Page 2 - Calauza_1996_327
P. 2
m m m m
M- ''>////,- ,'’; m #'//>///////?jf.'/At//S/.".’ / / S / ,M * / s / ,.■ x to sJW tâ M jW tft& M â m X lia tW X B U B tM m mjV A ffA & A
S i m Ă B i ă ^ j l l n : d » p « D i i > a t ^ » I U I i n | > l B | b »
C.D.K. — Ia Deva candidatul nostru angajat în
cursa alegerilor * Cea mai im
portantă forţă politică din CDR ‘Malta*
Preşedintele CDR — EMIL problemele ei reale, ce nu pot la ora actuală este PNŢ c.d. DaT
CONSTANT! NESCU, a efectuat fi rezolvate prin compromisuri. CDR respectă o structură bipo
o vizită fulger în Deva, cu pri Dacă noi vom câştiga alegerile, lară, şl nu ezit să spun că ea Funar şi Cornean
lejul susţinerii candidatului pro nu vom avea nici un resentl- funcţionează cu şi mal multă
priu la postul de primar, în . ment faţă de această zonă, pen energie din momentul reintră
Cu puţin timp înainte de primul tur
al alegerilor locale
turul al doilea al alegerilor lo tru că nu aşa se face recon rii Partidului Naţional Liberai. Gheorghe Funar a vizitat judeţul nostru, poposind kt Deva, O-
cale — dl MIRCEA MUNTEAN. strucţia naţională ci, dimpotrivă, Astfel că la momentul actual
La conferinţa de presă, liderul vom pune în operă un program oferim o structură bazată pe 2 răştie, Brânişca şi Boz. Atunci, un amic mi-a zis mai în glumi
politic a declarat printre altele: special pentru revitalizarea din partide istorice ce au credibili „eu pariez că Funar va ieşi învingător Nu i-am dat prietenu
„Cred că situaţia prezentă la punct de vedere social şi eco tate şi legitimitate istorică • lui nici un răspuns dar „pariul" m-a urmărit destul de intern.
voturi în Valea Jiului, dovedeş nomic a acestei zone importan Vreau să mulţumesc cetăţenilor Când Gheorghe Funar a ajuns la Boz, prietenul din no* s-a
te lehamitea, mi numai a mine te a României • Cred că tre Devei şi ai judeţului Hunedoara destăinuit ^pariez şi pe Cornean că va ieşi învingător !*. Din nou
rilor dar şi a oamenilor din a- buie să reînvie şi aîcî adevăra in general, pentru felul cum au m-am abţinut de la vreun comentariu. Pe G. Fanar îl ştiam de
ceastă zonă. Şi ea se datorează tul spirit ţărănesc bazat pe votat • De ce are nevoie Deva ce este în stare în urbea Clujului. Pe Cornean îl ştiam şi mai
faptului că au fost supuşi unor proprietate şi adevăratul spirit de dl Mircea Muntean ca pri bine fiîndu-mi consătean. Şi, mai mult urmărindu-l îndeaproape
presiuni enorme din partea muncitoresc, bazat pe calitate mar? Pentru că este reprezen de când devenise primarul comunei Brănişca. Am văzut de ce
partidului de guvernământ, ca • CDR nu face alianţe cu PDSR tantul noii generaţii politice pe a fost în stare în acest timp prin fapte reale: reparaţii la că
re a încercat să-şi consolideze şi cu partidele extremiste, in care CDR-uI a aruncat-o în minele culturale şi şcoli. Reparaţii şi amenajări serioase la se
un clientelism politic ieftin. Ia rest este lăsat la latitudinea fi luptă în 1996“. «■ diul primăriei. Asfaltarea aproape în întregime a drumului Bră
tă deci, că oamenii nu mai pot lialelor locale în ceea ce pri nişca — Boz. O serie de alte lucrări gospodăreşti destul de im
fi păcăliţi aşă de uşor la nive vesc alianţele. Dar cred că un A consemnat portante pentru satele comunei, fntr-o vreme, l-am văzut pe
lul anilor 1996. Valea Jiului are rol important îl joacă însăşi MARIANA PANDARU Cornean destul de necăjit L-am întrebat care-i beiul Mi-a
răşpuns destul de sec: „Dacă faci ceva nu-i bine. Dacă nu faci,
iar nu-i bine". Am încercat să-l descos pentru a înţelege mai bine
necazul său. Ce am mai putut afla că era „ţinta" unor consilieri.
