Page 2 - Calauza_1997_358

O mama care cere iertare Mesageri

oentru fiul ei... m a r t o r ] Măriei a

(urm are din nr. 356) cu ce a făcut şi în furia oarbă a eulturali şi caprele
nebuniei a dat foc grajdului şi
Rămăsese în casă fără bani, câtorva anexe gospodăreşti, apoi
întrucât din câştigul ei destul cu nepăsare privea de la dis­ La sfârşitul săptăm ânii trecu­ Maneta a traversat copilăria cât şi c parte din aMfscenfQ.
de mic, trebuia să întreţină pe tanţă cu ţigara în colţul gurii, te, o delegaţie cultural-artistieă fără a se bucura de ce şi-ar fi dorit. Haine cum vedea că ?
uual său de Î4 ani şi bolnav la vâlvătaia pe care vecinii alertaţi a judeţului Hunedoara a parti­ alte fete de seama ei. Libertate de a se distra De a se jnea, Ca
pat. dar şi pe feciorul său de de strigătele disperate ale m a­ cipat la M anifestările organiza­ şi imposibilitatea de a evada din austeritatea tatălui. DM alee.
te în cinstea zilei de naştere a
numai 19 ani, sănătos şi In pu­ mei, încercau s-o potolească şi N-a avut parte de ceea ce se spune că unii copii sunt ţin«ţi „pe
tere, care se credea un mare să-i dea ajutor. m arelui poet Mihai Eminescu, palme". Fără a fi puşi la treaba din gospodărie. Marieta a fost
Don-Juan, nepunând m âna pe Poate mai există m ulte exem­ la NOVO SELO (Satul Nou) din crescută in spiritul muncii. Al efortului; Timp liber, pentru ea,
Iugoslavia. Delegaţia a cuprins
un pai să-l mute dintr-un loc in plare care îşi agresează părinţii un grup folcloric, scriitori, zia­ n-a prea existat. Când venea de la şcoală, îşi schimba uniforma
altul. Şi cum ora plecării la nun­ şi nu le apreciază munca, grija rişti, artişti plastici, oameni de cu cea de gospodină. După ce termina cu cele gospodăreşti, por­
tă se apropia, iar tânărul nu avea părintească. \ nea cu caprele la păscut. Acolo, îşi făcea aproape în întregime
nici un ban în buzunar, îl cu­ Vor trece însă ani şi îşi vor cultură. Astfel că locuitorii din temele pentru a doua zi de şcoală. Cu toate acestea, rezultatele
prindea tot mai tare furia şi întem eia şi ei o familie, vor a- Novo Selo au avut prilejul să-i \ la învăţătură erau excelente, Era deasupra tuturor. Ci» caprele
m ânia în suflet. La insistenţele vea copii. Nu am vrea să li se cunoască printre alţii pe dnii s la păscut a mers şi-n ultimul an de liceu. Chiar şi când şi-a
fiului, m ama sa merse la vecini întâm ple niciodată ca propriul Ioan Sicoe şi Pctrişor Ciorobea, dat bacalaureatul, n-a fost scutită de la corvoadă. Cu o zi înain­
Inspectoratului de \
să îm prum ute banii ce i se im ­ fiu să-i jignească, să-i lovească din partea te de a pleca la admitere pentru a deveni ingineră, a fost tot în
punea să-i dea tânărului. Ve­ în văzut lumii, să nu Ie aprecie­ cultură, dnele Valeria Sloian şi \ preajma caprelor. Credem că s-a şi despărţit greu de animalele
cinii cunoscând apucă.urile tâ­ ze munca, aşa cum a făcut-o tâ­ Silvia M atieş din partea Biblio­ \ pe care tatăl său le sporea an de an. Poate unii au fost neîncre­
nărului au făcut rost şi i-au dat nărul. tecii judeţene, Eugen Evu, M aria­ zători in succesul acestei fete. „Cum să reuşească plecând de la
