Page 2 - Calauza_1996_353
P. 2

• :• tr.< >:^ <•  t^y.
                                 Săptămânal independent aflat in slniba tuturoţ  oamenilor
                                                      “   I                      .    /   ,  ţ-*   T.■-  •  .    -,    . '.,. y;  .  >*'.■?.  .

              O  femeie  din  Vulcan  are  puteri  paranormale
                                                                                                                                            Moartea               ]
                          (urm are din  nr.  352)          m ă  înţelegeţi.  Nu  vreau  popularitate,  nu  vreau   m a r t o r !
                Ş tiu  că  se  fac  cursuri  de  radiestezie,  dar  nu   pentru  nimic  în  lume  să-mi  apară  numele  In  ziar,
            la  noi  în  Valea  Jiului.  La  Domnul  Urziceanu  din   vreau  să  ştiu  num ai  cum  stau,  şi  dacă  aş  putea            căprioarei
            Craiova  se  ajunge  greu,   trebuie  bani,  dar  de   face  ceva  bun  pentru  cineva.
            unde ?  Eu  sunt  casnică.   Nici  unul  din  membrii   Aş  vrea  iar  să  stau  de  vorbă  cu  Doamna Seclcu   Decembrie  este  luna  de  final  de  an.  Luna  cu  cele  mai  scunde1
            familiei  mele  mi  a r  fi  dispus  să  cheltuiască  cu   să  ştiu  dacă  în  com paraţie  cu  puterile  ei,  eu  sunt   zile  şi  cu  cele  mat  lungi  nopţi.  Luna  care jte  traversează  cu  m i­
            m ine,  pentru  nişte   „aiureli".   Mă  văd  um blând   o  „nimeni",  şi  să-mi  caut  de  treabă.   Am  văzut   nunate  şi  sfinte  sărbători.  Care  întinde  pragul  de  trecere  in tr-n a   i.
            prin  casă  cu  linguri  şi  alte  obiecte  lipite  de  piept   chestii  din  astea  la  televizor,  dar  până  nu  com par   An  Nou.  tntr-o  astfel  de  iarnă,  tot  intr-o  zi  de  decembrie,  pe
             şi  pe  o  parte  din  m âna  stângă  dar  işi  zic  ră   par   nu  pot  să  ştiu  unde  mă  aflu,  mai  sus,  sau  mai  jos.   când,  nu  trecuse  de  22  de  ani,  un  tramvai  a  ueis  poezia.  Poezia
            „anorm ală"  şi  până  la  urm ă  au  dreptate.  Despre   Am  văzut  o  doam nă  din  Arad  cu  obiecte  de  m etal   unui  poet  de  mare  talent  ce  se  impusese  de  la  vreo  15—16  ani.
            '«jeste  lucruri  se  ştiu  atât  de  puţin.  De-a  lungul   pe  piept,  am  văzut  puterea  fetei  din  Craiova,  care   Venit  in  Bucureşti  dintr-un  sat  cu  nume  dulce  şi  curat  Mălini,
            « H o r,  în  viaţa  mea  au  avut  loc  nişte  coincidenţe   este  foarte  mare,  putând  aduce  prin  concentrarea   işi  cucerise  repede  colegii.   Mai  toate  revistele  literare  doreau
            bizare,  am  spus  unele  lucruri  ce  cădeau  ca  „nuca-n   gândului  şi  un  pic  de  ploaie.  Eu  am   neşansa  că   să-l  aibă  in  paginile  lor.  Şi-l  aveau,  fiindcă  poetul,  nimeni  altul
            perete",  pe  atunci,  dar  pe parcurs spusele  mele s-au   sunt  casnică.  Ştiţi  cum  e :  piaţă,  curăţenie,  mâncare   decât  Nicolae  Labiş,  scria  bine  şi  enorm.  Atrăgea  atenţia  prin
            adeverit.  Simt  omul  rău,  in  anum ite  situaţii  am  o   şi  cam  atât.  Nu  mă  învârt  într-un  cerc  m are  de   vestimentaţia  sa.  Prin  modul  de  comportare  ce  se  scurgea  zilnic
            stare  de  nelinişte,  că  se  va  întâm pla  ceva  cu  anu­  cunoştinţe,  eolegi  de  serviciu  şl  rude.  Puţinii  oa­  spre  marea  ataşare  şl  prietenie  de  foarte  mulţi  scriitori.  Labiş
