Page 3 - Calauza_1997_360

Săptămânal independent .aflat, în slu§bâ,t«itiaror oamenilor

I J i f r - o z i d e s â m b ă t a f « B r ă n i ş c a .

Solomon şi Koza
De vorbă eu primarul
înainte de a ajunge la Boz, tr-o românească stâlcită „Afu-S
Cu toata lcntoarea liberali­ — Tinerii... se pare, au ten­ dem. Apropos de Hotărârea Gu­ Solomon şt Roza s-au oprit pe sculat la Solomon". Asta insem.
zării acestor ani, locuitorii sa­ dinţa de a fi mai stabili? vernului din 4 nov. 96, inves. locul unde este acum Ferma le­ nând că domnul morar dormea.
telor comunei Brănişca etalea­ — Da, pentru că se schimbă tim pentru introducerea gazu­ gumicolă. Solomon făcea pe mo­ Oamenii se amuzau şi nimeni
ză schimbări semnificative. In condiţiile habituale. Electri­ lui metan în Brănişca, Boz, rarul, Iar Roza pe doamna mo. nu se supăra. Fără să se lase
centrul Brănişcăi, câteva clă­ ficarea a patru sate, ridicarea Târnăviţa, Rovina. Finalizăm şi rărifă. Când morăriţa dădea o mult aşteptat, morarul era pri­
diri îmbrăcate în straie noi, calităţii de locuit, o serie de investiţia din 93, de ia kilo­ fugă până la oraş, morarul L mit de cei care-t strigaseră cu
par a sugera un mic orăşel. elemente care stimulează sta­ metrul zero (de la Boz, Ia Fure. nălţa un steag, pe vârful morii, o firească bucurie. Mulţi soitei,
Primarul actual este di Cor­ tornicia,.. şoara, asfaltare până la km ce putea fi văzut de drăguţa de tându.l să le mai spună cum s-a
nel COIiNEANU, aflat Ia al — Aveţi serbări tradiţionale? 3,800,..). Vom extinde şi re­ peste Mureş. Era un semn mai luptat cu ursul. Sau cum a ri­
doilea mandat. — Nedeile care se succed, ţeaua telefonică, sperăm prin bun ca un telefon. Cât ai bate dicat deasupra capului un sao
Printre cei mai tineri din din 6 iulie, in sate. Intenţionez Alcatcl, în Brănişca, Boz, Ro­ din palme mândra era in bra­ de făină de 100 de kilograme.
judeţ (33 de ani), are o a- să dau amploare unei serbări vina, Târnăviţa şl Târnava. ţele morarului. Şi ce dragoste Doamna Roza avea şi ea farme­
iura sportivă, este energic, poa­ care să adune „roiurile” săte­ Vom alimenta cu apă de băut se înfiripa. După câţiva ani, mo­ cul ei. Ţin minte că intr-o zi,
te puţin prea grav. Birotica nilor, la locul numit „La moa­ curată, cel puţin Bozul, Brăniş­ rarul şi morăriţa au ajuns la La văzut pe tata spărgând lem.
clădirii consiliului, spaţiile, im­ ră la Luca" (satul Boz)... ca şi Rovina. Problema intro­ Boz. Au devenit diriguitorii mo. ne. După ce i-a dat bineţe, l-a
presionează prin modernitate. — Domnule primar, ce rela­ ducerii in circuitul turistic nu rii de foc. Aşa era botezată moa­ întrebat cu o firească încetinea.
Clădirea, ca şi altele din zo­ ţii aveţi cu satele din Occident? poate să ne scape, ar fi foar­ ra. Celelalte erau mori de apă. lă: „Şi Miron crapi când tai lem„
nă, a fost ingenios reabilitată, Ştiu multe sate care, prin în­ te benefică. Fosta şcoală Fure- Cel doi erau vecini cu părinţii ne?". Jjli eu", răspundea tata,
Iţind optimizată perfect. Asta făţişare, au netezit şi astfel un Şoara poate fi prima cabană... mei, iar eu ii reţin cu ochii co. după care se pornea pe râs. Cei
Impune respect, ca instituţie, drum al integrării europene... Avem şi resurse care ar fi pilului şi mai târziu a adoles­ doi s-au dus de câţiva ani buni
Ales in 1993, reales în 1996. Am­ profitabile, pescărie bună... A centului. Dis-de-dimineaţă, au­ dintre cei vii, purtând poate
biţios şi probabil incomod pen­ fost Pe tapet un proiect, dar zeam cum îl strigau. întotdeauna acea brumă de făină pe frunte.
tru cei ce pricep opoziţia prin s-au împotrivit (interesat) o le răspundea Doamna Roza în- Şi pe sprâncene.
