con­
la ie g â tu i cu medicamentele nătate, să crească mare şi fru­ naţiunii, aspect pe care parti­ flicte şi vor contribui la pune­
mos ca nasul lui... PETRE RO­
dele religioase încearcă uneori
MAN. să-l submineze, iar partidele so­ rea bazelor păcii şi prosperită­
compensate IOAN VLAD cialiste şi liberale îl subminea- ţii acestui sfârşit de mileniu.
r ms^m a oamto a mmm a a^m r a a * mmm e m a m m mmm a mmm a amsm a mmm a mmm e a m # dBRt
Referitor la obţinerea pe bază de reţetă a medicamentelor cu
piaţă compensată şi gratuită pentru pensionari, bolnavi de diabet, Lăsaţi-mă să fiu ucenic la înţelepţii
elevi eic„ conducerea Partidului Pensionarilor din România, Filiala
fadefcaaă Hunedoara s-a adresat Alui Dr. ALEXANDRU POPA, di­
rectorat Direcţiei Sanitare judeţene, care ne-a asigurat că începând cetăţii, nicidecum la politicienii ei!
ca data de 27.05.1996 se vor putea ridica de la farmacii toate me­
dicamentele provenind din producţia internă. Se fac in continuare (Urmare din pag. t) i-au ales, mai sunt şi putre­ cretară, pentru simplul motiv ■
demersuri pentru plata de către Ministerul Sănătăţii către farmacii gaiuri, oameni necinstiţi I că nu am. „Călăuza" este a tu- ]
a datoriilor care se ridică la zeci de milioane. va? De ce să nu pot eu să-i Dar, după cum se ştie — de turor oamenilor şi eu nu-mi ]
P.P.R. informez pe cetăţenii municipiu­ ce ţi-e frică tot nu scapi I Am găsesc locul în altă parte decât •
fag. IOAN AVRAM lui despre ce se hotărăşte fa încredere că multe mii de cetă­ intre aceşti oamenii j
privinţa vieţii lor, a urbei lor, ţeni vor vota lista de consilieri Nu uitaţi! Prezentaţi-vă fa 1
din partea celor aleşi ? pe care e desenată o umbrelă, vott Cu -lehamite şi plictisea- i
Am aflat că pe mulţi ii În­ iar al doilea pe listă e numele lă nu faceţi nimic bun I Veniţi !
celui care semnează mai - jos 1
H-a violat cel care trebuia să-mi fie socru! junge consilier municipal, ştiută Le promit acestor oameni că le la vot şi votaţi umbrela I Sub j
spăimântă ideea că poate voi a-
ea se află. înţelepciunea, expe- |
fiind inflexibilitatea mea la tot voi spune numai şi numai ade­ rienţa, lipsa unor vicii, mulţu­
(Urmare din nr. 324) sunt pe podium, iar omenia, ce este ilegal, fa lipsa de aten­ vărul despre ceea ce se hotă­ mirea cu puţin şi grija pentru !
munca şi informaţia sunt un­ ţie faţă de om, de posibilitatea răşte in viitorul Consiliu, şi în toţi, sentimentul bunicului sau i
Dacă pe fiul lui il duce pe deva în întuneric, acolo unde acest consiliu vor ajunge cu a- tatălui care are grijă de fiul
calea lui şi il influenţează împo­ nu le poate atinge, cărora lesa mea de a anunţa prin ziar, pe devărmt problemele lor. La mi­ sau nepotul său, de casa in care j
triva mamei lui, atunci spuneţi pierdut înţelesul şi gustul. zeci de mii de oameni că in ne se poate veni oricând pen­ trăiesc cu toţii — casă care poa-, |
voi ce citiţi, ce fel de om mai L-am urât mult, însă de acum cercul Înţelepţilor pe care ei tru că nu vă opreşte nici o se­ te fi şi municipiul Deva t .!
poate fi această fiinţă ? Acest încolo, după ce vorbe mi-a ros­
afemeiat merită închisoarea de tit îl voi uri până In ultima
care ştiu că nu ar fi scăpat zi a vieţii mele. Şi-a bătut joc România va fi gazda primei conferinţe j
dacă l-aş fi reclamat, insă ieşea şi de mine şi de fiul lui, făcân-
an scandal enorm, căruia eu du-şi lui cale.
