Page 2 - Calauza_1997_357
P. 2

Săptăm ânal  independent  aflat  în  slujba  tuturor'oam enilor


                       Profesorul  Igreţ  a  murit  pe  stradă

                Profesorul  IGREŢ  CORNEL  a   în  prim ul  rând  am intirea  fru­  milion  pentru  serviciile  înmor­                      V ânturile.
              fost  cel  mai  cunoscut  dintre  das­  moasă.   In  acest  caz,  m eritele   m ântării.  Prin  grija  unor  pro­  m a r t o r ]
              călii  de  m atcm at.ci  din  Hune­  sale  umbresc  ultim a  perioadă  a   fesori  ca  dnii  Şincu,  Ţăndău  şi
              doara.  Generaţii  de  elevi  îi  sunt   vieţii  sale,  de-a  dreptul  tragică.   alţii,  banii  vor  fi  recuperaţi  din      Valurile...
              îndatoraţi  pentru  exigenta  profe-   Cum  sunt  sigur  că  nimeni  nu   contribuţii  de  la  colegii  de  breas­
              sionalitatc.  M ulţi  s-au  form at  şi   va  scrie  un  necrolog,  in  num e­  lă,  intr-un  modest  semn  de  soli­  Vine  o  dimineaţă.  Vine  o  zi,  in  care,  vedem   cum  /lo ara# /
              apoi  au  ajuns  la  rându-le  pro­  le  celor  ce  l-au  înţeles,  scriu  a-   daritate.  Era  citit,  respectat  de   Eminesciană,  îşi  desface  petalele  la  atingerea  luminii,  tn   zare#/
              fesori,  da  or.tă  lui.  In  ziua  de   ccste  cuvinte  epitafice.  toţi,  cu  toate  avatarurile   con­  satului,  ochiul  se  răneşte  de  m om entul  pur<  „A  fost  odată  ca-»  1
              30  decem brie,  când  toată  lumea   Originar  din   Cîmpuri-Surduc   fruntate  prin  destin  şi  însingu­  poveşti".  Şi  cine  crede-n  poveşti,  ştie  de  unde  vine  m urm urul
              grăbea  spre  finele  anului,  un­  (Ilia),  Cornel  Igreţ  a  trăit  sta­  rare.  De  aceea,  „Călăuza"  găz-   apei.  Ştie  şi  trăieşte.  Se  înalţă.  „Dintre  sute  de  catarge/   Care  lasă
              deva  în  oraş,  cotropit  de  frig  şi   tornic  în  Hunedoara,  pensionat   duie  acest  ultim   omagiu  am ar   malurile/  Câte  oare  le  vor  spargej  Vânturile,  valurile ?".   Ne
              un  destin  dram atic,  a  căzut.  Creş­  de  Ia  catedra  Liceului  Nr.  1.  in  am intirea  lui.  Dumnezeu  să-l   lăsăm  privirea  in  vecinătatea  Stelei  Polare.  Lângă  castelul  de
              tineşte  vorbind,  suntem   datori   Sora  dsale,  profesoară  de  m a­  hodinească!          taină,  pe  lângă  care  trec  plutaşii  veacului.  Un  căruţaş  străbate
              să  păstrăm   dai  viaţa  unui  om.  tem atici  la  Deva,  a  cheltuit  un    EUGEN  EVU      tim pul  in  vârful  unei  căruţe  cu  saci  de  grâu.  Merge  liniştit,  parcă
                                                                                                            visând  că  moara  din  preajmă  macină  aur.  Sau  poate  macină
              V W .V /A W .V S W V .-.-.'.V W .S -.W .'.W A V .S V /.’.W W .'.W W .V W .V A V W .V .V .S W .W A W .W .^
                                                                                                            istorie.  O  istorie  a  zeilor  altor  vremi.  Măeinişul  vântului  devine
                                                                                                             din  zi  in  zi.  m ult  mai  scump.  Şi  borangicul  de  mireasă  poartă i
                         Ce  f ie  tinerii  de  la  Primărie                                                stropul  de  rouă.  Sara  pe  deal,  se  destramă  in  m ii  şi  m ii  de  firi­
                                                                                                            m ituri.  De  oglinzi  netede  şi  liniştite,  in  care,  se  perindă  chipuri
                                                                                                            de  frumoase  Veronici.  Numele  său,  este  sunet  de  clopot.  Legendă
                    (Urmare  din  pag.  1)   fost  şi  ea  în  atenţia  primăriei,   bil  m unicipalităţii,   neatragerea
                                             astfel  că  plata  ajutorului  social   altor  surse  de  finanţare  pentru   cc  tresare  in  culori  de  Voroneţ.  La  margini  de  codru.  La  margini
                                                                                                            de  ape.  La  margini  de  dor.  Clipa  se-ntoarce  din  plaiuri  albastre.