Izvorul... nepăsării în atenţia ’ întâmplă în această comună. Adică nişte lucruri bune. De interes
N-am mers mai departe mulţumrndu-mă cu ce vedeam că se
fi de folos pentru toţi locuitorii. Şi-au venit şi alegerile unde
la Petroşani cititorilor noştri Cornean a avut câţiva concurenţi. Şi vorba unuia: tlChiar dacă
erau tncă o irită pe atâţia, Cor nean tot era în frunte!". Camean
Este o realitate faptei eă nranieiptet Petro a câştigat cu mult în faţa celorlalţi. Precum ri Funar Ia Cluj.
şani din jad. Hunedoara, in ultima vrane arată întrucât la rubricile «De la inimă la inimă* fată doi victorioşi cărora le dorim să fle-n primării ri după anul
mai curat, mal ordonat, dar pe ici pe colo sa m ai. şi „Matrimoniale* ale ziarului nostru s-au adunat" 2900.
face resimţită nepăsarea sau (şi) incompetenţa u- mar multe scrisori pe numele cititorilor care dau MIRON TIC
nor oameni. De aproximativ einci luni, pe strada anunţuri şi nu şi-au ridicat corespondenţa, pu
1 Decembrie 1918, în dreptul căminului minier Dâl- blicăm lista de mai jos, eu rugămintea ca acri
ja, pc trotuar este o ţeava de alimentaţie cu apă dintre dvs care îşi găsesc numele pe listă să vină
care datorită vechimii sale a cedat la redacţie să Îşi ridice scrisorile : «Rodica* — 9; Slalin i-a propus lui Hitler,
Nimeni nu intervine, preferând să calce ia „O fiinţă sinceră M.“ — 8; „Costică" — 8; „Paula",
gropile pline eu apă sau să~ exerseze slalomuri. „Elena din Petroşani*, „Nîcu Mureş* câte 7; „P. încă din 1940,
Sperăm că cei cu responsabilităţi in acest anat G.* — 6; „Darius* — 4; „Călin*. „Dan Adi* câte
din cadrul Regiei Autonome de Gospodărire LO- 3; „Moga Alina*. „Gigi* — 2; „Ana*, „Lisandrina*,
cativă vor renunţa Ia nepăsare şi vor onora prin „Eielka*, „Băiatul sufletist* „Mihai*. „Manglescu*. împărţirea lumii
profesionalism numele instituţiei eare-1 plăteşte, «Petre din Vulcan", „Dan , „Nîcu dîn Vale" —'
GHBORGHE ODUMVARA câte o scrisoare. (Urmare (fin pag, 1) terior, de DRSS cu Marea Bri-
^wtfwwwtfwwwwwwwwwwwwww wwwd iw uftwwvvw vw w iw w w vw w vw w v tanie şi SUA — a fost din timp
RAROSSA*. El încă era convins şi bine pregătit. Niciodată Rusia
CINE A FOST KAROL WOJTYLA? (II) că reuşise să se folosească de n-a renunţat la stăpânirea lumii.
Germania pentru a realiza cla
Pactul
Ribbentrop — Molotov,
sicul „Divide et imperii — Dezbi fiind primă etapă a acestor pla
în numele crucii şi crucea laşităţii nă şî stăpâneşte*. Asta l-a în nuri. După „NEZAV1SIMAIA
dârjit pe Stalin, cel puţin din
perspectiva Moscovei, „PACTUL GAZETA"
In vederea aprecierii acestor activităţii dramaticei care a sus intermediul căreia, faptic, a fost DE EA ÎALTA" — încheiat ul ROMEO CRTSTKSCU
afirmaţii trebuie îndreptată a- ţinut moralul şi un duh al pu finanţat proiectul lui Hitler al
tenţia, pe scurt, în acea peri terii polonezilor. Desigur că „noii orânduiri" europene şi a
oadă a vieţii lui Karol Wojtyla, acea activitate a fost ilegală şi lumii. însuşi Herman Abs a’ fă
care rezultă din datele multor s-a desfăşurat in cadrul unui cut parte din Comitetul de con Din gelozie, a scos
comunicări oficiale biografice. grup de 7 membri. Wojtyla s-a ducere a întreprinderii Chimice
A urmat cursurile Facultăţii de înscris şi la Teologie, pe care o I.B. Farben, producătoarea ga
Filologie polonă a Universităţii absolvă în 1944. După aceea a zului toxic cianid, unde, după matele copilului
din Cracovia, a activat . în ca continuat cu activitatea teatrală. sursele americane amintite, a
drul cercurilor dramatice stu In acea perioadă, Vaticanul a muncit ca faţă sfântă Karol (urmare din pag. i) cu cuţitul de câteva ori in spa
denţeşti, iar după capitularea constituit o comisie al cărei Wojtyla. Surse autorizate con te, fără să-i atingă organe vi
Poloniei, se include la Cracovia membru a fost şi HERMAN ABS, firmă că, de-a dreptul Comisia In acest timp, soţul s-a îna tale.