45 000 lei mamei. N.V. s-a sim ­ Iată de ce socotim sientinţa na Pândaru, Gligor Haşa, scri­ \ un liceu fără renume şi fără o oră de consultaţii la un profesor
ţit însă foarte jignit c i m ama sa pronunţată de oamenii legii la itori, Drăgan Muntean, M ariana s cu rezonanţă ?“. Şi mai ales că, Marieta a trebuit să renunţe la
îi puse in mână prea puţini bani. ani grei de închisoare, ca justă, Deac, Ana Banciu, solişti de \ multe pentru a corespunde cerinţelor tatălui. Dar, Marieta s-a
Purtat de duhul răului a înce­ dar mai ales omenească, plini de muzică populară. întors in urbea ei cu fruntea sus. A luat admiterea şi din toam­
put să o îm proaşte cu cuvinte înţelegere pentru ceea ce dorim Prim irea delegaţiei rom âne a \ na acelui an a devenit studentă. Mai târziu, in ograda tatălui,
grele, apoi s-o lovească în cel fiecare dintre noi, fiinţei care fost deosebit de călduroasă şi \ n-au mai fost văzute iedele. După ce a ajuns ingineră, Marieta
mai sălbatic mod. S-a aruncat a- ne-a dat viaţă, care ne-a cres­ cele două zile de vizită s-au a rămas în capitală. Şi-a făcut o familie. De care, într-o vreme,
supra bătrânului bolnav şi ne­ cut şi învăţat să muncim şi mai transform at repede intr-o ade­ ) o despărţea fericirea. N-ar fi meritat aceasta. Ar fi trebuit să
putincios care încerca să-l po­ ales ne-a învăţat să iubim şi să vărată sărbătoare a rom ânilor aibe parte de dragoste. De venit în urbea el natală a venit foarte
tolească, l-a îm brâncit nepăsă­ preţuim oamenii. din zonă. rar. Ce ar mai putea să radă ? Casa, Curtea şt poate locurile pe
tor, trântindu-1 la păm ânt şi lo- Mai întâi a fost un spectacol unde păştea caprele ? MIRON ŢIC
vindu-1. N a s-a m ulţum it numai IOAN JURA folcloric prezentat de Ansam­
blul „Getusa" şi soliştii am intiţi,
pe scena Casei de cultură. A fost Românii din Banatul sârbesc
Micuţa Ana Maria Bozan, are cuvântul prezent şi ataşatul cultural al
Ambasadei române de la Bel­ (Urmare din pag- I) socotind şi aromânii.
Mă numesc ADELINA MARIA BOZAN, şi sunt elevă în clasa grad, dl Marcel Fulea. Sala ar­ Am aflat că M untenegru fier*
a treia. A tât eu, cât şi m ama mea MARIA BOZAN, suntem cititoa­ hiplină a vibrat cu m ari emoţii moarte. Ei sunt împământeniţi, be să se rupă de R.F.S. Iugosla­
re fidele ale săptăm ânalului „CALAUZA". Doresc ca prin acest şi bucurie la ceea ce se desfă­ aşezaţi, paşnici, bogaţi şi cetă­ via, iar cum ştim, şi albanezii
ziar, să transm it de aici din oraşul reşedinţă de judeţ, din Deva. şura pe scenă. A urm at apoi o ţeni de frunte. Desigur, nici Mi- din Kosovo cer autonomie. Ro­
tuturor copiilor, părinţilor acestora, dascălilor noştri şi cunoscuţi­ seară festivă prelungită până ioşevicl nu-i încântă, dar ci nr mânii din nordul Serbiei ar ră­
lor, acum In prim a lună a anului în care nu de m ult am debutat, târziu în noapte, unde au petre­ vrea democraţie reală şi repre­ mâne, în cazul răsturnării lui
SANATATE, BUCURIE, FERICIRE ŞI ÎNDEPLINIREA TUTUROR cut deopotrivă, oaspeţi şi gazde. zentanţi rom âni în parlament, Miloşevici, destul de nesiguri ca
DORINŢELOR. Aceleaşi gânduri, pornite din inimă de copil şi pen­ Cea de-a doua zi a cuprins precum şi consilieri locali, dar viitor.