              gazelor  naturale  la  216  familii   pe  1996  s-a  făcut  integral.  La   construcţia  de  locuinţe,  din  ace­  Ne  surprinde  cu  bătaia  de  aripi.  Cu  povara  speranţei.  A  nuan-
              din  cartierul  Viile  Noi  şi  367  fa­  Cantina  de  ajutor  social  iau  m a­  laşi  motiv  nefinalizându-se  nici   i  ţelor  c°  se  rotesc  sub  târziul  sărutului.  A   setei  de  zare  şi  de
              milii  din  cartierul  Ceangăi.  S-a   sa  250  de  persoane,  urm ând  ca   lucrările  începute  Ia  blocul  26,   * luminişuri  albe.  „Cum  mângâie  dulce,  alină  uşor“.  El  este  dansul
              am enajat  o  nouă  parcare  publi­  în  acest  an  să  se  suplimenteze   organizare  deficitară  în  dome­  marilor  iubiri.  Comoara  din  care  se  dobândesc  cântecele  de  dor.
              că  în  centrul  mun  cipiului  şi  au   cu  încă  50  de  locuri.  Dc  sărbă­  niul  gospodăriri  şi  a  serviciilor   Beţia  sufletului  cuprinde  o  nouă  dimensiune. ■ Cea  a  m aldărului
               fost  aprobate  mai  m ulte  parcări   tori  s-au  oferit  daruri  unor  case   publice,  datorate  în  primul  rând   |  de  vise.  Din  m irajul  singurătăţii  dezlegăm  mai  uşor  sensul  ispitei
               publice   în   cartiere.   Reţeaua   de  copii  şi  unor  şcoli.  Tot  o  rea­  unui  sistem  învechit  de  lucru.   )  şi  al  râsului.  Ruinele  se  vindecă  cu  floarea ■ de  tei.  Cu  lumina
               stradală  a  fost  şi  ca  îm bunătă­  lizare  este  şi  aceea  că  s-a  reu­  Nu  s-a  reuşit   nici  finalizarea   \  Luceafărului.  Cu  târzia frunză.  Mereu  eternă.
              ţită,  iar  DN  7  a  fost  reabilitat   şit  transferarea  R.A.G.C.L.  De­  discuţiilor  cu  C.E.C.-ul  deoarece
               pe  toată  porţiunea  aparţinătoa­  va  din  subordinea  Consiliului  ju­  trebuiau  concesionate  unele  te­                           MIRON  Ţ1C
               re  municipiului.  Pe  arterele  prin­  deţean  în  aceea  a   Consiliului   renuri  pentru  ca  acesta  să  poa­                                     I
               cipale  s-au  m ontat  coşuri  de  gu­  local.               tă  construi  locuinţe  destinate  ti­
               noi  metalice,  iar  ilum inatul  pu­  La  sugestia  ziarului  nostru,  au   nerilor  căsătoriţi.
