Page 3 - Calauza_1997_367
P. 3

S M g B a P   Săptămânal  independent aliat In slujba                                                                            t

       I  Un  ungur                     get-beget  îi  răspunde  lui  Kerekeş  Attila


       |      (Urm are  din  pag.  1)  lui  Dejeu  te-aş   băga  Ia  „miti­
      •  i                             tica1*  pentru  subm inarea  auto­  exemplu  de  Ia  noi,  UDMR,  care   de  ani  au  ţ‘nut  poporul  Tran­  cuvintele  „Periculoso  sporgersi".
        de  şcoală  prim ară  că  ungurii  au   rităţii  s.atului  şi  profanarea  în­  au  aics  in  parlam ent  numai  şi   silvaniei  sub  obroc.  Poporul  ro­  Măi,  mai,  ce  mai  popor  cultivat
        năvălit  în  A rdeal  în  jurul  anu­  semnelor  României.  Bineînţeles,   num ai  dizidenţi.  Dacă  comuni­  m ân  (Dac)  a  existat  şi  va  exis­  a  fost  cel  magniar,  chiar  înain­
        lui  900  (d.IIr.).  Mă  cap  sec,  du­  alături  de  prefectul  sus-pomenit.   ştii  din  arcui  guvernam ental,  se   ta  pururea.  N-au  existat  unguri   tea  naşterii  lui  Ilristo s!
                                                                      vor  unii  cu  comuniştii  d.n  opo­
        pă  bila  ta  mongolică,  de  la  a-   Se  poate  să  se  întâm ple  aşa  ce­  ziţie,  va  fi  vai  şi  am ar  de  capul   Până  în  anii  900  (d.Hr.).  Exis­  în  finalul  articolului,  Kerekeş
     5  nii  900  şi  până  în  1918,  Ungaria  va,  dragi  cititori  ca  doi  cetăţeni   maghiarilor,  ne  vor  alunga  cât  ai   tenţa  noastră  a  m aghiarilor  pe   mai  sloboade  din  condei  o  pă­
                                                                                                     acest  păm ânt  al
                                                                                                                      Ardealului  a
      4 ^ a  devenit  m ulţim i  enară ?  Dacă   rom âni  de  etnie  maghiară,  să-şi                                               sărică  şi  zice:  „România  se  te­
        eşti  străin  de  istorie,  m ăcar  tre­  bată  joc  de  ţara  care  de  bine   zice  peşte  din  România.  fost  piătita  cu  mult  sânge  rom â­  me  de  Ungaria,  fiindcă  are  o  ar­
                                                                        De  ce  cauţi  cu  tot  dinadinsul
        buie  să  răsfoieşti  DEX-ul.   A-   de  râu  îi  hrăneşte ?  Kerekeşu-ie  să  bagi  zâzanie  in­  nesc.  Nu  neg,  şi  cu  sânge  un­  mată  doar  cu  numele...".  Fii  a-
        colo  scrie  negru  Pe  alb  că  no­  I'e  Doina  Cornea  Iuhasz,  un   tre  românii  şi  etnicii  magh.ari ?   guresc.  Să  am ,ntesc  doar  câteva   teut  la  mine  fiul  ploii.  Bagă-ţi
        ţiunea  m ultim ilenară  înseam nă  fel  de  Gică  Contra  (sex  urât)  o   Pentru  taptu,  că  Statul  român   nume.  Dozsa,  Uoria,  Crişan,  A-   bine  in  capui  tău  ăla  sec,  că  ar­
       l  ceva  care  durează  de  mai  m ul­  faci  cu  de  la  tine  putere,  „pri­  cu  ani  în  urmă,  a  repartizat  for­  vram  lancu.  La  care  adăugăm   mata  romană  a  pus  de  două  ori
        te  milenii.  Or,  un  m ileniu  în­  ma  doamnă"  a  Ardealului.  Pen­  ţe  de  muncă  ni  Teritoriul  T ran­  sutele  de  victime  din  localităţi­  steagul  romanesc  in  vârful  Par­
        seam nă  nici  mai  m ult,  nici  mai   tru  ce  merit  te-aş  întreba ?  Pen­  silvaniei,  fie  români,  fie  de  alte   le  Trăznea,  Ip,  Sălaj  etc,  unde   lamentului  ungar  de  Ia  Buda­
        puţin  decât  1000   de  ani.  la ­  tru  asm uţirea  m inerilor lui Miron   naţionalităţi.  Asta  după  capul   au  fost  măcelăriţi  de  către  ar­  pesta.  Dacă  nu  ţii  minte  iţi  rea­
                                                                                                     mata  hortistă  sute  şi  sute  de  co­
        tă  la  ce  exagerare,  la  ce  şiretli­  Cozma ?  Parcă  şi  acum  mă  gâ­  tău  sec,   chipurile  ar  periclita   pii,  bătrâni,   temei  şi  bărbaţi.   mintesc.  Prim a  dată  in  1919,  când
        curi  recurge  acest  Kerekeş,  in   dilă  vocea  ei  piţigăiată,  reţinu­  stabilitatea  întregii  Europe  cen-            a  pus  capăt   puterii  sovietelor.