            m ite  persoane.  Am  presim ţirea  răului  prin  vise.  dar   meni  care  ştiu  despre  mine,  se  pare  că  privesc  eu   ticcpea  să  savureze  viaţa  de  mare  oraş.  Să  o  trăiască  cu  propria-i
            cel  mai  m ult  am   presim ţirea  când  nu  dorm.  U lti­  neîncredere  lucrul  acesta.      fiinţă.  In  scurt  timp  li  apare  cartea  LUPTA  CU  INERŢIA,  lată
            ma  nelinişte  am  avut  o  cu  un  vecin  de-al  nostru.   De  altfel  nici  nu  mă  prea  afişez.  Cine  nu  ştie   un  titlu  care  stârneşte  fiori.  Cartea  însă  care  a  fermecat  multe
            A  m urit  în  vara  aceasta  înecat  în  Strej,  pare-m l-se   nimic  despre  paranorm al  şi-ar  închipui  multe  lu­  inimi  a  fost   PRIMELE  IUBIRI.  Primele  sentimente  ce  s-au
             încă  din  Iarnă  sim ţeam   că  nu  este  ceva  în  regulă   cruri.                          aşezat  intre  copertile  unei  cărţi  care  a  fost  şi  rămâne  de  esenţă.
            cu  el  şi  fam ilia  lui.  De  câte  ori  aveam   ocazia  vor­              C.S.  Vulcan      Cum  rămâne  şi  poemul  MOARTEA  CĂPRIOAREI.  O  moarte  vă­
             beam  cu  cineva  despre  lucrul  acesta.  Cred  că  nu        (Va  urma)                    zută  cu  ochi  de  copil  flămând.  Cu  ochi  de  copil  ars  dc  sete.  Poate
                                                                                                           de  atunci,  Labiş  şi-a  văzut  moartea.  A  văzut-o  in  mod  poetic
                                                                                                          fiindcă  aceasta  s-a  numit  un  tramvai.  Un  tramvai  nocturn  a  in­
                                                                                                          trat  in  sufletul  său  şi  l-a  ucis.  Sau  poate  „Pasărea  cu  clonţ  de
                                                    POVESTEA UNEI FEMEI ADEVĂRATE
               Singurătatea                                                                               rubin“ ?  Decembrie,  nu  poate  trece  fără  POETUL  LABIŞ.
                                                                                                                                                     MIRON  TIC
                                                      Deportată  în  Siberia
                      unui                       (urm are  din  nr.  352)  turnat  pe  cealaltă  femeie,  de  la               LA  RENEL

                                                                          Berghin,  iar  mie  mi-a  prins  pi­       Restructurcrea —
                                             In  acel  lagăr  urm a  să  ne  pe­
                    prefect                trecem   ani  de  viaţă.  Am  făcut  o   ciorul  drept,  şi  acum  mal   am    guerila  econom ica I
                                                                          semn  pe  acel  picior.  Femeia  din
                                           spălătorie  în  lagăr,  să  ne  mai
                                           spălăm,  că  eram   plini  de  m ur­  Berghin  a  m urit.
                                                                            De  fapt,  dintre  toţi  cei  care
              S-a  petrecut  şi  ultim a  întâlnire   dărie,  boli,  păduchi.  Era  o  fată   am  plecat  în  lagăr  nu  ne-am  mai   îngrijoraţi  in  prim ul  rând  de   va  genera  mari  probleme  eco­
            cu  presa,  a  d-lui  COSTEL  ALIC   care  avea  răni  de  la  m urdărie.   întors  înapoi  decât  cam  un  sfert.  modul  cum  se  intenţionează  a   nomice  pe  viitor".
