Page 2 - Calauza_1996_352

—_ M ^ A •• V * • ,\ s s V . •ţ»«.VX *** <
S as»ţam an al in d e p e n d e n t a fla t în slu fh a t u t u r o r o a m e n ilo r

Dl Artenie Corne» a înmânat la Alba-Iulia, dc Dl Artcnie Cornca a ofcrit-o Ia „Călăuza", ur- I
1 Deeembire, dlui preşedinte EMIL CONSTAN- mând ca săptămâna viitoare să i-o prezinte din •
TINESCU, această poezie. Preşedintele i-a mul- nou preşedintelui, de astă-dată publicată. I m a r t o r ) lo n l J ™ ga:n ~
ţumit şi a introdus poezia în buzunarul stâng. " " ......... i • neflecţn
Dumnezeu ne-a dat în minte, să ne alegem Preşedintei Dintotdeauna, scrisorile au avut farmecul lor. Mai ales cel»
ce leagă şi menţin dragostea. Poate acum, numărul acestora să fie tor
Mulţumesc lui Dumnezeu Greu s-a trecut acest hop Sunt convins şi scriu ce simt scădere, dacă ne gândim la atâtea alte mijloace mult mai raft)
Simţind c-am scăpat de greu Pentru mulţi fiind un potop Dumnezeu e sus, nu mint. de dc comunicare şi transmitere a sentimentelor. Aş putea spun»
Vnindu-sc doi bărbaţi Dar al nost’ neam de români, Majoritatea dc voturi că scrisorile pe care le-am primit şi citit, mi-au produs o mor»
Ca prin jurământ legaţi. Nu înghite, mult pe păgâni. Sunt de la săraci cu of-uri, bucurie. Două pagini, le-am comparat cu câteva zeci de pagini
V-aş ruga in numele lor de roman. Aici, întâlnind o uriaşă destăinuire. O bogăţie ce se
Să schimbe destinul ţării Şi-l atinge unde-l doare Să-i stimaţi pe viitor revarsă din suflet. Din nemărginirea gândului. A dorului şi vi­
A nu mai fi daţi uitării La moment, ştiind să-l doboare. Simţindu-vă cu credinţă sului. Sigur, nu toate scrisorile ne pot crea o dispoziţie fără
Noi săracii, majoritatea Nu-i uşor pe viitor Sigur găsim umilinţă. margini. Unele exprimă deznădejde. Necazuri şi suferinţe. Între­
Ce n-am simţit libertatea. Pentru al nost’ conducător. Să scăpăm de amar şi greu bări ce-şi caută un răspuns. Atunci, nu putem sta pasivi, fără
Cu EMIL şi DUMNEZEU. a ne implica în durerea celui ce ne scrie. Fără a încerca să-i
Noi ce-am dus in cârcă greul Căci cu vechiul tratament Asta scriu printre suspine transmitem nişte încurajări. Nişte gânduri care să-l scoată din
Neavănd alţi bani, decât leul Mulţi suntem la faliment Nu de amar, ci, acum de bine. situaţia prin care trece. Uneori, câteva cuvinte bune pot face
Şi el, devalorizat Trebuie s-avem răbdare AKTEN1E CORNEA - - mult bine celui care îşi duce în spate durerea. Acestea sunt doar
De un eminent bărbat. Căci se află alinare. Orăştie, str. Cloşca, nr. 4 câteva rânduri despre scrisori.