        scopul  să  deruteze  cititorii.  Una   tă  de  TV  pe  micul  ecran :  „Nu   tra,e  şi  de  răsărit.  îmi  tace  im­  Plus  deportarea  a  peste  180 000   Iar  a  doua  oară  in  1945.  Aceas­
                                                                                                     de  evrei  din  Ardealui  de  Nord
        e  fazonul  şi  ah a  e  sezonul.  A   vă   lăsaţi  băieţi".  De  ce  nu  se                                                tă  „masă  haotică"  cum  batjoco­
        nu  se  confunda  m ileniul  cu  mul-   duce  „prim a  doamnă"  acum  l;l   presia  că  vrei  să  ne  sugerezi  mi­  in  lagărele  de  exterm inare  din   reşti  tu  arm ata  Română,   dacă
                                                                                                     Germania,  de  unde  nu  s-au  mai
                                                                      şeleşte  ideea  că  România  ar  de­
        tcm ilenii.  La  Versailles,  să  fie   Bucureşti   să-l  scoată  pe  lide­  veni  un  teatru   de  război  gen   întors  dintre  ei  decât  vreo  10  la   va  fi  din  nou  provocată  ar  pu­
        Clar  că  descendenţii   Sfântului   rul  m inerilor  din  pârnaie ?  Aşa                    sută.                          tea  să-l  pună  şi  a  treia  oară.
        Ştefan,  nu  au  fost  nedreptăţiţi.   sunt  „prim ele  doamne".   Ade­  fosta  lugosiavie.  România  a  tost   Kerekeş  aşterne  încă  o  abera­  Aşa  că  m ucies!  Ai  înţeles  cred
                                                                      şi  este  un stat independent.  Gu­
        Acolo  s-a  sem nat  o  decizie dreap­  menesc  victimele  şi  apoi  aban­  vernele  au  condus  ţara  aşa  cum   ţie  în  articolul  respectiv :   Cică   ceea  ce  am  vrut  să-ţi  spun.  lS
        tă.  Ungaria  a  m eri.at  cu  vârf   donează.  Iată  ce  a  declarat  a-                    maghiarii  vorbeau  italiana  îna­  Nu  ţi-e  ruşine  să  mă  faci  aşa
        şi  îndesat  să  i  se  ia  două  tre­  ceastă  „prim ă  doamnă"   după   au  crezut  că  e  mai  bine.  Au  re­  intea  naşterii  lui  Ilristos  şi  chiar   din  senin,  hodoronc-tronc  pe  mi­
                                                                      partizat  forţele  de  muncă  cali-
        imi   din  teritoriu  pe  care  l-a   spusele  lui  Kerekeş:  „Românii   iicate  acolo  unde  a  fost  nevo,e,   documentează  prin  urm ătoarea   ne  handicapat ?  De  ce  îţi  spun
        deţinut  ilegal  şi  a  ţinut  sub  jug   sunt  stăpâniţi  de  demoni  pen­  cum  îndrăzneşti  şi  în  numele  cui   întâmplare.  Cu  mulţi  ani  tn  ur­  asta :  pentru  că  ai  comparat  po­
        m ilioane  de  aiţe  etnii.  Dintre   tru  că  nu  sunt  de  acord  cu  nu­  ne  am eninţi   cu  destabilizarea   mă  povesteşte  acest  atotştiutor   porul  român  cu   o  comun.talc
        acestea  6  m ilioane  au  fost   ro­  m irea  unui  prefect   m aghiar  in   din  cauză  că  românii  au  lucrat   Kerekeş,  Papei  de  la  Roma,  cu   handicapată.  Să  ştii  de  la  mine
                                                                                                                                   că  eu  fac  parte  din  această  co­
        m âni,  urm aşii  lui   Traian   şi   judeţul  Sălaj".  Cum  e  Tanda  a-   şi  lucrează  în  Ardeal 7  Tu,  ni­  ocazia  unei  călătorii  in  Ungaria
        Dccebal,  redându-le  adevăraţi­  Şa  e  şi  M anda,  respectiv  Rola-   meni  in  lume,   îţi  închipui  că   i-a  ven.t  pofta  să  pupe  brazde­  munitate,  chit  că  sunt  de  etnio
                                                                                                                                    maghiară.
