Page 2 - Calauza_1996_351
P. 2
Sapţamânal independent aflat; în slujba tuturor oamenilor
CONFERINŢA DE PRESA mâiife", judeţul H unedoara de
tem a: „Transportul m odern
do
vine prim a regiune din Centrul
La Consiliul judeţean Hune (Suedia) • S-a luat parte la re şi Estul Europei, m em bră a pro e surâs nul
doara a avut loc zilele trecute uniunea Comisiei Permanente II gram ului POLIS al Uniunii Eu M A R T O R I
o conferinţă de presă pe tema a ARE cu tema: relaţii Est —- ropene.
"Rolul C. J. II. în contextul ac Vest şi relaţii cu OSCE, la Bru mai e durere j
tual al integrării europene inter Toate aceste programe la ca
xelles (Belgia) • fn Franţa, la re Consiliul judeţean ia parte
regionale", în acelaşi timp fă- Besancon, s-a participat la re presupune parteneriat, deci efor
cându-se referiri şi la întreaga uniunea Forumului EURODYS- turi materiale şi financiare şi din Surâsul este ca un pahar um plut cu vin roşu. Frum useţeor
activitate a instituţiei, din ulti SEE, cu dezbateri privind ex partea româna. Dar numai cu surâsului se poate alcătui din cuvinte. Din cuvinte de dor j i l
ma perioadă. Au fost trecute în tinderea Programului spre Ro ajutorul acestor eforturi, o ţară iubire. Din acele cuvinte ce izbucnesc in miresme. Surâsul se
adună ca un bulgăre ce devine jucăria vântului. Ca un semn
revistă întâlnirile avute de re mânia • In Italia, la Cividale civilizată se poate Integra în pe care-t aşteaptă fem eia singură. Surâsul intră în inim ile mari.
prezentanţi ai C.J. în diferite zo noile structuri europene.
del Friuli s-a luat parte la Con Din partea C.J. au participat in inim ile celor ce poartă dragostea prin ploaia de care nu se
ne ale Europei, în lunile septem ferinţa internaţională a Consi sperie. Surâsul nu creşte in nici o vitrină. El începe prin a um ezi
brie — noiembrie: participarea liului Europei cu tema „Federa la discuţii dl. Gheorghe Barbu, ca rouă pe frunza dim ineţii. De acest gest, nu ne putem feri.
la lucrările Comisiei VI a Adu preşedinte, dl. Gheorghe Dre- Nu nc putem îndepărta. Trebuie să-l prim im şt să-l îmbrăţişăm
lism, regionalism, autonomie Io. gliici, vicepreşedinte şi dl. Ci-
nării Regiunilor Europei, pe te cală şi minorităţi*1 • Prin parti prian Alic, purtător dc cuvânt. cu clipa noastră de vuiet nesfârşit. Surâsul nu poate fi un păcat.
me de cultură, educaţie, formare, ciparea la Chişinău, în Republi El e ca aerul moale şi liniştit. Are miros curat şi iţi trezeşte
minorităţi etc., la Sandviken ca Moldova, la un seminar pe MARIANA PANDARU bucuria imediată. Cu nim ic nu poate fi înlocuit. Poate doar cu un
zbor de privire calmă.
r— *—*— Undeva adâncit in vrem e omul dă frâu imaginaţiei. Mâna
A N U N Ţ CASA DE CULTURA sa prea slabă pentru un alt efort desenează. Aşează pe o pânză
un fel dc miracol al lumii. Un albatros ce pare că se va aşeza
j A MUNICIPIULUI DEVA deasupra unui hău. Acolo unde netedă şi dreaptă lumina urzeşte
incet. Undeva se vede o frânghie. Poate că aceasta su însemne
La concursul „CEL MAI ISTEŢ CITITOR AL SECOLULUI j
X X “, desfăşurat in numerele 315, 316, 317, 318, nu au sosit râs- I i SECŢIA NUMISMATICA !> o salvare. Locul de unde se poate urca spre inalturi. lată gân
punsuri corecte, conform regulamentului. Ne pare rău că nu am j durile omului cu mâna prea slăbită pentru a face nişte eforturi
avut cui acorda premiile de 50 000 de lei. I * l mari. Pentru a apuca un bolovan. Sau poate un trunchi de copac.