               blic  s-a  îm bunătăţit  prin  m on­  fost  am intite  şi  principalele  ne­  Sperăm  însă  că  aceste  200  dc
               tarea  de  becuri  şi  extinderea  re­  reuşite ale  celor  200  de  zile.  Prin­  zile  de  Contract,  odată  derulate,   O  mamă  care  cere  iertare
               ţelei  electrice.  în  transportul  u r­  tre  primele,  dl  prim ar  am inteş­  nu  vor  încetini  preocuparea  şi
               ban  s-au  achiziţionat  două  au­  te  Pe  aceea  că  nu  s-a  reuşit  tre­  interesul  pentru  „griiilc  cetăţii"
               tobuze  şi  s-au  ream enaiat  două   cerea  comunei  Mintia  în  subor­  —  cum  ne-am  obişnuit  â  spune,   pentru  fiul  ei...
               staţii  de  autobuze   („Opera"  şi   dinea  prim ăriei  Deva,  fapt  ec   pentru  rezolvarea  cât  mai  promp­
               „Mioriţa").  Asistenţa  socială  a  ar  fi  adus  un  venit  considera­  tă  a  lor.
                                                                                                                 (Urm are din  pag.  1)   datorită  comportării  şi  isprăvi-,
                                                                                                                                          lor  pe  care  ie  făcea.  Totuşi,  cei
                                                                                                                                          din  jur,  au  încercat  să-l  ajute,
                  NOROCUL  SURÂDE  DOAR  CELOR  BOGAŢI                                                     e  adevărat,  dar  eu  îl  iert,  e  co­  angajându-1  ca  muncitor  pe  un
                                                                                                           pilul  meu.  N-o  să  mai  facă  aşa
                                                                                                           ceva  vă  asigur  eu.  Vă  rog  ier-   şantier,  dar  acesta  a  întors  ne-;
                     (urm are  din  pag.  I)  ceva  proprietarului,  după  care   cretă,  care,  la  apariţia  noastră   taţi-1".         păsător   spatele  muncii   şi  oa­
                                              ieşi  afară  şi  îi  făcu  un  semn  cu   se  deschise  brusc.  Era  uşa  unui   Ce  e  mai  dureros  decât  să   menilor  de  bună  credinţă.
               şina  luxoasă,  ce  alerga  în  goa­  mâna  bărbatului  de  lângă  mine.   cazinou  secret  ce  era  ştiută  nu­  vezi  o  mamă  plângând,  implo­  S-a  întors  în  satul  său  natal,
               nă  pe  străzile  lum inate  de  săr­  L-am  urm ărit  cu  atenţie  până   mai  de  m arii  jucători  ai  jocu­  rând  iertare  pentru  feciorul  său,   dar  în  loc  de  muncă  trăia  ca
               bătoare.                       la  colţul  restaurantului,   unde   rilor  de  noroc.  Deseori  şi  po­  pentru  că  ea  l-a  crescut  cu  atâ­  un  parazit,  cheltuind  din  veni­
                M aşina  a  fost  oprită  în  faţa   era  o  barcă  rezemată  de  perete.   liţiştii  erau  văzuţi  prin  preajm a   ta  greutate  şi  care  aşteaptă  cu   turile  modeste  ale  mamei  sale.