tru colectivul redacţional al „Călăuzei". pentru început o întâlnire a e- Urnşkovici pare m ult mai dur Romancier de o luciditate cru­
levilor de la şcoala m ixtă din decât actualul preşedinte comu­ dă, evident ultranaţionallstul
localitate, cu scriitorii hunedo- n ist Trebuie ştiut că mai înspre Draşliovici, pretendent la preşe­
CINE ARE DREPTATE reni. Un moment deosebit do Pancevo, în Valea Timocuhii tră­ dinţia Serbiei răsculate, pare a
fi iminentul pericol de mâine.
iesc câteva sute de mii de ro­
em oţionant a fost inaugurarea
f (Urm are din pag. I) lată de stat), este enormă. Vor­ Bibliotecii de carte românească mâni, dacă nu chiar un milion, Pentru românii din Iugoslavia,
ba domnului Ion Iliescu: „In u- „Ion Budai Deleanu", din localul -"1 j
— să lase lucrurile să se „a- nele tari capitaliste un şomer a- Cancelariei Consiliului Comuni­
şeze", de la sine, altfel spus să re un venit lunar de, 3 ori mai tăţii Românilor, cu ajutorul li­ Poliţia Sanitară la inundaţiile din zona Bradului
lase economia să-şi urmeze ca­ mare decât preşedintele Româ­ nei donaţii de carte ce cuprin­
lea naturală de dezvoltare. Este niei". Deci nici această soluţie nu | dea un num ăr de peste 200(1 do Venind in sprijinul cadrelor didactice din unităţile şcolare din
o cale lungă, im previzibilă şi nu este lucrativă deşi are mulţi a- cărţi, oferite de delegaţia hu- zona Brad, zonă in care s-au produs inundaţii ca urm are a con­
rezolvă problem ele sociale în ter­ depţi, din diferite motive şi cu nedoreană, precum şi o maşină diţiilor meteorologice deosebite, Laboratorul de Prom ovare a Să­
men scurt. cele mai surprinzătoare argu­ de scris cu caractere româneşti. nătăţii şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Inspectoratului de
— să se încerce o „m ixtură" mente. Este însă tot atât de a- Pe drum de seară, oaspeţii au Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă Hunedoara — Deva, a des­
între economia controlată de stat devărat că, în ţările capitaliste părăsit Satul Nou, lăsând in făşurat în perioada 6—10 ianuarie 1997,. activităţi educative pentru
şi economia particulară. Aceas­ există un sector mai m are sau urmă, în mod sigur, inimi de sănătate. Acestea au vizat prevenirea îmbolnăvirilor prin inform a­
tă posibilitate, verificată de alt­ mai mic controlat de stat, sec­ prieteni. rea elevilor referitor la : bolile transm isibile cu poartă de intrare
fel pe pielea noastră timp de 7 tor însă într-un procent nesem­ digestivă, igiena individuală şi colectivă, noţiuni generale despre
ani ridică unele probleme. Ast­ nificativ în cadrul economiei res­ MARIANA PANDARU tuberculoză.
fel, se ştie că statul este un foar­ pective. i m m umm m m sm a m m m m mma n o m
te slab adm inistrator. Dovada es­ Un lucru este cert: în spatele mandantului Mişcării Legionare,
te uşor de făcut. Chiar din a- acestei politici se ascunde lup­ REBELIUNEA L E G IO N A R Ă IIoria Sima.
portul la produsul intern brut ta pentru putere. Le-am ascultai in satul nostru
se poate observa că cele 85 pro­ — a treia posibilitate este po­ /laşii, la un prieten ce avea ra.