în conducerea „UNIEI“, organi şeful băncii germane, din anul Herman Abs, a dispus, printr-o poiat în apartament. Voia să A doua zi, la ora 14, ucigaşul
zaţie catolică subterană Milita Î940 până în 1945. Desigur, a- decizie, după valul care a zgu înfăptuiască grozăvia, ca să-i a ieşit din casă, a sunat la un
ră Krajova. Wojtyla, pe tot par ceasta a fost o bancă nazistă â duit Vaticanul, ca „banii proveniţi cauzeze ei, durerile cele mai vecin, spunând că ’ unu] din co-;
cursul războiului s-a dedicat celui de al IlI-lea Reich, prin din cadrul multor companii fan cumplite, durerile mamei căreia pîi este mort. Repeta întruna
tomatice din întreaga lume să i se ucid copiii. că „m-a nenorocit femeia, a fu
fie viraţi*. Scaunului Sfânt, din Cu acelaşi cuţit, pe eare-1 fo- • git de acasă şi m-a făcut să-mi
care 85 la sută din toate veni losise lovind-o pe mama lor, i-a omor copilul".
turile au intrat direct in contul lovit şi pe ei. Nu se uscase «ncă Celălalt copil, aproape leşinat
personal al papei IOAN PAUL sângele mamei de pe lama cu din cauza sângelui pierdut, stă-;
al Il-lea. (Va urma) ţitului atunci când măruntaiele tea în fotoliu. L-au dus la spi
a tras o duşci de „jwars" la Deva „CARUTA CD POVEŞTI*. copilului mai mie erau răscolite tal, salvându-i viaţa. copilul
(Preluat din revista
Rămânând singur cu
şi scoase la vedere. Plămân, sto
Şvdney. 1996) mac, ficat, rinichi, toate erau mort, a încercat să-şi ia viaţa,
Dacă in prima perioadă a de la PAG şi dl M. MUNTEAN, Tradus ifti Rmba sîrbă de scoase şi puse pe canapea. înfigându-şi în piept acelaşi cu
campaniei electorale pentru a- de la CDR. Varieşcscu DE LA YALTA" — încheiat ul- ţit. N-a reuşit însă...
legerile locale, conducerea CDR- 0 altă dovadă c i populaţia
ului nu s-a prea sinchisit de nu mai este reticentă la pre
electoratul deveţui, care a pro zenţa reprezentanţilor opoziţiei nia. Bulgaria şi de ce nu Ser
pulsat pe primul ioc la alege In mijlociţi ri a demonstrat-o Gimnastica, de înviorare bia. Avantajele sale sunt mul.