               unui  restaurant  luxos,  unde  aş­  După  ce  privi  discret  in  stânga   acelei  uşi,  după  care  dispăreau   capul  plecat  hotărârea  oameni­  Tatăl  său  murise  intr-un  acci­
               teptau  băieţii  în  costum  negru   şi  dreapta  ne  şo p ti:,,veniţi  mai   fără  urmă.  Totu]  era  bine  gân­  lor  legii.  dent  când  avea  el  şase  ani,  iar
               şi  papion,  pentru  a  parca  auto­  repede".  Spre  m area  moa  uimire   dit...        I   Răscolesc  încă  o  dată  tot  do­  mama  cu  greu  i-a  putut  face
               mobilele.   Unul  dintre  aceştia,   în  clipa  urm ătoare  aveam  să  des­  Am  intrat  intr-un  hol  mic,  du ­  sarul  lui  N.V.  faţă  acestui  băiat  înrăit.  Nu  de
               intră  în  restaurant   şi-i  spuse  copăr  în  spatele  bărcii  o  uşă  se-  pă  care  am  urcat  nişte  scări  de   Are  doar  19  ani.  O  vârstă  la   puţine  ori,  mama  îşi  îm brăţişa
                                                                             lemn  ce  scârţâiau  sub  greutatea   care  cei  mai  mulţi  de  seama   în  pumnii  strânşi  lacrim ile  şi
                                                                             paşilor.                                                     obida  sufletului  rănit  de  purta­
                                                                              Camera  în  care  intrasem  era   Ini  şi-au  făcut  un  rost  în  viaţă,   rea  nesocotită  a  fiului  său.  Dar,
                                                                             mare  şi  luxoasă.  Am  luat  loc  pe   au  term inat  o  şcoală,  au  c'^ja   undeva  în  tainele  ascunse  ale
                                                                                                           o  meserie,  lucrează  şi  îşi  câşti-
                                                                             nişte  fotolii   confortabile,   am                          inimii  sale.   ea  mai  păstra  un
                                                                             fost  serviţi  cu  cafea  şi  sucuri   1  gă  singuri  existenţa,  alţii  işi  ur­  dram  de  speranţe,  o  fărâm ă  de
                                                                                                           mează  cursurile  la  diferite  fa­
                                                                                                                                          încredere  în  fiul  său.
                       Sucursala  judeţeană                                  din  fructe  exotice.  Cel  pe  care   cultăţi.  El  a  fugit  de  şcoală,  de   ,  Dar  iată,  insă  că  într-o  zi  el
                                                                             d  însoţeam,  intră  în  joc.  Se  în­
                                                                             cepea  de  la  suma  de  1 000  de   muncă,  preferând  prieteni  deo­  a  depăşit  orice  limită,  orice  simţ
                                                                                                           cheaţi,  care  işi  petreceau  tim ­
                           Hunedoara-Deva                                    dolari.  Printre  cei  douăzeci  de   pul  în  nopţile  albe,  în  baruri  şi   al  omeniei  şi  speranţă  a  mamei
                                                                             bărbaţi  se  găseau  şi  două  femei
                                                                                                                                          sale.  In  sat  se  pregătea  o  nun­
                    A  pus  in  circulaţie,  prin  unităţile  sale  din  judeţul   din  înalta  societate,  cu  părul  a-   discoteci.  Aşa  se  face  că  la  pu-   tă,  la  care  fusese  invitat  şi  fe­
                                                                                              cu  îmbrăcă­ I  ţin  tim p  după  ce  a  fost  exm a­
                                                                             ranjat,  machiate,
                Hunedoara,  CARNETELE  DE  DEPUNERE  la  purtător,           minte  cum părată  de  la  marile   triculat  dintr-o  şcoală profesiona-   ciorul  ei.  Acesta  îi  ceruse  100 000
                                                                                                                                          Ici  pentru  cheltuială.  Mama  în­
                cu plata lunară a  dobânzii.                                 case  de  modă  ale  Europei...  (Va  I  lă  cu  menţiunea  de  a  nu  mai  fi   să  nu  a  avut  de  unde  sâ-i  dea
                    Carnetele  de  depunere  sunt  instrumente  de  economi­  urma).                      i  înscris  la  nici  o  şcoală,  aceasta  pentru  moment.  (Va  urma).
                sire  la  purtător,  emise  pe  valori  nominale  de  100 000  lei,
                500 000  lei. 1 000 000 lei şi 3 000 000 lei.                                                                 i «na* m o  wm m >  «nai ■
                    Carnetele  de  depunere  au  un  număr  de  24  taloane
                                                                                                                                          nează  doar  sumele  vărsate  la
                destinate  achitării  lunare  a  dobânzilor  pentru  durata  a    CINE  ARE  DREPTATE                                     buget  de  către  producătorii  de
                2 ani.                                                                                                                    bunuri.  Despre  stat  şi  bani  —
                    Scadenţa unui carnet este de 2 ani.                                                                                   ca  marfă,  ne  vom  permite  să
                    Dobânzile  anuale  se  stabilesc,  şi  comunică  lunar  de     (Urmare  din  pag.  I)  să  scriu  într-un  articol  ulterior.  discutăm  altădată.