De mai mulţi ani, port corespondenţă cu dl profesor dr. ION
DRAGAN. Născut in satul Bretea Mureşană, l-am considerat în
primul rând, ca un bun vecin, inui ales că Bozul, e Ict cgle, de
O femele din Vulcan are puteri paranormale \ bine de 40 de ani in oraşul Timişoara. Când ne întâlnim, totul
2—3 kilometri. Am spus vecin, deşi dl profesor locuieşte d<? mai
(Urmare din pag. I) tinii sunt la fel. TREBUIE să-l bine oamenilor din jurul meu, i revine la graiul locului, de parcă n-ar fi fost plecat niciunde. Da-
adorăm pe Iisus Cristos şi nici­ dar nu ştiu cum. Aş vrea să iau J că i-aş cerc, cred că nu m-ar refuza şi.ar fluiera în degete. Cred
linişteşte şi nu-mi găsesc locul. odată nu trebuie să uităm că noi, legătura cu doamna Secicu. Voi ţ că n-a uitat acest copilăresc lucru. C'u câteva zile in urmă
Mă gândesc că având un îndru­ creştinii, împreună cu musulma­ da şi numărul de telefon al meu. [scrisoarea care am primit-o de la dl Drăgan, u cundca şt o cărţulie
mător aş putea face BINE oa­ nii, evreii, budiştii şi alte religii Aş vrea să discutăm, să ne com­ } deosebit de elegant tipărită. Este rodul strădaniilor de mai mulţi
menilor, mai ales că asta îmi avem un singur Dumnezeu. Pen­ parăm. Poate că se va găsi un ) ani, adunat intre aceste coperte carc poartă un titlu ce decurge |
doresc din tot sufletul, chiar da­ tru mine Mănăstirea Lainici, e parapsiholog ce a citit ziarul | din conţinut: „Reflecţii". Adică, nişte gânduri apropiate de fi-
că par o „femeie rece“ şi cu prin­ un loc binecuvântat. Doamna ’ lozofie. Nişte idei între idei. Toate având încărcătura sui let ului
cipii rigide. Secicu n-a vorbit cu un preot. „Călăuza" să ne îndrume şi să ) şi a duratei. A timpului, care n-a trecut degeaba. Ci s-a re-
ne scoată din cap îndoiala. Ci­
Spre deosebire de doamna Eu da. dar se pare că nici preo­ ţ flcctat în graiuri scrise, in aceste esenţe pure şi deosebit de ori-
Secicu eu sunt creştină romano- ţii nu ştiu prea multe lucruri tesc presa despre fenomene pa­ t ginale. Însuşi autorul le clasifică în zece capitole. ,,Despre edu-
catolică dar cu mâna pe inimă, despre „paranormal", „bioener­ ranormale dar n-am găsit nimic I caţie", „Jocuri de sunete — jocuri dr sensuri", „Tălmăciri şi
vă spun, nu suport intoleranta gie" şi alte chestii. Sunt neliniş­ despre abc-ul acestei puteri de ţ răstălmăciri", „Glume serioase", „Idei despre idei", „Aparen- |
religioasă. Pentru mine toţi creş­ tită pentru că aş putea să fac a atrage metalele... (va urma). i ţe şi realităţi", „Despre tineri, pentru tineri", .,Calităţi şi defee-
J te omeneşti", „Ciudăţenii şi tiu chiar" ele. Parcă au venit când
—7 ■ - - - - - -. .. ...........
’ trebuie*accste „Reflecţii", dlc Drăgan!
Apoi am fos( ţinuţi într-o gară
Deportată în Siberia timp de trei luni, înainte de a { M1RON TIC (
trece graniţa rusească. Eu eram
(Urmare din pag. 1) ia tren, iar fata a început să intr-un vagon care transporta
cânte. Un bărbat văzând acest mâncare, pastrama crudă. Tot 0X1 LI moare după ce i! înjunghie pe arab
vreme, când îmi amintesc de a- lucru i-a întins mâna şi a tras-o eu eram cea care dădeam mân­
ceste zile, îmi dau lacrimile. din vagon, iar cu i-am aruncat care la oameni, o bucăţică de
In tren cu noi, a mai fost o valiza cu hainele ce le avea. Am pastrama crudă cu pâine şi câte o (Urmare din pag. I) moasa ea re trebuia sacrificată.