cente din economie controlate de litica de privatizare rapidă a e- (Urmare din pag. 1) toană ducăndu-m ă la redacţia dio. Ani rămas profund im pre­
stat aduc doar cca 45 procente, conomiei, recapitalizarea aceste­ ziarului „Curentul", foarte apro­ sionat încât n-am putut scoate
iar cele 15 procente din econo­ ia şi retehnologizarea ei. Pentru plecat şi am ajuns tot în tăcere piată. La secretariat am dat pes­ un cuvânt. Am m ulţum it dar am
mie controlată de persoane par­ reaiizarea acestei politici, cu re­ şi foarte posomorâţi. Se repeta te: RADU TUDORAN, GIIEOK - şi plecat. Prietenul a sim ţit m âh­
ticulare aduc cca 55 procente. Pe zultate benefice (vezi Ungaria. cam aceeaşi situaţie cu coloana, GHE TUTOVEANU şi AUREL nirea mea, întrerupând vizita şi
plan mondial, diferenţa dintre Cehia!) este însă nevoie de voin­ în sensul că nimeni nu-i dădea TITA. Imi fac datoria şi rela­ m-a condus până ia poartă, in­
economia de tip capitalist şi e- ţa politică, bani şi puţină răbda­ nici o atenţie. Mă aflam aproape tez cele constatate. sistând cu întrebarea; „Tu ce ai
conomia de tip socialist (contro­ re. de partea centrală, prin care in­ A fost suficient să evoc sce­ do spus ?“. I-am răspuns : „Dra­
trau şi ieşeau maşinile, dar de na cu soldatul sechestrat, că gul meu, nu pot să-ţi răspund
la birouri nu apărea nimic. Radu Tudoran să obiecteze: decât printr-un proverb: Două
FMl-u!, cea mai periculoasă 6—7 seara. Deodată în stânga „Fugi domnule de-aici, că asta săbii iutr-o teacă nu pot intra“.
Se întunecase, deci sc făcuse
înseam nă rebeliune!". Eu am re­
Mi-am luat rănias bun şi am ple­
plicat: „Eu îmi fac datoria să
organizaţie noastră, dinspre Cheiul Dâmbo- depun cele constatate, fără să cat. Ştiindu-1 sim patizant al vre­
viţei, apare o coloană de fum,
mii, am evitat discuţia.
apoi nişte flăcări. Din om în om, ştiu ce a fost*1. Cred c-a înţeles că cele două
(Urmare din pag. I) bani înghiţiţi de băncile elveţie­ fiindcă nu eram prea departe, îm plinindu-m i datoria am ple­ săbii erau cei doi conducători,
ne. Criza din ex-Iugoslavia a s-a comunicat că s-a dat foc cat la „Căminul Constantin Va- amândoi ambiţioşi şi fermi, în-
cunde un interes feroce, ostil po­ avut, şi ea, co-autor FMI-ul. De­ unui tanc în care era un soldat siliu Bolnavu”, unde locuiam. trucat proverbul românesc s-a
ce a refuzat să părăsească tan­
porului român. Banca Mondială zastrul economic din România După depăşirea durerosului e- confirmat deplin, prin evenimen­
(BIRD-ul), de' asemenea, este ra­ (ce a urm at) anului 1989, poar­ cul sechestrat de legionari. veniment, mi-am adus am inte tul Rebeliunii.
cordată la Principiile Fondului. tă, şi el, am prenta „mărinimiei" Auzind acestea, mi-am dat sea­ de noaptea de Anul Nou 1911, ☆
Este momentul să avansăm teza: FMI, chiar dacă, pentru moment, ma că sc petrece ceva deosebit când s-au ţinut istoricele cuvân­ Fragm ent din „Istoria critică
Revoluţia Română a fost condu­ „organizaţia mafiotă", a fost ţi­ de grav şi am început puţin câ­ tări ale Conducătorului Statului, a Mişcării Legionare", în pregă­
să din um bră-şi printr-un tenta­ nută departe de Palatul Victo­ te puţin să, mă retrag din co- generalul Ion Antonescu şi Co­ tire pentru editare.