a te împotrivi la orice, a răs­ parte din consilieri..,
puns întrebărilor noastre cu — Care anume?
bunăvoinţă: — Lazăr Angela, Lazăr Teo­ U l t r a s c u r t e
— Clădirea asta e de pe vre­ dor, Popa Iulian— Nu renun­
mea baronului Iojika... Admi­ ţăm Ia proiect, inclusiv al unui BRANIŞCA. Aproape 98 la sută din cetăţenii localităţii suni
rabil cum aţi recondiţionat-o, complex alimentar aferent... Ar deja posesori ai titlurilor de proprietate, acum ei fiind stăpâniţi
nouă, ar fi costat mult mai avea de câştigat toţi, nu nu­ pe propriul lor pământ (nu au intrat în posesia acestui docu-j|
zdravăn? mai unii... La Boz, fostul CAP, ment aceia care nu au vrut). • „Sunt conştienţi oamenii acestorîj
— Exact. Şi nu numai aceas­ un complex sportiv, fotbal, vo­ meleaguri că numai prin munca lor vor putea spori bogăţia Pă-J;
ta. lată, toate aceste clădiri lei, tenis, unul performant. mântului”, ne spunea primarul comunei. In anul care a venit,
Aici, la Brănişca, avem şi bru­
noi-nouţe sunt, de fapt, refă­ printr-o mai bună organizare a muncii in câmp, culturile işi a-
cute, au un aer modern, exte­ tărie, pentru comună, în aso­ nunţă o producţie mai bună. Suport este însăşi existenţa in co­
rior şi interior. Cămine cultu­ ciere cu firma Borza. Vom mo­ mună a peste 30 de tractoare, combine şi alte utilaje. • BRA­
rale, şcoli. Aici aţi văzut bi­ derniza, vom adapta şi o moa­ NIŞCA. Localitate cu oameni harnici şi pricepuţi, ce au drept
rouri optime, bibliotecă, sala ră, necesară la Boz, cu brută­ îndeletnicire, in primul rând agricultura, însemn de mândrie,
şedinţelor, grupuri sociale, sa­ — Sincer vorbind, au fost rie particulară în curs de în­ de nobleţe — spicul de grâu. Am cunoscut astfel oamenii ru
lă de protocol, birotică, placări nişte începuturi, prin anii 1992, fiinţare.., palmele crăpate de muncă, oameni cu dragoste pentru pământ,
moderne, deci tot ce trebuie. dar s-a stricat totul, pentru că — O sumedenie de proiecte... care şi-au construit case cu fereşti deschise spre ţară. • Am stat
Echipa salariată e foarte tâ­ un consilier (cu -dosar penal...), — Şi mai sunt: drumuri co­ de vorbă cu unul dintre săteni: OCTAVIAN MURARI. Deţine
nără, cum vedeţi. a sărit la bătaie, l-a lovit pe munale avem şi sunt foarte bu­ drept proprietate privată un tractor, o combină, o cositoare, cu
primarul de atunci, pentru... o ne. Am electrificat satele din
— Ce obiective s-au perin­ bicicletă! Erau nemţii amatori comună, total, încă din 1993... care-şi lucrează pământul, adică cele 3 hectare arabile. în curte
dat după primul şi in al doi­ de legături amicale, dar s-a Deschis vorbind, există şi re­ am numărat 3 capete de bovine, 40 dc găini, 10 oi şl 24 de porci.
lea mandat? stricat totul. Deocamdată, am calcitranţi la activitatea mea, • Am întrebat în sat, cum se vinde laptele, grâul şi porumbul.
Am aflat că I litru do lapte costă I 000 de Ici, iar grâul şl po­
— Cele socio-culturale, am nişte gânduri bune, cu austrie­ dintre cei ce au fost la condu­ rumbul 600 lci/kg. • Am văzul Iu Brănişca multe unităţi pri­
înnoit totul: şcolile — Brăniş­ cii şi iugoslavii (prin Ambasa­ cere, dar la alegeri... vate, cu preţuri destul de piperate. • Ni s-a părut interesantă,
ca (renovată 90 la sută), Boz dă) şi eventual cu nemţii. Prie­ — Vă bizuiţi, totuşi, pe cei existenţa unei brutării, unde omul în schimbul a 100 kg făină
(80 la sută), Târnăviţa şi Târ­ teniile dc acest fel ar fl con­ tineri...? primeşte 36 de pâini. • Din vorbă cu oamenii, am înţeles că
nava... Inclusiv interioarele. A- forme omeniei noastre, binefă­ — Pe toţi care gândesc şi unii vor, iar alţii nu doresc înfiinţarea unei asociaţii în agri­
vem învăţători excclen|i, oa­ cătoare pentru noi. Ei sunt lucrează tinereşte— Tineri din cultură. De fapt este treaba lor, tiecare îşi lucrează pământul
meni ataşaţi de sat, de copii. fascinaţi de frumuseţea natu­ generaţia mea cum sunt preo­ cum doreşte, sunt doar stăpâni în casa lor.