Ovi Li fusese anunţată de că­
fată, care a fost luată dc către stat in vagoane în câmp să nu linguriţă dc zahăr. La graniţa cu Dar, cum oamenii lacomi nu tre un bodyguard să se prezinte
ruşi chiar din pat. Avea o mamă ne vadă nimeni. A venit un ma­ Rusia ne-am dat jos din tren şi în biroul patronului. Oxi Li şti»
bătrână şi bolnavă, iar tatăl vin­ ior de armată Ia noi şi ne-a spus: ani auzit telefoanele la care se se mulţumesc cu puţin' intr-lina
dea ziare. Părinţii fetei au venit „La revedere fetelor, ne vedem anunţa „Aveţi grijă că nemţii • din zile când tânără liiipinczâ ha- de la cclegcie sale de suferinţă
la gară. înainte de plecarea tre­ la spânzurătoare"; am zbierat şi sunt în gară”. . bar n-avea de ceea ce urma să eâ orice tânără care era chema­
tă în biroul patronului, era su­
I se întâmple, monstrul cu chip de
nului, ruşii au deschis uşile de am vrut să mă arunc sub tren. Am ajuns în Ural noaptea pe om îşi făcu un plan... pusă ia tot felul de lucruri ori­
la ora 12, ne-au băgat într-o bi­ I El era patronul iar dacă vin- bile şi de cele mai multe ori bă­
Z iu a N a ţio n a lă a r o m â n ilo r serică pentru a ne odihni. Când j dea trupul copiilor pentru bani tută pana la sânge.
am văzut icoanele sfinte din bi­ j de ce nu s-ar folosi şi ol de ei?
serică am început a mă ruga Sc îndreaptă eu trupul tremu­
(Urmare din pag. I) puternicul sentiment al dreptă­ pentru ca să scap. Fiecare a dor­ I Nu-i era frică de nimic deoarece rând de frica spre uşa după care o
Ridicând fruntea cu demnita­ ţii actului ce aveau să-l 'înfăp­ ! avea cunoştinţe corupte în rân- aştepta necunoscutul. Când ajun­
te şi hotărâre, românii au fău­ tuiască, stăpâniţi fiind de cuvin­ mit pe nişte paturi de scândură ! durile celor care ar fi trebuit să se in faţa ei, uşa se deschise au­
rit din 1 Decembrie 1918, data tele înaintaşilor, care ne-au lăsat suprapuse, iar cu am dormit lân­ j aplice dreptatea. Pretutindeni e- tomat şi o voce groasă venită
reîntregirii neamului prin uni­ ca jurământ să apărăm Ardealul, gă sobă, de fapt mai mult am xistâ corupţie, iar ca nu va fi parcă din alta Jurne o invită să
rea tuturor ţinuturilor caracte­ să apărăm ţara, să apărăm şi plâns în acea noapte. Am stat in ! stârpită atâta timp eât va exis- intre şi să ia loc. Fata se supuse
rizate prin acelaşi grai, acelaşi să păstrăm ceea cc este al nos­ biserică timp de vreo 2 luni pâ­ J ta această lume murdară. acelei voci şi se aşeză pe unul
port naţional, prin aceleaşi tra­ tru. nă ne-au construit lagărul. Aces­ în camera-birou eu lucruri din fotoliile ee se găseau in ca­
diţii, obiceiuri şi năzuinţe de mai Nu uitaţi că noi suntem ai ta era făcut într-o pădure, în­ j s.umpe şi pereţii plini d-’ tablouri meră. in urma ei, uşa se închise
bine. României; tre brazi. Tot timpul a fost nu­ 1 eu nuduri de femei, stând pe un brusc iar după . ce se obişnui cu
Alba-Iulia, altar al simbolului Demnitatea s-o păstrăm, mai frig, nu am văzut vara de­ j fotoliu moale şi pufos, fumând semiîntunericul, fata îngheţă de
unirii, este şi altarul marilor jert­ Slavă ţării să purtăm. loc. Eram in Siberia, (va urma) • un trabuc, aştepta bestia pe fru­ spaima. ,.Va urma). C.V.G.