cul al FMI I In apărarea acestei riei. Acesta este FMI-ul despre
teze dispunem de m ulte dovezi, care, deocamdată, puternicii zi­ (urm are din pag. I)
pe care le vom publica, in vii­ lei nu suflă o vorbă. A te îm­ Pro şi contra Nicolae Ceauşescu
toarele noastre relatări despre potrivi accesului FMI în Româ­ stat, din cadrul ţărilor socialis­
Istoria secretă a fondurilor c- nia, este un risc, a-1 ţine Ia dis­ te, care s-a opus cu hotărâre in­ mea lui, oricine găsea un loc veşte încălzirea locuinţelor
vreieşti, în care vom dezvălui tanţă e un dezastru. Atunci?! vadării Cehoslovaciei din 1968 muncă, deci, practic, nu exis­ timpui sezonului rece.
„mitul" RAT-LINE-ului (Filiera într-o altă corespondenţă vom şi a spus răspicat că România tau şomeri. La acestea se adaugă, după pă-
Şobolanului) în care FMI-ul ne propune unele soluţii de „ma­ nu va participa la această acţiu­ rerea mea, adm iterea de către
apare ca un „dirijor" a mulţi riaj". Sunt absolut convins că, în vii­ N. CEAUŞESCU ca soţia dânsu-
ne! De asemenea, nu a permis torii cinci sute de ani, nu se va
trupelor aliate să efectueze construi cât s-a construit în nu­ lui, ELENA CEAUŞESCU, să se
amestece în conducerea ţării, ea
JUDECĂTORIA DIN HUNEDOARA m anevre pe teritoriul României. mai 25 de ani. devenind, curând, principalul fae.
Părţile negative sunt, pe scurt,
(Urm are din pag. 1) lor existente Pe rol. Mă gân­ In fine, în timpul cât a fost urm ătoarele: conducerea dictato- tor de decizie. Sunt absolut con­
desc la păstrarea unor raporturi conducător al ţării noastre, cir­ vins că, dacă ELENA CEAUŞES-
punctez faptul că, în oraşul de ca 25 de ani, s-a construit, pe rială; m ăsurile represive luate GU nu s-ar fi am estecat In tre­
pe Cerna, se găseşte o instanţă cât maj bune cu toate organis­ îm potriva tuturor celor care ti­
cu tradiţie şi un personal de o mele care concură la înfăptuirea tot întinsul României, un num ăr veau, poate, o altă părere; ne- burile statului, nivelul de traî
extraordinar de m are de blocuri,
probitate profesională dosebită. actului de justiţie. cuprinzând locuinţe, precum şi acordarea celor mai elem entare al cetăţenilor ar fi fost cu m ult
mai ridicat, ea fiind iniţiatorul
Personal doresc, ca de altfel şi — Vă m ulţum im pentru scur­ drepturi ale om ului; slaba apro­ tutUFOţ m ăsurilor aberante care
colegii mei de aici de la Hune­ tul dialog oferit, săptăm ânalul numeroase clădiri pentru un m a­ vizionare cu alim entele necesaro au dus Ia înfom etarea popula­
doara, creşterea în continuare a „Călăuza", urându-vă cu since­ re num ăr de întreprinderi, asi- ţiei. Ea a fost cu alte cuvinte,
calităţii actului de justiţie şi a o- ritate, m ult succes şi cale nete­ gurându-se astfel, locuri de m un­ populaţiei; im punerea unui re­ „capul răutăţ ilor '
p erativ h iţii soluţionării eazuri- dă drum ului pe care aţi pornit. că pentru toţi locuitorii. Pe vre- gim prea strict în ceea ce pri­