            in  calitatea  domniei  sale  de  pre­  Am  deschis  şi o cantină  cu  m ân­  Odată,  când  am   plecat  cu  ca­  se  face  restructurarea  în  cadrul   Dl  ADOLF  MUREŞ AN,  liderul
            fect  al  judeţului  Hunedoara.  Ea   care  pentru  oamenii  din  lagăr,   mionul  să  aducem  nişte  cartofi   RENEL,  Ia  sediul  FRE  din  De­  sindical  a  am intit  de  hotărârile
            a   decurs  sub  sem nul  uşoarei  nos­  eu  aprovizionam  cu  m arfă.   Pe   —  care  erau  tari  ca  pietrele  —   va  a  avut  Ioc  săptăm âna  aceasta   unilaterale  ale  conducerii  RENEL,
            talgii-.  Dar,  aş  îndrăzni  să  spun   m ine  m-au  luat  şi  m-au  pus  pe   şoferul  s-a  culcat  şi  m-a  lăsat  în   un  m iting  de  protest  urm at  de   fără  a  sc  consulta  cu  sindicatele
            că  am   avut   în  faţă  un  prefect   o  maşină  care  ducea  m arfă  la   mijlocul  drum ului  într-o  zăpa­  o  conferinţă  de  presă.  Motivele   precum  şi  de  stoparea  tuturor
            singur  ,  poate  prea  singur  în  a-   fabrici  şi  la  uzina  electrică.  In   dă  care  era  până  la  brâu.  Atunci   acestor  m anifestări  au  fost   dc   plăţilor,  inclusiv  salariale  a  ce­
            -semenea  momente.  Aşa  încât  te   Ural  am   fost  ia  o  fabrică  de  por­  l-am  luat  pe  şofer  şi  l-am  pus   fapt  mai  m ulte  dar  s-a  atras  a-   lor  ce  lucrează  în  această  regie.
            întrebi:  Nu  cum va  om ul  acesta   ţelan,  care  era  în  mijlocul  pă­  cu  faţa  în  jos  pe  cartofi,  am  pus   tenţia  îndeosebi  asupra  faptului   Domnia  sa  propune  ca  restruc­
            a  fost,  de  fapt.  tot  tim pul  sin­  durii.  Mergeam  după  m arfă  şi   o  rogojină  pe  el  şi  am  plecat  cu   că  se  urm ăreşte  restructurarea   turarea  să  se  facă  în  mod  stra­
            gur?  P entru  că  de  m ulte  ori  a-   la  Moscova.  Când  auzeam  limba   maşina.  Când  am  ajuns  la  poar­  în  lipsa  unei  strategii  asumate,   tegic,  ţinându-se  cont  de  varian­
            devărata  fată  a  lucrurilor  se  dez­  germ ană  îmi  am inteam   de  ţară,   ta  lagărului,  femeia  care  făcea   respectiv  in  lipsa  unei  legi  a  e-   ta  cea  m ai  potrivită  pentru  Ro­
            văluie  doar  în  m om entul  înfrân­  de  România  şi  de  lim ba  română.  de  pază  acolo  nu  a  vrut  să  des­  nergioi.  Aceasta,  de  către  vechea   mânia,  avându-se  în  vedere  şl
            gerii.                           Am  m ai  lucrat  la  un  vagon  de   chidă,  spunând  că  nu  este  m a­  putere,  la  chiar  Încheierea  m an­  costurile  unei  astfel  de  măsuri.
              Probabil  că  este  un  sentim ent                          şina  fabricii,  am  intrat  cu  maşi­  datului  său.  După  cum  afirm a   S-a  atras  atenţia  asupra  faptu­
            Pe  care  l-a  sim ţit  şi  domnia  sa,   m arfă  care  transporta  m ateriale   na  prin  poartă,  dânsa  s-a  supă­  dl  OVIDIU  JURCA,  purtător  de   lui  că  se  încearcă  in  prag   de
                                           pentru  construcţii,  căram  cărbuni
            în  tim p,  consecinţă  fiind  hotă­  cu  maşinile,  cu  camioanele.  Era   rat  şi  s-a  luat  după  mine  să  mă   cuvânt  al  Sindicatului  energeti-   iarnă  bulversarea  Sistemului  E-
            rârea  pe  care  ne-a  comunicat-o   atât  de  frig  încât  eram  îngheţaţi   bată.  Eu  am  lovit-o  cu  levierul.   cienilor  din  Deva:  „Această  re­  nergetic  Naţional  prin  desprin­
            cu  un  surâs  am ar:  „Mă  voi  în­  ca  betonul.  Mergeam  cu  două   Apoi  am  băgat  m aşina  în  garaj.                derea  unor  unităţi  de  regie  şl
            toarce  ia  meseria  pentru  care                             Nici  acum  nu  îmi  vine  să  cred   structurare  are  iz  de  guerilă  e-   închiderea  centralelor  neperfor-
            am   fost  form at  în  perioada   de   femei,  care  mă  ajutau.  Când  am   şi  nu  îmi  pot  explica  curajul  ce   conomică,  m ergându-se  pe  prin­  mante.