Vă rog să notaţi că suntem iu­ rii, de obiceiurile noastre... tul Miron Pârva, doctoriţa Ai­
bitori de sport, avem o tradi­ — Sunteţi din acest ţinut? da Ropceanu, alţii, respectabili. *—*—*—*—*—*—*—*_*—*—•—*—*—*—*—*—*—*—.—*_*_*_*_*_»_*_*—*
ţie, două echipe de fotbal, vo­ —- Sigur. Am lucrat în apro­ • In încheierea dialogului, am
lei etc. vizionare, am experienţă care cerut câteva nume de oameni
— Originari din Boz sunt doi acum îmi prinde bine, dar neam care conlucrează prioritar cu j La subtioarele I
scriitori, fraţi, Nicolae Ţie, ro­ de neamul meu e de aici, de conducerea Primăriei, cu pri­
mancier redutabil şi poetul Mi- viţă. Provin dintr-o familie cu marul şi viceprimarul loan Be-
con Ţie... Nu ar fi potrivită o tradiţie politică notorie, am dea: consilierii — Giura Ru- I dealurilor... |
casă memorială? străbuni de ştiută faimă bu­ dolf, Sanţa Nicolae, Anca Tra.
— Avem această idee! Mai nă în zonă, ai familiei Foijor— ian. Ursa Gaşpar, Puşa Petru,
clar, intenţionăm să dotăm o — Ce doriţi să se-ştie, prin Ursa Mărioara; delegaţii săteşti « Că brănişcanii sunt oameni Ar mai fi fostul castel mc-1
sală la căminul cultural, cu „Călăuza", care, am înţeles, a- — Popa Simlon, Giura Nico­ J harnici şi aşezaţi temeinic pe dieval (sec. XIV), zidit şl el î
toată recuzita, arhive, obiecte re citiţpri in comună, iar noi lae, Giura Marin, Lazăr Cor­ ‘ vetre, ştiam. Asta se vede şi pe urmele unei fortăreţe, ac- f
tradiţionale din zonă, îndelet­ sperăm să sporească şi să ne nel, Certejan Rudotf— dintr-o fugară privire asupra tual preventoriu TBC. L-am *
nicirile specifice, tradiţie mo­ scrie, să ne caute mal des? Desigur, toţi oamenii care caselor care flanchează şoseaua regăsit modernizat, iar dotă- L
ţeasca... Aici ar fi potrivit şi — Vedeţi, mândria asta a vieţuiesc aici, iubindu-şi vatra naţională a comunei, ca nişte rile pot şi ele fi modernizate f
acest semn de preţuire pentru noastră este specifică oameni­ şi viitorul, dar şi prezentul (1), „pagini" de piatră şi lemn ale în timp, pentru îndulcirea vie- f
literaţii neutru lor de aici. Are acoperire, cre­ merită respect şl admiraţie. , cărţilor istorice zărândene, dar ţii pacienţilor. f
ţ şi suind Ia pas turistic, pe văi. şj la Târnăviţa sunt urme f
■ţ le şi vâkşoareie situate in pei- din era primitivă, precum şi *
* sajul încântător, chiar şi iar- bisericuţa din iemn din
sec. \
i na, cu dealuri ce nu depăşesc XVIII, care ar fi un reper tu- ^
Preotul — inima Oameni in..., j câteva sute de metri, unele o- ristic creştin demn de văzut, I
| crotind cochet satele cele nouă ba chiar de pelerinaj! Pe-aicl *
ce dă viată parohiei pustia vieţii 1 la număr, fiecare un fel de s.au păşit apeducte, cca. 100 ♦
s-au găsit apeducte, cca. 100.
miez al aceleiaşi istorii vii.