        lor  stăpâni..                 ru — Kerekeş  ca  şi  Ciobanu  =                              le  ungureşti.  Zis  şi  făcut.  Min­
          M ăi  faţă  palidă,  în  ale  isto­  Juhasz  (l.m.).        eşti  buricul  păm ântului  şi  îndrăz­                        Poporul  român  are  un  proverb
        riei,  din   condeiul  tău  a  ieşit   IVIai  scrie  acest  Kerekeş,  în  ar­  neşti  să  mai  dai  şi  ord.nc  gu­  tenaş  a  coborât  din  caleaşcă,  a-   înţelept :  „Pasărea  mălai  visea­
                                                                                                     poi  s-a  pus  pe  foaie  şi  a  luat  Ia
        şi  o   altă   aberaţie  gogonată.   ticolul  cu  pricina,  precum  că  un­  vernului  nostru  ce  are  sau  n-are   sărutat  holdele  cu  ruptul.  Bra­  ză".  Eu  sunt  un  om  simplu,  dar
                                                                      voie  să  facă  in  propria-i  ţară.
        Şi  zici  fără  să-ţi  crape  obrazul:   gurul  de  aici  (România)  trăieş­  Nu  toată  etnia  m aghiară  din  Ro­  vo  Papă,   m eriţi  toată  lauda !   fii  atent  Ia  ce-ţi  spun  :  Autono­
                                                                                                                                                  sau  parţială  a
                                                                                                                                   mizarea  totală
        „Oricine  este  ungur,  este  con­  te  sub  asuprire  străină.  Păi  da­  m ânia  este  intolerantă.  Numai   De  aici  trag  concluzia  de  ce  mo­  Transilvaniei  „cât  îi  hău’*.  I-aţi
        siderat  in  ziua  de   azi   ire­  că  aşa  stau  lucrurile  cine  te  o-   o  parte  infimă.  Tocmai  acea  in­  şii  mei  mănâncă  atâtea  maca­
        dentist  şi   şovinist  dacă  încear­  bligâ  să  trăieşti  aici?  Nimeni.   fimă  parte  s-a  făcut  vinovată  de   roane.  Dacă  nu  ştii  italiana  nu   gândul  de  .a  acest  vis  de   om
                                                                                                                                   turm entat.  „Vom  fi  iarăşi  ce  am
        că  să  explice  lumii  nedreptatea   Atunci  du-tc  frumuşel  acolo  un­                    mănânci  paste  făinoase  găurite.