            tristă  am intire.  Deci,  mă  voi  în­  dus  cărbunii,  Sntr-o  zi,  am  văzut   l-am  avut  atunci  să  fac  acele   cipiul  „Loveşte  .şi  fugi",  ceea  ce  MARIAN \   PANDARU
            toarce  în  producţie".        că  ieşea  fum   şi-  am  strigat  după   gesturi,   (va  urma)
              Sau  cine  ştie?  Căci  încurcate   o  femeie  care  era  de  la  Câlnic                   I    ÎN ATENŢIA  VETERANILOR  SI  VADU\ liLOR  DE         !
            sunt  căile  puterii I         să  fugă  dacă  vede  că  iasă  fum.    Transcriere
                                                          _
                                                -
              Şi  chiar  dacă  a  refuzat  politi-   Un^ perete jd e   ^cărbune  s-a  ras-   ADRIANA  GAŞPAR  j                   RĂZBOI                           j
                                                                                                         I    Asociaţia  Naţională  a  Veteranilor  dc  Război.  Filiala  Jud.  ilu-  î
            cos  să  dezvăluie  prea  m ulte  din
            secretele  prim ei  şi  devastatoarei                                                        j  nedoara,  anunţă  pe  toţi  membrii  să!  :  invalizi,  văduve,  veterani  1
                                                                                                         |  de  război  şi  văduve  dc  veterani  de  război,  că  ?t  primit  întregul  ;
            m ineriade,  nu  a  respins  ideca  u-    Violatorii  devin  fiare!                          *  stoc  de  bilete  de  călătorie  gratuită  pe  C.F.R.  şi  AUTO  pentru  anul
            nui  dialog  în  particular  pe  a-                                                                                                                    l
            ceastă  temă.  Semn  că  n-a   fost   (Urm are  din  pag.  I)  noasă,  copila  de  16  ani  avea  să   |  1997. în  consecinţă,  toţi  membrii  A.N.Y.R.  sunt  rugaţi  să  se  pre-  ,
                                                                                                         "
            degeaba  în  focul  evenim entelor                            devină  femeie.  Nimic  mai  um ili­
            de  atunci.                    sabie  pe  care  o  păstra  în  maşină   tor.  Ca  o  fiară  dezlănţuită,  s-a   zinte  cu  legitim aţia  şi  carnetul  de  evidenţă  a  biletelor,  la  sediile  ţ
                                           printre obiectele  de  „uz  personal"                         Isubfilialelor  A.N.V.R.  —  unde  sunt  în  evidenţă  —  din  :  Bălţa,  *
              Şi,  ca  m omentul  despărţirii  să   şi,  indreptând-o  spre  ele,  a  înce­  năpustit  asupra  ei.  Nu  l-au  im­  Brad,  Călan,  Deva,  Haţeg  Hunedoara,  Orăştie  şi  Petroşani,  înce-  |
            devină  de  neuitat,  s-a  ciocnit  o   put  să  injure   şi  să  am eninţe.   presionat  lacrimile  fetei.  I-a  as­  Ipând  din  16  decembrie  1996,  pentru  a  ridica  biletele  de  călătorie  î
            cupă  de  şam panie,  s-au  făcut  fo­  Coşmarul  era  abia  la  început.  Au   tupat  gura  să  nu  ţipe  şi  n-a  eli­  *  la  care  au  dreptul  legal.   ţ
            tografii  cu  toţi  cei  prezenţi,  s-a   fost  târâte  în  apartam entul  fra­  berat-o  până  nu  şi-a  satisfăcut   BIROUL  EXECUTIV  AL  FILIALEI  A.N.V.R.
            discutat  am ical.  Astfel  că,   la   ţilor  Bobocel  şi  li  ş-a  poruncit   anim alul  poftele.  (Va  urm a)
            sfârşit,  regretele  erau  vizibile  de   să  se  dezbrace.  Fundeanu  a  a-
            am bele  părţi.                les-o  pe  Aurelia  şi  a  pornit  cu
                   MARIANA  PANDARU        ea  spre  bucătărie.  Pe  masa  sli­  Sângele  copilei  începu  să  curgă  şuvoi...