J organizează in ziua de sâm -J
J bătă, 30 noiembrie 1996, ince- I Necazurile vrem ii, l-au făcut să nu ezite. Să scape de dârele vi
neţii şi -să regăsească aromele universului. Arta acestui om nu
I pând de la ora 8, la etajul f este una a fricii. A disperării. Pânza din care parcă răsare soa
} II. „EXPOMINERIT", ediţia a ? rele se prelungeşte şi se dilată. Devine incandescentă, iar la m ij-,
Cazuri de tricbineloză * VII-a/1996, la care participă * locul clipei apare chipul tău. Cu acel surâs de care avem atâta
i expozanţi din Baia Mare, Bu- i i nevoie. Care nu este doar al celor bogaţi. Este şi al celor săraci,
Bolilor digestive care . apar a fi vândute aici. Este şi cazul J cureşti, Craiova, Deva, Petro- ^ i Şi al celor ce se cred pierduţi în singurătate.
frecvent în acest sezon, hune- cetăţeanului Circeagă S., care | şani. Paşcani, Vulcan etc. cu | ) Iubirea se celebrează prin surâs. Este o contopire între două
dorenii le fac faţă destul de bi luase un porc din Motru, dorind * insigne şi medalii de m inerit, f ) fiinţe. A fem eii şi a bărbatului. Este dăruirea totală de un pa-
ne, com parativ cu alte localităţi să-l vândă, fără să ştie ce ar fi ■» Expoziţia va avea caracter * 1 sihil sacrificiu. Cât lumea va dura. A tât va dura surâsul. Când
P iaţa Obor este sever suprave urm at. Anim alul a fost confis i de concurs la care se vor a - » ? e şurâs nu mai e durere.
gheată de prim ărie şi servicii cat şi distrus prin ardere tota j corda premii şi diplome. î ) MIRON Ţ1C
le de specialitate. Totuşi, trichi- lă. Un alt caz idem rezolvat, a t Intrarea va fi gratuită. |
neloza nu a ocolit piaţa, dând fost al unui sătean din Popeşti.
târcoale, prin TREI CAZURI în Deci, stim aţi cetăţeni, atenţie
această lună, toate trei fund m ărită la riscuri I REVENIT DIN MOARTE
depistate la porcine ce urm au G. STREIANU
(Urmare din pag. i) clarat: „Mi-a apărut atunci tot
trecutul, ca un prezent, într-Q
I SE CAUTA u n c im p a n z e u A apărut am erican — acesta devenind me suită de scene. Am plecat capul
dic — poate fi rezum ată astfel:
şi am spus că am avut de gând
MADAL1NA DIN DEVA, în vârstă de numai 6 ani, îşi doreşte v când a închis ochii, s-a văzut să realizez anum ite lucruri, daf
într-o cam eră ilum inată foarte
m ult să aibă un cimpanzeu Cine poate da relaţii despre unde | „Poliţia" slab. In patul din care s-a ri nu le-am putut duce la capăt
s-ar putea găsi şi la ce preţ, este rugai să sune la redacţie pentru J fiindcă eram prea tânăr". Ia
a ne anunţa. M ulţumim I i A intrat în difuzare publi- i dicat a observat că zace un corp continuare, R.G. a fost purtat
acoperit parţial cu un cearşaf.
AD RIAN A G AŞPAR I ■ caţia „POLIŢIA" aparţinând / Pe un deget al mâinii drepte prin câteva locuri care semănat*
j Inspectoratului de Poliţie al * şi-a văzut propriul inel cu ini cu nişte oraşe construite din lu
i Judeţului Hunedoara. Colec- ţ mină. Mai târziu s-a trezit in
? ţionarii şi doritorii de infor- i ţialele R.G. In acest moment, şi-a aceeaşi cam eră obscură — came-;
Şi totuşi există iubire... ^ caute la punctele de difuzare ) dat seama că era corpul său pc ra de spital — şi a văzut cu
1 m aţii tari sunt invitaţi să o ţ
care tocmai îl părăsise. S-a po
proprii ochi foaia de observa
i până nu dispare... ţ menit în faţa unei lumini orbi ţie. Pe ea era scris: „GEORGB
De m ulte ori am vizionai la dărui măcar puţină dragoste şi toare şi a fost întrebat: „Ce al RICHIE, DECEDAT. Diagnostic;
televizor emisiuni despre copiii afecţiune. ! t făcut cu tim pul pe care l-ai a- DUBLA PNEUMONIE LOMBA
din casele de copii care ne-au Şi totuşi există iubire... şi a- vut pe păm ânt?" Richie a de RA". ,
lăsat in m emorie o amintire tris ccastă iubire a venit din partea
tă, dar m ulţi dintre noi nu ştim doamnei Mariana Pândaru de la
că fiecare dosar al acestora as. Editura „Călăuza", materializa calcă in picioare sentimentele,
cunde intre copcrţile sale atât tă în cărţi, care au fost oferite A scăzut preţul unui viol! doboară m ândrie şi dem nitate.