                                                                                                             Ne  interesează  acum  situaţia
                C.E.C.  Plata  dobânzilor  cuvenite  posesorilor  de  carnete   tia  fac  parte  cetăţeni  din  cele   celor care trăiesc  din  salariu,  dar   Care  este  zestrea  m oştenită  de
                de  depunere  se  face  incepând  cu  ziua  următoare  aceleia   mai  diverse  categorii  sociale.  mai  ales  ne   interesează  dacă   actuala  putere ?  O  economie  In
                in  care  s-a  implinit  termenul  de  30  de  zile  calendaristi­  Prim a  observaţie  de  bun  simţ   există  o  altă  soluţie  în  afara  ce­  derută,  cu un produs  intern brut
                                                                                                                                          mai  mult decât  sărac, dacă  ii ra­
                                                                             ar  fi  aceea  că  este  totuşi  pre­
                ce de la vânzarea propriu-zisă.                             m atur  să  îţi  manifeşti  nem ul­  lei  avansate  de  guvernanţii  abia   portăm   „pe  cap  de  locuitor” şi o
                                                                                                           instalaţi  in  fotoliile  lor  comode.
                    Carnetele  de  depunere  se  pot  răscumpăra  oricând,   ţum irea  faţă  de  actualii  guver­  Pentru  a  putea  să  ne  formăm   datorie  internă  şi  externă  uria-,
                după  data  vânzării.  Pentru  perioade  mai  mici  de  o  lună   nanţi  pentru  simplul  motiv  că   o  opinie,  ar  fi  necesar  să  notăm   şă.  cu  tendinţe  de  creştere  evi­
                nu se acordă dobândă.                                       aceştia  abia  au  evaluat  gestiu-  "  categoriile  de  salariaţi  şi  surse­  dentă.  în  acelaşi  tim p  este  ştiut
                    Răscumpărarea  carnetelor  de  depunere  şi  achitarea   nea.  Şi  se  pare  eă  au  evaluat-o   le  salariului  lor.  Prim a  catego­  eă  cca  55  la  sută  din  produsul
                dobânzilor  se  face  numai  la  unitatea  C.E.C.  care  le-a  pus   în  profunzime.  Şi  nu  trebuie  ui­  rie  de  salariaţi  sunt  cei  din  sfe­  intern  brut  este  realizat  de  dosii
                                                                                                                                          15  la  sută  din  economie  (este
                                                                            tat  că  nivelul  nostru  de  trai  este
                                                                                                           ra  producţiei  şi  ai  serviciilor.  A
                în vânzare.                                            __    rezultatul  guvernărilor  anterioa­  doua  m are  categorie  face  parte   vorba  de  societăţile  comerciale
                                                                             re.                           din   categoria   „bugetarilor":   cu  capital  privat),  iar  restul  de
                                                                              A  doua  observaţie,  tot  de  bun   funcţionari  publici,  arm ată,  po­  cca  45  la  sută  din  produsul  in­
                 FJVU-ui,  cea  mai  periculoasă                            simţ,  este  faptul  că  cei  care  au   liţie,  Învăţăm ânt,  sănătate  etc.  tern  brut  este  realizat,  atenţie !,
                                                                                                                                 salariaţi
                                                                                                             Prim a  categorie  de
                                                                                                                                          de  restul  de  85  la  sută  din  so-,
                                                                             votat  cu  actuala  putere  şi  sunt
                                                                             nem ulţum iţi   au  două  motive   sunt  cei  care  „tac  bani",  sau  ar   cietăţile  comerciale,   respectiv,
                                  organizaţie                                pentru  a  fi  necruţători  :  pe  de   trebui  să  „facă  bani".  Spun  că   de  cele  cu  capital  de  stat.