                                                                                (Urmare din  pag.  1)    mensă  se  năpusti  ca  o  vijelie  a-   s-a  târât  cu  ultimele  puteri  pâ­
                     REŢETE DE LA CITITOARELE NOASTRE                                                    supra  fetei,  o  imobiliza  luându-i   nă  la  biroul  unde  avea  telefo­
                                                                          colo  uitat  poate  din  întâm plare.   cuţitul  din  m ână  şi  i-1  îm plântă   nul  şi  alarm a  dorind  să-şi  a-
                          T U R T A   D U L C E                           Cu  ultim ele  puteri,  înainte  ca   In  inimă.   A  fost  de  ajuns  o   nunţe  personalul  din  gardă.  In ­
                                                                          bărbatul  să-şi  dea  seama  ce  vrea   singură  lovitură  de  cuţit  pentru   să  Dumnezeu  nu  i-a  mai  dat  pu­
                                                                          să  facă  Oxi  Li,  aceasta  se  repe­
                1  cană  de  zahăr  se  arde  caramel,  se  stinge  cu  o  cană  de  apă  şi             tânăra filipineză ca să-i  fie  fatală.   terea,  ci  l-a  lăsat  să  sufere  câ­
            încă  o  cană  de  zahăr.  Se  pune  la  răcit,  se  adaugă  3  gălbenuşuri,  3   zi  la  m ăsuţă  şi  luă  cuţitul.   In   Sângele  din  inim a  mică  de  co­  teva  clipe  inaiiVe  de-a  muri.  Plin
            linguri  de  ulei,  1  cană  lapte,  3  linguriţe  am oniac  stins  cu  puţin  oţet,   clipa  când  patronul  o  prinse  de   pilă  începu  să  curgă  şuvoi.  în   de  bani  şi  de  aur,  un  om  moare
            puţină  sare,  cuişoară  pisată  sau  scorţişoară,  făină  cât  cuprinde.  Se   mijloc  trăgand-o  spre  el  pentru   clipele  urm ătoare,  in  tim p  ce  pa­  datorită  răutăţii  lui,  însă  pe  lân­
                                                                          a  o  doborî  pe  mochetă,  tânăra
            lasă  la  dospit  1—2  ore.  Se  întinde  foaie  de  1  cm.  Se  taie  cu  forme             tronul  era  uim it  de  întorsătura   gă  el  este  sacrificată  şi  o  fiinţă
            sau  cu  paharul,  se  pune  la  copt.  Se  pun  într-un  lighean  şi  le  acoperim   filipineză  se  întoarse  brusc  şi-l   situaţiei,  Oxi  Li  se  prăbuşi  m oar­  nevinovată,  Oxi  Li.  O  tânără
            .să  stea  calde.  Când  s-a  copt  ultim a  tavă,  punem   peste  ele  albuşurile   aplică  In  gât  două  lovituri   de   tă  pe  mochetă  într-o  baltă  de   care  dorind  să-şi  salveze  familia
            b ătute  spum ă  cu  zahăr,  le  scuturăm  -să  se  amestece,  se  saltă  puţin,   cuţit.  Bărbatul  făcu  ochii  m ari     din  ghearele  sărăciei,  a  ajuns
            uşor şi  se  Iasă  descoperite  până  a  doua  zi.            ca  bufniţa,  de  durere  şi  uimire,   sânge.  In  ochii  ei  se  mai  putea   chiar  ca  în  ghearele  m orţii.