        făcută11.  Esie  vorba  de  redobân­  de  a  înţărcat  m ulul  iapa  (bă­  aaingarea  d.n  judeţele  Ilarglm a   Parcă  văd  şi   acum  prin  ochii   fost,  şi  mai  mult  decât  atât",  a
                                                                                                                                   spus  Petru  Rareş  pe  timpul  când
                                                                      şi  Covasna  a  peste  20 00(1  de  ro­
        direa  Ardealului  m  1918.   Ţie   nuiesc  că  ştii  locul).  Ţara  asta                    minţii  ce  frumos  se  salutau  mo­
        cine  ţi-a  permis  să  vorbeşti  in   nu  are  nevoie  de  antirom âni.  mâni  după  1989.  Ei  au  m altratat   şii  mei  intre  el   dimineaţa  cu   trăia  şi  Ungaria  încă  ţinea  Tran­
                                                                                                                                   silvania  sub  ocupaţie.  Cuvinte­
        num ele  tuturor  ungurilor   din   Dragă  „iredentistule"   dă-mi   şi  pe  ţăranul  M.  Cofariu  la  Tg.   „Bon  giorno  singnore  nomado".   le  lui  s-au  împlinit  in  bună  par­
                                                                      Mureş.  Acest  dizident  pe  nume
        Rom ânia ?  Aud ?  Iacă  eu  sub­  voie  să  te  întreb  cine  îţi  dă  ţie                  Iar  mamele  interziceau  copiilor   te,  şi  se  vor  împlini  în  totalita­
        sem natul  ZOLD  GABOR,  sunt   dreptul  ca  să  asemuieşti  un  po­  Kerekeş,  mai  trage  incă  o  min­
        ungur  din  moşi  străm oşi,   şi   por  de  peste  22  de  milioane  de   ciună  gogonată.  în  delirul  său   să  nu  se  plece  din  căruţe  prin  tea  lor,  cu  siguranţă.
        trăiesc  pe  acest  păm ânt  de  când   oameni   cu  o  turm ă?  Indiferent   zice  că  poporul  ungar  a  ocupat
        m-a  făcut  mama,  dar  nu  in-a   cine  şi  cât  a  condus  destinele   acest  teritoriu  virgin  —  Ardea­  Urmaşii Maresaluîui Antonescu
        considerat  nimeni  că  aş  fi  m ă­  noastre,  acest  popor  este  sacru,   lul  din  tim puri  străvechi !   La   f   *
                                                                      tine  străvechi  înseam nă  I 000  de
        car  un  pic   iredentist,   pentru   cs.e  siant.  Nimănui  nu-i   este   ani ?  Vezi  că  habar  n-ai  nici  de
        că  niciodată  n-am  urm ărit  a-   permis  să-l  asemene  cu  un  grup                         răspund  iui  Kerekeş  Attila
        nexarea  unui  leri.oriu  în  care   de  animale,  cu  atât  mai  puţin   istorie,  nici  de  noţiunea   tim pu­
                                                                      lui.  Străvechi  înseamnă  ceva  ce
        conaţionalii  mei  sunt  in  mino­  unui  descendent  al   lui  Sf.  Şte-’
        ritate,  altei  ţări  recte,  Ungariei.   fan,  fie  el  chiar  Kerekeş.  datează  din   epocile  primitive,   STIMATE  DOMNULE  DIRECTOR,
        Am  votat  Constituţia  ţării  şi  o   în  continuare  Attila,   „biciul"   care  aparţin  antichităţii  sau  pre­
        respect.   Mă  supun  cu  respect   lui  Tiikes,  deoitează  în  artico­  istoriei.  Pe  vremea  aceea   nici   Felicit  ziarul  „Călăuza"  pen­  ritoriilor  româneşti,  după  mode­
        guvernului  ţării,  dar  sunt  cu  to­  lul  apărut  în  „Călăuza"  că  pen­  necuratul  n-a  auzit  dc  acest  neam   tru  decizia  curajoasă  de  a  pu­  lul  început  în  judeţele  Recoman­
                                                                      nomad.  Cu  atât  mai  puţin  dc
        tul  im po.riva  consti.uirii   unei   tru  ei  (ungurii),  cultura  şi  ci­                 blica  „Scrisoarea"  domnului  A tti­  dării  1201.
        enclave  în  inima  României.  Au­  vilizaţia  nu  poate  fi  decât  la   vreun  ter.toriu  unde  păşteau  ci   la  Kerekeş  (desigur  un  pseudo­  Poate  că  n-ar  trebui  să-i  dăm
                                                                                    Ungurii  nici  nu
                                                                      caii  sau  boii.