fo făcute de martirii noştri Ilorea, Să ne regăsim fiecare dintre
Cloşca şi Crişan, care au murit noi ca membru al acestui popor
pentru propăşirea celor năpăs­ generos, demn şi mândru, cel
tuiţi. mai drept şi mai cinstit de pe La Băiţa localnicii îşi iau soarta în propriile mâini
Alba-Iulia este locul unde A- acest pământ.
vrani Iancu, craiul munţilor, a ,.Deştcaptă-te române" să fie
fost închis pentru curajul şi dem­ gândul nostru cel mai bun şi mai Am participat recent, la şe­ către fosta conducere a primă­ mindca. Câinelui dc Sus, Jsâliş-
nitatea cu care şi-a pus viaţa neprihănit. dinţa Consiliului local al comunei riei, nu s-au finalizai nici mă­ lea. Trestia,. Uăita, Crâciuncşii,
în slujba românilor. Cuvintele lui Andrei Murcşan, Băiţa, o aşezare importantă a car anexele 15, ce reprezintă in Lunca, Fizesii, Barbura, Peştera,
Nu uitaţi că noi am fost creş­ cugetate in sensul cel mai înăl­ judeţului Hunedoara, fiind bine context, primele demersuri ale do către REN EL Deva, in mo
tini pe vremea când păgânii um­ ţător, să vă însoţească în mo­ cunoscută datorită hărniciei lo­ reconstituirii dreptului do proprie­ meniul d5 faţă arest iluminat a-
blau încă prin lume pentru a-şi mente de cumpănă ec vi le pre­ cuitorilor de aici, unii dintre el tate. La acest capitol, după cum paiţinund de RENEL Brad, care
găsi un loc sub soare. găteşte destinul. mineri din tată-n fiu, dar şi se afirmă, în acte există o în­ asigură acestor instalaţii o în­
Nu uitaţi că toţi cei care s-au Ele înseamnă solidaritate, u- gospodari destoinici cum şţim treagă harababură. Nu trebuia treţinere defectuoasă.
dus la Alba-Iulia la 1 Decem­ nitate, iubire de glie şi neam — că sunt mai in toate aşezările să se aştepte ca ordinea acestor S-a mai discutat despre repa
brie 1918 au fost însufleţiţi de patriotism. documente să fie făcută de O-
moţeşti. La alegerile locale 'din rarea drumului de la Sâlişlea la
vară, a fost ales un nou primar ca­ colul Silvic. De asemenea, legat llârţăgani, a drumurilor şi po­
„Trăiască România! re se pare că va face treabă bună tot de aplicarea Legii 18 trebuie durilor de la Păuliş, a punerii
finalizată cât mai repede acor­
aici, mişcând la modul concret
în funcţie a dispensarului sto­
câte ceva în toate cele 11 sate darea titlurilor de proprietate, matologic, a serviciului de, pa­
(Urmare din pag. 1) şescu era reprezentantul Agenţiei ce alcătuiesc comuna Băiţa.' în perimetrul agricol, cetăţeni­ ză şi nu în ultimul rând, adop­
economice române din Austria, lor care nu au primit încă acest tarea bugetului local pe marginea
Şedinţa Consiliului local a fost
care n-au posibilitatea să verifi­ în mâinile sale se afla centrali­ furtunoasă şi cele cinci ore] de titlu. Comuna Băiţa este o co­ căruia s-au purtat discuţii* aprin­
ce o ştire şi iau de bună calom­ zatorul conturilor valutare româ­ dezbateri m-au determinat ' să mună care încă din anul 1978 a se şi contradictorii. Ca atmosfe­
nia ce li se fabrică şi li se vâră ne din străinătate. El era cheia cred că în toate câte s-au spus avut ca şi la oraş o instalaţie de ra să se mai îndulcească s-a ho­
pe gât, aşa cum s-a procedat în şi „cifrul” acestor conturi. Aces­ de către cei 13 consilieri, există alimentare cu apă. Uzura mora­ tărât ca pentru copii, la pomul