                                                                                                           „fac  bani",  pentru  că  banii  nu
                                                                             o  parte  se  văd  mai  săraci,  ca
                                                                             urm are  a  valului  de  scumpiri,   sunt  altceva  decât  reprezentarea   Cu  alte  cuvinte,  banii  —  In
                     (Urm are  din  pag.  1)  rârea  celor  aflaţi  în  spatele  m a­  iar  pe  de  altă  parte  unele  pro­  în  moneda  naţională  a  produse­  proporţie   de  peste  55  la  sută,
                                              fiei,  de  a  declanşa,  la  comandă,   misiuni  electorale  sunt  am ânate.  lor,  bunurilor  şi  serviciilor  rea­  sunt  realizaţi  de  num ai  15  ia
               puternică  a  capitalurilor  cu  sco­  mai  ales  în  ţările  —  solicitante   Guvernanţii,  care  cunosc  ne­  lizate  de  aceştia.  sută  din  salariaţii  din  sfera  pro­
               pul  expres  de  a  monopoliza  pie­  de  îm prum uturi,  crah-uri,  de  _a   m ulţum irile,  anunţă  însă  un  an   A  doua  categorie  de  salariaţi   ducţiei  şi  serviciilor.  Paradoxal,
               ţele  monetare,  de  m ărfuri  şi  a   stabiliza  preţurile  (prin  infuzia   greu.  Şi  va  fi  un  an  greu  pen­  nu  „fac  bani",  dar  sunt  indis­  deşi  ei  fac  cel  mai  m ulţi  bani,
                                              dc
               dieta  diferite  conflicte  în  zone­  biiiza  v a lu tă!),   dc   a  converti-   tru  m area  m ajoritate  a  cetăţe­  pensabili  in  orice  societate  bine   nu  au  cele  mai  m ari  salarii.
                                                     moneda  naţională  a  a-
               le  de  influenţă.  în  sistemul  FMI   cestei  ţări  şi  de  a  lărgi  expan­  nilor.  Excepţie  vor  face  ţăranii   organizată.  Ei  trăiesc  din  banii   Dar  despre  rolul  şi  rostul  a-
               au  fost  atraşi  logicieni,  m ilitari,   siunea  com erţului  mondial  (bine­  proprietari  de  păm ânt.  De  ce ?   vărsaţi  la  bugetul  Statului   de   cestor  producători  de  bani,  car#,
               bancheri,  politicieni  etc.  în  m a­  înţeles,  cu  surplusul  de  produse   Pentru  simplul  motiv  că  ei  nu   prim a  categorie  de  salariaţi.  aşa  cum  am   spus  sunt  sărac!
               joritate  aceştia  sunt  evrei.  Fără   occidentale).  In  cele  ce  vor  u r­  stau  cu  m âna  întinsă  la  patronat,   Se  poate  lesne  observa  că  Sta­  (încă !),   în  viitorul  economiei
               riscul  de  a  greşi  putem   conchi­  ma  ne  ocupăm,  pe  scurt,  de  ac­  fie  că  este  vorba  de  particulari,   tul,  aşa  cum  este  acesta  perceput   noastre  vom  vorbi  în  num ărul
               de  că  FMI-ul  a  devenit  în  scurt   tivitatea  subterană  a  FMI-ului,   fie  că  este  vorba  de  Stat.  Dar   de  m ulţi  cetăţeni,  nu  face  şi  nu   viitor.  Cu  îngăduinţa  redacţiei
               timp,  un  „aisberg".  Ce  vede  o-   adică  de  partea  nevăzută  a  ais­  despre  ţărani  îmi  voi  permite  poate  face  bani.  Statul  gestio­  şl  a  Dvs  stim aţi  cititori.
               nml  de  rând,  azi,  la  suprafaţă ?   bergului,  despre  influenţa  sa  ne­
               t    i     „filantropie",  hotă­  fastă  asupra  României.  (Va  urma)
   1   2   3   4   5   6   7