rile din 92 pe dl Hageâ, iar a- următorul fapt t tipie. Trebuie să fie cu toţii
cum pe dl M. Muntean, în par (urmai* «fin conştienţi că, fiecare In parte
tea a doua a scrutinului elec La ieşirea din sediul primă ea este prac- na vor fi capabili să facă efor
iistă, S a d cnu-
toral a venit să-l susţină pe dl riei a d-lul E. Gonstantinescu, n l de 3 Ja sută din BJJP. tic • ţară în curs de dez tul uriaş cerat de moderatoarea
M. Muntean, însuşi preşedinte lângă soclul fostei statui a lui voltare, căreia rudele mai boga armamentului şl aducerea hd bl
le convenţiei, dl Emil Constan» Graza, o pereche de suri se doar Germania, Irlanda ri Ud" te îi recomandă să-şi cârpească standardele NATO. Pe măsură
nemarca ar îndeplini
aceste
tinescu. pozau cu rudele şi prietenii. condiţii. Iar Europa de veri a mai Întâi pantalonii. Parteneri, ca var fi disponibilităţi finan
Bănuind că în perioada ce Cum l-au zărit pe dl Constan- ciare, se poate trece, cu efoitm l
lor patru ani de „guvernare* a tinescu, l-au şi luat in mijlocul intrat într-un nou declin-. parteneri, d u Europa este pe ia introducerea «te ar-,
municipiului de către dl Hagea, lor, eerându-1 să se fotografieze Bunăstarea economică clădi bani. Iar banii comunitari ut occidental. România a»
Convehţia Democrată nu ihai alături de cei doi tineri şi in tă pc treizeci de ani de creştere tot mai puţini. Trebuie produce, cu eforturi mai
are şanse, domnii din conduce vitaţii lor, . apoi l-au- cinstit cu economică susţinută, 1945—1975, să avem răbdare. mici elicoptere de ante BREJI
rea CDR-ului âu prefenti să, q gură de „jinars* dintr-o fru este acum ameninţată şi din In ceea ce priveşte aderarea sau COBRA pentru toţi. Cehia
ocolească Deva. îmbucurător moasă ploscă din lemn. interior şi din exterior. Din in României Ia NATO, este recu şi Polonia ar produce ario anala
este faptul că electoratul de- terior, prin enormele deficite noscut oficial că dintre toţi do F 16, spre exemplu. Cu eforturi
vean, a cărui participare la ur Bineînţeles că dl Constanti- ale serviciilor . sociale prin îm ritorii, armata română este SIN minime se poate reface coerenţa
ne a depăşit doar cu 2 Ia sută nescu a tras o duşcă bună, după bătrânirea populaţiei şi scăderea GURA operaţională după stan spaţiului comun de apărare, re
peste pragul minim de validare care s-a pozat cu mirii, urân- productivităţii. Ţările occidentu dardele vestice, are dotarea cea ţelele de comunicaţii, de apăra
a scrutinului, a înţeles că este du-ie „casă de piatră şi copii lui european, işi 'au şi ele tran mai apropiată (ca tehnologic şi re antiaeriană. Experienţa ce-'
neapărat nevoie de schimbare. frumoşi"! ziţia lor, care, Ia scară, va avea concepţie) de Vest, din motive lor 40 de ani de colaborare mi
Ga dovadă, pe primele două aceleaşi efecte dureroase ca şi de independenţă faţă de Mos litară nu trebuie ignorată.
locuri s-au situat dl V. BOCA, EUGEN ARDELEANU tranziţia din Estul fost socia cova.
Această structură de apărare
list. La problemele interne se Dacă este chiar atât de „grea" comună s-ar putea organiza cu
mai adaugă problema presiunii integrarea ţărilor din Est în sprijin N.A.T.O. Aceste 7 ţări
INFORMAM CETĂŢENII ORAŞULUI CALAN ! migratoare dinspre Est mai pu ar putea câştiga timp şi haiti
„Sperăm că după alegerile ioc ale se vor găsi soluţii şi specia ţin, dar enorm dispre Maghreb, NATO, ar mai fi o soluţie. fără să se mai angajeze intr-o;
lişti care să stabilească factorii responsabili, pentru punerea în Orientul îndepărtat şi Asia. Luând în considerare nevoile luptă surdă între ele pentru în
funcţiune a Centralei termice de zonă, ce va trebui să furnizeze în Ceea ce părea în 1990 la înde de securitate ale României, dar tâietate la admiterea In NATO,
această perioadă apă caldă populaţiei*, ne-a declarat dl IOAN SPA- mâna ţărilor foste socialiste, a- şi cele ale vecinilor săi se im Aici ar putea adera şi Austria,
TĂCEANU, director la S.C. „HIDRO TERM TRANS" S.A. — GA- dică aderarea Ia U.E. acum pa pune propunerea ideii unei Croaţia, Slovenia şi Ţările Bal
LAN, deoarece lucrarea a fost recepţionată încă din luna decembrie rc o utopie. Chiar şi Germania structuri comune de apărare. tice. lac Rusia ar fi convinsă
1995. pare să renunţe Ia presiunile Acest Tratat al Europei Centra că e în interesul ei să nu res
Aşteptăm răspunsul din partea organelor competente, privind primirea clienţilor săi: le ar putea cuprinde Cehia, Slo pingă o astfel de iniţiativă. Deci
b-i *OAN CORDOŞ Ungaria, Cehia şi Polonia. Cât vacia, Ungaria, Polonia, Romă- o alternativă ar exista.