decembrie 1989. Este, domnule ta ştia exact ceea ce s-a întâm­ multă seriozitate, ei provenind lă a acestei instalaţii de-a lungul de iarnă să se realizeze cadouri
Silviu Brucan şi maestre Virgil plat cu ultimul transport de aur din sânul mai multor formaţiuni a 18 ani de funcţionale este a- din fondurile locale şi ale even­
Măgureanu? Estel în lingouri din România în El­ politice, respectiv USD, PUNR, cura evidentă. La fel şi centra­ tualilor sponsori care au ajutat
întrebarea care se ridică este veţia. E vorba de cele 80 (opt­ la termică pentru cele două blo­ şi altădată primăria şi au cola­
una singură: de ce, stimaţi to­ zeci) tone aur expediate din Bu­ PDSR, PSM, PL ’93. Un lucru e si­ curi cu 24 apartamente fiecare. borat bine cu aceasta în diferi­
gur. Vor face politica comunei, ca
varăşi, l-aţi ucis pe fratele lui cureşti în Ziirich, în noiembrie în viaţa tuturor locuitorilor să Repararea centralei şi a conduc­ te ocazii, respectiv întreprinde­
Ceauşescu din Austria? De ce 1988, fiecare kilogram de aur a se petreacă o reală schimbare. tei de alimentare cu apă pe o rea dc lianţi (CASIAL) Chlş-
s-a înscenat sinuciderea sa? Cui fost evaluat la 25000 (douăzeci şi porţiune de 756 m, nu se speră, cădaga, E.M. Veţel, E.M. Deva,
i-a prins bine dispariţia sa? Răs­ cinci mii) franci elveţieni. Va­ Mă gândeam să redau discuţia dat fiind că iarna bate la uşă, Sectorul de prospecţiuni minie­
punsul: multora! îmbogăţiţilor luta se afla înregistrată în Ban­ separată, avută cu dl primar să poată fi făcute, curând, chiar re dc nuro-argintărie Crăciuneşti
peste noapte, îndată după de­ ca I.C., iar sumele s-au contabi­ IONEL STOIA, inginer miner, dacă domnul primar in discuţia — Barbura.
cembrie 1989. Unde eşti, domnu­ lizat în contul unor indivizi cu candidat din partea P.U.N.R, şi avută, îmi dă ca termen de rezol­ In tot am descoperit un lucru
le general „picior în gips”, ca să stare civilă, operaţie realizată de cu dl viceprimar, inginer COR­ vare pentru aplicarea Legii fon­
dai un răspuns de zile mari? în cetăţeanul elveţian B.D., cetăţean NEL SAV (P.D.S.R.). Eferves­ dului funciar şi repunerea în bun. Satul românesc fierbe şi
din fierberea aceasta va rezul­
locul generalului Victor Stăncu- cu rădăcina în România... Indi­ cenţa discuţiilor din timpul şe­ funcţie a alimentării cu apă, lu­ ta un sat românesc nou — legat
lescu stabilit ca miliardar în vizii sunt dintre aceia care s-au dinţei, luări de cuvânt ale con­ na ianuarie 1997.
Anglia ar putea tot atât de bi­ învârtit şi s-au gudurat pe lângă silierilor mă determină să punc­ puternic de tradiţie, dar ţinând
seama de toate transformările
ne să fie luat la întrebări „ru­ Nicolae Ceauşescu ani de-a rân­ tez mai multe probleme care Alte câteva probleme dezbătu­ de la acest sfârşit de secol şi
bedenia” sa de suflet, Petre Ro­ dul şi care erau interesaţi în trebuie să aibă o rezolvare grab­ te de consilieri au mai fost: ilu­ de mileniu.
man. dispariţia urgentă a Preşedin­ nică şi anume, aplicarea Legii minatul, unde s-a avansat ideea
Informăm cititorii noştri cu telui României. Cu toţii au fost lfi, a fondului funciar forestier, ca acesta să fie preluat in toa­ STgLIAN .DENA
ultimele ştiri: fratele lui Ceau­ maeştri de ceremonii.,, (va urma) la care datorită tărăgănări) de te cele 11 sate: Hăr ţâţâni, Or-