        ziţi  oameni  buni,   cetăţeni  fi­  Budapesta".  Te  întreb  din  nou:                      nim  in  spatele  căruia  se  ascun­  atâta  im portanţă  acestui  neferi­
        deli  ai  României,  acest  Kerekeş   Te  opreşte  cineva  să  te  civilizezi   ştiau  precis  de  unde  au  apărut.   de  un  nou  honveti),  peniru  a-i   cit  lipsit  de  educaţie,  cultură  şi
        individ  cazul  in  cap,  nu  pretin­  in  capitala  Ungariei?  Du-te  cât   Dc  aceea  cu  mulţi  ani  in  urmă,   dezmetici  şi  pe  cei  care  mai   bun  simţ,  dar  este  trist  să  con­
        de  nici  mai  mult  nici  mai  pu­  mai  repede.  Aşa  voin  avea  cu   chiar  un  erudit  ungur  pe  nume­  cred  că  evenimentele  sângeroa­  staţi  că  tocmai  un  asemenea  ins
                                                                      le  Kiirosi  Csoma-Şandor  s-a  a-
        ţin  decât  să  se  dea  jos  toate  în­  un   necivilizat   mai  puţin.  Lo­  vcniurat  pe  urmele  strămoşilor   se  de  la  Ip,  Trosnea,  Târgu  Mu­  vorbeşte  in  numele   unei  etnii
        sem nele  ţării  noastre  din  teri­  curi  vacante  în  „ALAT  KEltT"                       reş,  Harghita,  Covasna  e.c„  sunt   onorabile,  care  în  m area  ei  ma­
        toriile  ungureşti  !,  care  teritorii   (gradina  zoologică)  sunt  bere­  noştri  in  Asia.   A  căutat  mult   simple  speculaţii  gazetăreşti,  ori   joritate  trăieşte  în  bună  înţele­
                                                                                                     manifestări  naţional isi-exlremis-
        iredentisiule ?  Pe  deasupra  chiar   chet.  Nivelul  tău  de  cultură  se   şi  bine  să  găsească  originea  un­         gere  cu   poporul  care  a  adop­
        şi  ungureşti.  Te  pomeneşti  că   va  ridica  acolo  pe  cele   mai  î-   gurilor.  A  ajuns  până  aproape   te. Sinistrul  personaj,  găzduit  cu   tat-o.  Nu  ştiu  dacă   acest  in­
                                                                      de  Mongolia,  dar  nu  a  dat  de
        te  referi  la  judeţele  Bekeş  sau   nalte  cuimi.  De  asta  sunt  sigur                                                divid  deloc  onorabil  este  bătrân
        Vesprem  (VEZPREM).   Nu  ex­  Nu  întârzia  nici  o  clipă.   Dă-i   urm a  nici  unui  picior  de  stră­  generozitate  dc  Dvs.,  coborât  pc   ori  tânăr,  dar  se  cunoaşte  de  la
                                                                                                     păm ântul  care  l-a  hrănit  şi  i-a
        clud  nici  oraşele  SZOLNOK  sau   bâte!  Acolo-i  viaţă,  acolo-i  trai.   moş.  De  aici  s-a  tras  concluzia   asigurat   perpetuarea  neamului   o  poştă  că  n-a  prea  dat  Pe  Ia
                                                                      că  ungurii  au  fost  un  popor  no­
                                                                                                                                   şcoală,  iar  de  la  orele  de  istorie
        DEBRECEN.  Nu  fă  problem e  că   trăiască  deputatul  'loka}\
        pe  teritoriul  localităţilor  enum e­  Ceea  ce  îmi  place  Ia  Kerekeş   mad.  Acest  popor  abia  in  seco­  vreme  de  o  mie  de  ani,  a  uitai   a  lipsit  cu  desăvârşire.  Unele  a-
                                                                                                                                   firm aţii  sunt  de-a  dreptul  hila­
        rate  nu  vei  găsi  nici  un  fel  de   constă  in  faptul  că  este  un  om   lul  IX  (d.IIr.)  a  găsit  lin  loc  m ă­  să-şi  dea  jos  copitele  care  l-au
        însem ne  sau  stem e  româneşti.   deost-bit  de  meticulos  şi  pedant   nos  unde  s-a  stabilit.  Respectiv   adus  din   pustă  şi  vrea  să  se   re  şi  lipsite  de  orice  suport.  I-aş
                                                                                                                                   recomanda  (căci  tot  suntem  la
                                                                                                     descotorosească  de  ele,  lovind