de metri, din veacul roman. I
Branişte, vine de la euvân-
Căminul spital pentru” bol­ i . : . , • ' , ~ Peisajele zonei Brănişcăi, ♦
Breotul este sufletul, inima MUNTEANU, — cu calităţi su­ navi, ne-a părut la Brănişca, » tui bulgar aidoma, ş. mscam- ^ 78J [cm patraţi> au Ufl re T
oe dă viaţă unei parohii. La fleteşti deosebite, nu rareori o adevărată tcoană a suferin­ 1 nă, conform DEK iief sudic de câmpie, cel nor-f
Brănişca l-am cunoscut pe in dialogul cu oamenii, dezvol­ ţelor trupeşti ta bătrâneţe. A- Ţ ..P^ure rară. veche, ocrot.to, djc dehlros; un a,
preotul UMIL MUNTEANU, a tă cu dragoste şi înţelegere proape 80 de bătrâni, femei | domneasca, cu p i- brului ^ esle , clem oV
eămi autoritate morală şi ex­ crâmpeie ale tradiţiei creştin1 şi bărbaţi, mulţi încovoiaţi de * 9U^ °,Ş,i .f, ţ a ' . • grafic devreme ce numărul fe- *
perienţă, călăuzesc sufletul pe ortodoxe. vârstă, ofetă tablou! degradă­ J Celelalte nume vorbesc sin- ^ n ţ cu bărba. I
cărarea credinţei ortodoxe. Ne-a Am apreciat faptul că, în lo­ rii trupului, vegheat la acest ţ. gure: Boz, Bărăştii Ihei, Că- ^ [
vorbit despre credinţa creşti- calitate există un. număr mic spital, de oameni cu o adevă­ * beşti, Giaiacuta, Rovina, Târ- * . .. . *
mă şi rolul preotului In menţi­ de sectanţi. Aceasta, datorită rată conştiinţă umanitară. i nava şi Târnăviţa. Furcşoara.» caUva anb tinerii şi nu >
I Nume care dezmiardă, cu drag doar ei, nu mai fug spre ora-*
nerea axei spirituale ce susţi­ slujbelor atrăgătoare de la bi­ GHEORGHE TERCHiA, în 1 de locui natal. căci este vizibilă amprenta 1
ne lăuntric Biserica şl Nea­ serică, unde duminică de du­ vârstă dc 95 de ani ne-a spus. *t Turistic vorbind, chiar elve- libertăţii, iar standardul vieţii 1
mul Atn înţeles că, in comu­ minică, sunt prezenţi intre' „deşi sunt singur în pustia vie­ 3 ţienii ar putea fi geloşi pen- va ^ raai confortabil. f
nă sunt trei parohii, iar trei 80—100 credincioşi, car a ştiu ţii —■ întindere fără margini, l tru patrimoniul latent, exploa. Un turism montan dar şi *
biserici (monumente istoriceJ. că sectele sunt un semn a- luminişuri şi sens —, aici tră­ 1 tabU şi aducător in viitor de valorificarea rapidă a altor sur- V
tut beneficiază de preot paroh. pocaliptic şi o dovadă a slă­ iesc in iubire faţă de oameni.
Primarul — spunea preotul birii credinţei în Dumnezeu. Sunt mulţumit, am mâncare şi i câştiguri, dacă, de pildă, gân- se de ** . P® +
J dul primarului Cornel Cornea-
roadele holdelor, păşuni- ^
sunt îngrijit". I nu ar fl un inceput: o seamă jor: aPei- revelaţia dorită de ^
De la asistenta şefă ANIŞCA de case care au fost şcoli, adap- c u ­
aflăm că, bolnavii
TOMUŞ,
Poliţistul refuză dialogul i spitalului beneficiază de o a- i abandonate din cauza depopu- cu-adevărat dăruit de bunul *
Pentru că acest ţinut este f
tate şi recondiţionate turistic.
iocaţie zilnică pentru masă In
fim doream amănunte din de educaţie pe linia circula-1in de educaţie pe linia circula- ] valoare de 3000—1000 lei. Tot I lârii unor sătucuri, fenomen Dumnezeu, lăsat în seama u- *
d
Na doream amănunte
I discutabil al tranziţiei.... ar de- nor oameni pe potrivă.
care |
dosarele aflate, în sediul P°" (iei rutiere. Dar... subofiţerul J de la ea reţinem că, primăria * veni fie popasuri, fie cabane, conştientizează în grabă revi-1
--------------- - ... -----
—
liţtel din Brănişca, ci am in- întâlnit, a refuzat să ne des- • sprijină această unitate, prima­ * fie moteluri. Numai bani să rimentul insaşi al istoriei ro-1
cercat un dialog despre felul tjynUje amănunte, invilându-ne J rul inşuşi fiind omul ce res­ j fie, că idei înfloresc! maneşti. |
£ AIC, tU lUfl tllUUlfJbl
c«m implică poliţistul din cU ajtă ocazje> când vom pu- • pectă legea iubirii faţă de bă­
can i nă ut menţinerea Unui , , , . I trâni, de bătrânii care la spi­
comportament civilizat, ca de *ea s*a vorbă cu şeful d e , talul din localitate simt încre­
altfel formarea ta copii şi ti* post. Dacă a greşit sau nu, o | dere şi se bucură, trăind cu Pagină realizată de
nori a unui climat favorabil pot spune mai marii săi. ! năzuinţa în căutări şi între­ MIRON ŢIC, EUGEN EVU, IOAN VLAD, IOAN CORDOŞ
bări. ___________________