nu ştiu cum îi puteam face fa­ Nu va mai fi cum a fost, nici­ europene a miniştrilor învăţământului
ţă. doar 'dacă m-aş fi ascuns odată. Va afla lumea şi asta
sub pământ, acolo âş vrea să cât de curând. ..Am de gând să ( Urmare din pag. 1) şi va duce la o ameliorare a ceva: pentru cadrele didactic# j
fiu atunci când se va afla, când public tot. Nu-mi este frică, nici situaţiei din învăţământ. El va avem bani pentru salarii până
vor afla părinţii ce s-a întâm­ ruşine, vreau să se afle tot ce — Frezentaţi-ne, domnule mi­ contribui 1a o mai mare anga­ la 31 decembrie. Avem bani şi :
plat. M-am gândit mult am aflat şi ce ştiu că s-a în­ nistru şi alte noutăţi din învă­ jare a cadrelor didactice în ac­ pentru majorarea salariilor pen- ;
şi cred că merită ca şi fiul lui tâmplat cu mine, tot va ieşi la ţământ, pe care cititorii ziaru­ tul educativ. Ca alte noutăţi se tru personalul nedidactic. la '
să afle lângă ce fel de tată con­ vederea lumii. lui le aşteaptă de la dumnea­ vor introduce trei trepte de sa­ viitor vom pune accent şi pe 1
vieţuieşte. Lumea mă va judeca şi pe voastră cu multă plăcere. larizare şi se va asigura prote­ consolidarea spaţiilor din învă- ■
Regret şi îmi pare rău că nu mine, însă credeţi-mă că în acel jarea a t°t ceea ce este dascăl. ţământ ca de altfel pe perfec-; <
mai putem fi împreună, dar moment nu mai ştiam ce e bun — Am să încerc să fiu pro­ Mai notaţi că avem 34 000 neca­ ţionarea „schimbului de mâine*, j
tatăl lui ne-a îndepărtat. Am şi ee e rău. Dacă credeţi a- fesor şi ministru. în lumea şco­ lificaţi la nivel de ţară şi ur­ a celor aflaţi acum pe băncile !
plâns in braţele lui, dar el nu ceastă întâmplare, mai citiţi şi lii mă simt mai lejer, mai bine mare pensionărilor ce vor avea şcolii. Trebuie să ne gândim fa j
ştia de ce plâng. Nu puteam veţi afla, nu mă interesează ce pentru că, îi aparţin şi îi voi loc, se va crea un gol în rândul viitor, la speranţele societăţii j
să-i spun. Cred că a venit mo­ va vorbi lumea. Pe mine mă aparţine. corpului profesoral. Aici pot româneşti a secolului iXXI. Nu i
mentul acela. Mai târziu sau îngrijorează situaţia în care Cât despre cadrul legislativ spune că am găsit soluţii: în­ pot să nu amintesc că in anul i
mai devreme va afla lumea şi sunt eu acum şi nimic, absolut care vizează învăţământul, el este fiinţarea unor colegii de 3 ani 1997, România va fi gazda şe­
părinţii şi el ce fel de om este nimic. completat de Statutul cadrului pentru învăţători, de exemplu — dinţei mixte UNICEF—UNESCO
acest ratat. Poate va citi şi îşi îmi pare rău că trebuie să didactic, care va intra fa dez­ cu studierea unei limbi străine. şi a primei Conferinţe europe-;
va da seama că el este acela, aduc aceste cuvinte la urechile baterea Parlamentului. Statu­ Am dat aprobarea pentru ne a miniştrilor învăţăm ântu-; j
faşă nu cred că-1 interesează părinţilor mei acum, mai ales tul reglementează ţinuta celor înfiinţarea unor colegii de. stat lui, aceasta pe fondul apreci©» j
ziarul, la el distracţia şi curvele ale tatălui meu. v care servesc şcoala. Eşţe byn eu dublă specializare. Şi încă fii înyă^mântului românesc, „ ; j