        Culm ea  neruşinării  de  care  dai   El  ţine  o  statistică  viguroasă  a   în  Câmpia  Panonici.   Fiind  un            vremea  Recomandărilor...)  să  so
        dovadă  este  citarea  ca  exem ­  parlam entarilor  României,  fie  ei   popor  războinic  şi  expansiv,  a   tocmai  in  poporul  care  l-a  Pri­  apuce  de  o  treabă  mai  serioasă,
                                                                                                     mit  in  casă,  l-a  alfabetizat  şi
        plu  pozitiv  pe  num itul  DLZSI   români,  unguri,  evrei  şi  de  alto   tot  continuat  să  înainteze  spre
        ZOLTAN,     prefectul   oraşului   etnii.  Este  un  adevărat  cadrist.   vest,  cucerind  noi  şi  noi  tere­  s-a  străduit  să-l  facă  om.  Dar   căci  scrisul  este  o  profesiune  do
                                                                                                                                   credinţă  nobilă  cu  care  divinita­
        M iercurea  Ciuc,  care  a  avut  tu­  Din  această  statistică  dânsul  tra­  nuri.  Au  fost  insă  opriţi  de  că­  monstrul  n-a  reuşit  să  iasă  din   tea  îl  inzestrază  pc  omul  nor­
                                                                                                     pielea  sa  prim itivă  şi  a  pornit
        peul  să  îndepărteze  însemnele   ge  difer.te  concluzii.   Iată  una   tre  germani  undeva  în  Bavaria                mal.
        Rom âniei  din  teritoriul  judeţu­  dintre  ele :  Compoziţia  parlam en­  şi  bătuţi  bine.  Atunci  au  schim­  haiduceşte  la  drumul  mare,  în­  Nu  doresc  să  dau  o  replică  la
                                                                                                     setat  de  sânge,  pentru  a-şi  as­
        lui,  instigând  şi  pe  alţi  prefecţi   tului  nu  este  bună.  Din  această   bat  strategia,  întorcând  incur­  tâm păra  pornirile.  textul  scrisorii  publicate,  întru­
        să  procedeze  la  fel.  Atunci  de   cauză,  cl  căşunează  asupra  a.e-   siunile  de  cuceritori  către  est.   Deci  Biciul  lui  Attila  a  ajuns   cât  este  evident  că  n-aş  avea  un
        Ce  te  m iră  faptul  că  cetăţenii   gerilor  im punând :  cum  au  în­  Treptat  au  reuşit  să  cucerească   din  nou  în  mâinile  urmaşului   partener  de  dialog  sănătos.
        Cinstiţi  te  fac  pe  bună  dreptate   drăznit  să  aleagă  in  parlam ent   Ardealul,  fie  prin  lupte,  fie  prin   său  omonim,  care  declară  sen­  Cu  stimă,
        ired en tist?  Nici  mai  m ult  nici   o  grăm adă  de  foşti  comunişti,   vicleşug.  Astfel  au  supus  trep­                 CRĂCIUN  VIOREL
        m ai  puţin,  dacă  aş  fi   în  locul  membri  PCR.  Trebuie  să  luaţi  tat  voivodatele  noastre.  O  mie  tenţios  o  nouă  purificare  a  tc-
                                         Cu  nem ărginită  tristeţe   soţia   O   Vând  Volkswagen  1600  a-   ©   Vând  tablouri   religioase,   cu  2  apartam ente  Deva.   Tel.
                                                                                                                                   621672.
                                       Cecilia,  fiicele  Cecilia,  Simona,   variat  faţă,  dreapta,  neinm  .tri-   pretate  pe  sticlă,  sfârşitul  sec.  19,
                                                                                                                                     G  v and  colecţie  insigne  fot­
                                       Angelica  şi  fiul  Dumitru,  gine­  culat,  motor  în  stare  de  func­  mobilă  antică  in  stare  perfectă   bal  româneşti,  trei  panoplii  a  60
                                       rii  Ilie  şi  Liviu.  Te  vom  plânge   ţionare  pentru  piese  de  schimb.   şi  congelator  Artic  nou,  7  ser-   piese  fiecare,  sculer  Manef  cu
                                       mereu  şi  nu  te  vom  uita  nici­  Tel.  625965.            iare,  neîntrobuinţat.  Tel.  215924.  piese  de  schimb.  Tel.  611483.