un nefericit drum al unui copil, copiilor ce au participat la cupti. Cum se produce împăcarea? De
cât şt furtunoasa viaţă a unor vântul concurs organizat în in (Urmare din pag. I) înainte de a ajunge in instan cele mai m ulte ori, când viola
oameni care nu-şi merită sta cinta unităţii „Cine ştie câştigă". ţă. Uneori, chiar în instanţă, torul (violatorii) este reţinut
tutul de părinte. Asemenea concursuri se vor mai cctări ale poliţiei şi audieri la „îmi retrag plângerea!" Nu sunt poliţie sau arestat preventiv, fa
Tjraumele fizice şi psihice pc organiza şi sperăm că şi alţi Parchet, după arestarea preven singurele pricini stinse astfel, milia acestuia intră în panică şl
care le-au suportat aceşti micuţi sponsori se vor arăta. tivă a vinovatului, vine surpriza: dar nici una nu mi se pare atât contactează fam ilia victimei. în
în fam iliile care i-au abandonat, M ulţum im pc această cale „Că de gravă ca un viol. Şi totuşi,
ne fac să le înţelegem mai bine lăuzei" şi aşteptăm in continuare victima îşi retrage plângereaI fetele uită sau se fac a uita răul cep negocierile între părţi, SE
comportamentul, să încercăm să să ne sprijine şi cu alte ocazii. „Ne-am îm păcat" — declară fe ce li s-a făcut. De ce? Pentru NEGOCIAZĂ... VIOLUL 1 (va
Dc asemeni, amintim cititorilor BANI 1 M ăria sa, banul, care urma).
ii facem să uite de necazurile că 21 de preşcolari şi 32 dc şco tele în cele mai multe cazuri.
şi problemele lor, să înlocuim lari de la Casa de copii nr. 2
tristeţea din sufletele lor cu bu Deva, str. Scărişoara nr. 3 (lân
curia şi buna dispoziţie; dar sunt gă Şcoala generală nr. 5) de.abia C A Ţ E A C U S U F L E T D E O M de foarte multe ori.
Mai scrieţi şi câte o poezie, a-
puţini aceia — din afara casei aşteaptă să-i prezinte lui „Moş şa să-ţi meargă la suflet, să mai
de copii — care înţeleg şi care-şi Crăciun" frumosul lor spectacol (Urmare din pag. I) tunel, acolo avea puii feriţi de uităm de tot răul c« ne-ncon-
apleacă urechea la rugăminţile pregătit cu migală de inimoase primejdie. joară.
uneori insistente, ale copiilor de le educatoare şi învăţătoare. „Cătălindra" arc să aibă pui. Un Când citesc câte o grozăvie ce Doar o viaţă avem, de cc si
a-i trata ca pa nişte copii normali de a făcut cuib nimeni na a se scrie prin ziare, mă gândesc trăim tot cu frica-n sân, doar
cu dorinţe şi aspiraţii, de a le înv. PETRUŢA CIIITU la Cătălindra cu suflet de om şi şi pentru noi a mai rămas ceva
ştiut, apărea şi dispărea, dar
unde sunt puii nu a putut afla. la mamele denaturate, cu suflet frumos în viaţa astal Azi e soare,
Până într-o zi când a apărut cu de şacal. mâine poate .plouă. Dar dacă
îmi plac foarte mult poeziile. nu ai în suflet credinţa, iubirea
5 căţei mici şi dolofani, foarte
Filipineza Oxi Li mândră, parcă îi râdea mutri- Am scris şi eu foarte multe când şi speranţa te simţi mic, mic de
tot, o furnică, o gâză mica, una
am fost tânără, aşa doar pentru
şoara ei că l-a păcălit pe şeful plăcerea mea, pentru ocazii în care a trecut prin viaţă fără rost
(Urmare din pag. 1) meu. fn curtea şefului au fost familie. şi nu a lăsat în urma sa nici
depozitate nişte traverse vechi, „Crucea sfântă părăsită" Smi măcar o amintire frumoasă.