                                                                                                         citi  groaza...  B ărbatul  înjunghiat
                                                                          de  atitudinea  fetei.  Cu  o  ură  1-
                                                     IIABINA  MARIA
                        Trăiască  România                   66                 Minorităţile  din  Ungaria  sunt  urmărite  de  securitate
                      99
            f     (Urm are  din  pag.  I)  Lucescu  în  proces?  El  în  loc  să-l   (Urmare  din  pag.  1)  un  protest  domnului  m inistru   testat  sigur.  Pero  Lasztity,  şeful
                                           apere  pe  Ceauşescu  îl  acuză.  Nu-i                        Nikolits  Istvan  în  care  am   pro­  m inorităţilor  sârbe  din  Ungaria,
            cat  desem nat  din  oficiu,  a  fost   perm is  domnule  avocat  aşa  ccval   ţii  în  legătură  cu  organizaţiile   testat  îm potriva  încălcării   do   susţine  că  „deţine  inform aţii  In
            un  oarecare  LUCESCU.  Lucescu   Avocatul  nu  are  dreptul  să  re­  m inorităţilor".  Documentul  Strict   către  SSN  a  legalităţii'*,  iar  pc   sensul  că  acţiunea  SSN  nu  s-a
            şi  atât,  nu-i  nici  o  rudă  cu  ce­  nunţe  la  apărare,  cu  atât  mai   Secret,  datat  20  decembrie  1995   de  altă  parte,  a  trim is  o  scrisoa­  lim itat  doar  la  judeţul  Baranya,
            lebrul  fotbalist  Lucescu.  Luces­  m ult,  nu  are  dreptul  să  acuzei  (depus  la  arhiva  secretă  pentru   re  şi  avocatului  poporului",  J.   şi  că  urm ăririle  se  practică  şl  In
            cu  fusese  ofiţer  de  miliţie,  pro­  Dum neata  ai  făcut  şi  una  şi   80  de  ani),  cuprinde  date  în  le­  Kallenbach,  aşteptând  din  partea   prezent".  Ştirile  l-au  uluit  şl  pe
            m oţia  1960/1962,  dat  afară   din   alta,  încălcând  o  norm ă  elemen­  gătură  cu  form area  şi  funcţio­  acestuia  răspunsul  la  întrebarea:   m inistrul  Nikolits  Istvan.  Se  pa­
            miliţie,  ulterior  aju tat  să  se  în ­  tară  de  drepţi  Desigur,  deliberat,   narea  „autoconducerilor"   mino­  „Cine  şi  de  ce  a  dispus  ţinerea   re  —-  a  spus  el  —•  că  acţiunea
            scrie  in  baroul  de  avocaţi.  Cine   conştient  şi  cointeresat  în  înfăp­  rităţilor  din  Ungaria  (deşi  ofi­  sub  observaţie  a  organizaţiilor  şl   de  urm ărire  a  m inorităţilor  o
            l-a  aju tat  să  se  înscrie  şi  să  fie   tuirea  unui  act  crim inal  ce  a  sfi­  cial  se  pretinde  că  aceste  urm ări   conducătorilor   m inorităţilor".   început  în  1992,  odată  cu  valul
                                                                                                                                        de  refugiaţi  din  fostul  spaţiu  Iu­
            acceptat  în  barou? I  Cineva  care   dat  legea,   (va  urma)  sunt  unicat  în  lume  şi  că  func­  Loriuc  K rener  este  convins  că,   goslav.  dar  nu  înţelege  (!)  de  ce
            ti  va  solicita  să  „apere"  In  pro­                       ţionează  In  baza  legii  —  n.n.).   In  cazul  în  care  vreun  serviciu
            cesul  intentat  lui  Ceauşescu  în   N.R.  La  finalul  serialului  vom   Loriuc  K rener,  preşedintele  „au-   secret  din  ţările  vecine  ar  fi  u r­  s-n  extins  pe  urm ă  şi  asupra  ce­
            decem brie  1989,  în  ziua  de  Cră­  publica  sub  genericul  PRO  şl   toconducerli*  pe  ţară  a   m inori­  m ărit  vreo  organizaţie  a  maghia­  lorlalte  m inorităţi  şi  de  ce  ş-a;
                                                                                                                                        continuat  acţiunea?!  Dacă  un  mi­
           ciun.                           CONTRA  NICOLAE  CEAUŞES-      tăţilor  germ ane  din  Ungaria  a   rilor  care  trăiesc  acolo  şi  s-ar  fi   nistru  nu  ştie,  atunci  cine?!
            ,  Vă  amintiţi  de  rolul  jucat  de  ©11“,  scrisorile ^cititorilor  noştri.  declarat  c$  „personal  am   trim is  aflat,  guvernul  m aghiar a r ti pro­
   1   2   3   4   5   6   7