                                       odată.  Dumnezeu  să  te  odihneas­  O   Vând  apartam ent  3  came­  0   Teren  de  vânzare  cu  con-
                                       că  in  pace!                  re,  et.  1,  semidecomandat   sau   strucţic  începută  la  intrare   în   O   Vând  grădină  cu  pnmi,  ca­
                                                                      schimb  cu  2  camere,  plus  dife­  Deva,   posibilităţi  m ultiple  de   bană  metalică,  beci,  puieţi  pruni,
                                                                      renţa.  Tel.  621873.                                        piersici,   faguri  artificiali.  Tel.
          ©   Prim esc  în  gazdă,  un  ne-                                                          privatizare   (benzinărie,  motel   220607.
                                                                        O   Vând  apartam ent  3  came­
        flim ător,   de  preferinţă  credin­                          re,  parter.  Tel.  614401.    etc.),  cu  instalaţie  de  gaz,  curent   O   Comercializăm   planetare
        cios  sau  cadru  m ilitar,   Hune­                             O   Vând  Fiat  Ducato  (benzi­  trifazic,  apă.  Tel.  613381.  recondiţionate,  executate  profe­
        doara,  Zona  Teatrului,   cam eră                            nă)  2000  cmc,  AF  1986,  6500  DM.   O   Vând  căţea  lup.  Tel.  625051.  sional;   cum părăm  planetare  u-
        m obilată,  telefon  şi  cablu.  Tel.   O   Vând  Fiat  Ritmo   diesel,   Tel.  211997.                                     zate.  Tel.  211307.
        717290,                        stare  foarte  bună,  1985,  înm atri­                          O   V and   combină  muzicală   O   Vând  apartam ent  2  came­
                                       culat,  se  potrivesc  piese  româ­  O   Vând  teren  arabil,   fânaţ,   Sharp.  1500  W.  2000  DM.  Nego­
                                       neşti.  Tel.  054/57067C,  după  ora   păşune  şi  livadă  cu  pruni,  si­  ciabil.  Tel.  628712.  re  decomandat,  eu  multiple  îm­
                                       17.                            tuat  în  str,  Călugăreni.  Telefon                          bunătăţiri,  Deva,  Zona  pietii.  bd.
        f j Q M m O R A R l l            O   Vând/schim b  Dacia   1310/   615126.                     O   Vând  urgent  bicicletă  m a­  .L ibertăţii,  bl.  C 1,  et.  3.  Tele­
                                       1990  cu  Dacia  break.  Inform aţii   O   Vând  apartam ent  2  came­  re  Pegas,  stare  bună.   Telefon   fon  056/211156.
                                                                                                     214053.
                                                                                                                                     0   Vând  apartam ent  2  came­
          O   Se  îm plineşte  un  an  de  Ia   la  Zam,  tel.  129,  după  ora  20.  re  decomandat,  parter,  îm bună­  0   Cum păr  repatriere.   Tel.   re  decomandat,  Gojdu.  bt.  O 3»
        trecerea  tn  nefiinţă  a  celui  ca­  O   Vând  2  apartam ente  a  3   tăţiri,  posibilităţi  privatizare.  Tel.   718117.  sc.  4.  et.  3,  apt.  19.  Zilnic,  ore­
        re  a  fost  cu  adevărat  un  soţ,   camere,  garaj,  pod,  pivniţă,  ul­  220179.            O   Vând  casă  eu  grădină,  ga­  le  15—17.
        tată  şi  bunic,  socru  şl  prieten  de   tracentral.  Tel.  216885.  O   Vând  Dacia  1300,  1990,  sta­  rai,  apă,  gaz.  Deva.  Tel.  229088.
        neuitat                          O   Vând  Dacia  1300  foarte  bu­  re  foarte  bună.  2000  DM.  Tel.                        (Continuare  în  pag.  a  4-a)
              M UŢII  DUMITRU          nă,  preţ  convenabil.  Tel.  612401.  213880.   ____,____ _________ ,  0   Vând/schim b  casă  Mintia,
   1   2   3   4   5   6   7   8