în una din zilele lunii mai, 1996, un anume bogătaş cc făcea place foarte mult. Am rccitit-o Cu stimă
parte din grupul marilor afacerişti din insulele Filipine, care se sub acelea a făcut Cătălindra un .^t
ocupau pe lângă aşa.ziseie aiaceri bancare, comerţ cu fructe şi de
traficul de carne vie, a pus ochii pc tânăra OXI LI şi două din
surorile ei mai m ici: XE XlNG de 13 ani şi LI IIOA de 11 ani. Cu
lacrimile-n ochi şi inima sfâşiată de durere, părinţii au fost nevo Nicolae Ceauşescu a murit strigând:
iţi să-şi vândă cele trei fiice pentru a-i salva pc ceilalţi copii dc la
foamete, boli şi moarte. Inimile lor tinere şi nevinovate au valorat
câteva sute de dolari. „TRĂ IA SCĂ RO M Â N IA !"
Traficanţii de carne vie le-au cumpărat pe tinere de la părinţi,
promiţându-Ie că după un an de zile le vor trimite înapoi în satul (Urm are din pag. 1) României. Ea înseam nă, înainte După 22 decembrie 1989, mal
lor, în acest timp ele urmând să devină bogate. de toate, după normele tradi precis in cursul anului 1990, s-aw'
Cele trei tinere surori, împreună cu alţi zeci de copii au fost nare, înşelaţi şi duşi în eroare ţionale şi nu după m ăsluirile ju dat in presă investigaţiile şi cer
repartizaţi în diferite zone ale lumii celor bogaţi: Germania, Italia, dc Frontul Salvării Naţionale, ridice, un BLESTEM şi un STRI cetările întreprinse în ţara noas- .
Grecia, Japonia, Cipru, Turcia etc. Ele au ajuns direct pe mâna pro mai bine zis FRONTUL TRĂDĂ GAT LA CERI tră de către specialişti francez^
xeneţilor in bordeluri în care avea să li se interzică libertatea, RII NAŢIONALE (în acest chip In cele ce urmează mă voi o- persoane desem nate oficial in a»
OXI LI, după ce a fost despărţită de surorile ei, care au fost a fost calificat, pe bune, de că pri, pe scurt, la prim ul şi la ul cest scop. In loc de 60000 (şai; j
duse în alte ţări, a ajuns in ţara unde niciodată nu e iarnă. Bor tre Nicolae Ceauşescu, In timpul zeci de mii) de victime cum s-a
delul in care tânăra fată a avut cele mai groaznice experienţe cu aşa-ziselor dezbateri procedurale). timul capăt de acuzare, in rest m enţionat în procesul soţilor
lucrurile sunt arhicunoscute din
bărbaţii, era situat la periferia unui oraş din C. Patronul bordelu NICI UN CAPAT DE ACUZA decem brie 1989 şi până în pre Ceauşescu, s-au identificat pflnâ ,
lui era un arab gras cu faţă de bufniţă, rău şi hapsân. El îi vindea RE NU STA IN PICIOARE I Cu la o mie de persoane. Cineva :
pe copii amatorilor de pedofilie din lumea celor bogaţi, care făceau zent, Iar acuzaţiile ce l-au fost fusese interesat să um fle situa- 1
experienţe pe bieţii copii, mai rău ca pe animale. alte cuvinte execuţia Iui Nicolae aduse Iul N.C. au fost simple ţia şi să denatureze adevărul, M ;
Dar să vedem care a fost soarta ferm ecătoarei filipineze OXI Ceauşescu înseam nă o crimă o- plăsm uiri urm ărindu-se discredi ştie prea bine de către cina £ I
LI. (Va urma). ribilă, o pată neagră în istoria tarea unu! ©M. * ------ in ce scop! (va urma)
