Page 3 - Calauza_1997_372
P. 3
S ap tam ân al in d ep en d en t a flat în slujba tu tu r o r oam en ilor
O DESCOPERIRE SENZAŢIONALA
Regele Mthai I la Deva
wFIUL LUi HOREA A FOST (Urmare din pag. 1) a fost şl dl IOAN OPRESCU, siguranţă pe distanţa Sim eria —
de 95 ani, cel mai vârstnic ce
HAIDUC ÎN MUNŢI" tă cuvântare în Piaţa Victoriei, tăţean al municipiului Deva. Din Arad, cu o foarte scurtă oprire
Majestatea Sa, a rostit o scur
în gara Săvârşin.
După această scurtă vizită la
DL MITA OMOREAN, PREŞEDINTELE apoi a dorit celor prezenţi, tu cuvintele dluj Oprescu, am re Deva, M ajestatea Sa Regele, Mi-
ţinut că In data de 3 Ianuarie
V ' turor locuitorilor Devei şi ai ju hai I, cu Întreaga delegaţie ce-1
COMUNITĂŢII ROMÂNILOR DIN deţului Hunedoara multă sănă 1948, când deţinea funcţia de însoţea s-a deplasat spre Sime
tate, sărbători fericite şi „Hristos
NOVO SELO, IUGOSLAVIA DECLARĂ : a înviat!“. şef al Secţiei de întreţinere linii ria. unde a făcut o scurtă opri
căi ferate Deva, a însoţit trenul
— Dle MITA OMOREAN. mâ bănăţeni. In total sunt 2722 ro Printre cei prezenţi, care au regal form at din 7 vagoane, 2 re în faţa bisericii ortodoxe, du
şi-a continuat călăto
pă care
bucur că am ocazia să vă cunosc m âni. Declaraţi rom ânit Pentru dorit foarte mult să-I întâmpine, locomotive şl o locomotivă de ria spre M ănăstirea Cozia.
la dvs acasă şi să descopăr a- că avem şl rom âni declaraţi
ceeaşi ospitalitate, caracteristică sârbi. In privinţa acestora nu
rom ânilor, şi în aceste ţinuturi. am com entarii. HUNEDOARA
Ce se ştie însă despre începutu — Relataţi-ne vă rog un fapt
rile populaţiei rom âneşti de deosebit, petrecut mai recent în DE APROAPE UN AN DE ZILE LA
aici? viaţa comunei dvs. fapt ce a „LEAGĂNUL DE COPII“ VREŢI SA AFLAŢI SECRETE ALE VIEŢII,
— Aş vrea mai întâi să vă spun schim bat într-un fel, cursul fi MORŢII, IUBIRII, VISELOR,
că noi, rom ânii de aici, suntem resc al întâm plărilor. NU SE MAI CUMPĂRA PAINE
la noi acasă, băştinaşi, nu în — Da, vă pot relata. După UMANITATE — simbol al grijii faţă de se- PUTERII LUNII ?
ţară străină. A existat dintot- „furtuna" din august, anul tre ■ men, al ajutorării acestuia aflat în impas.
deauna continuitatea lor în a- cut, în Novo Selo s-au revărsat 1 Iată, fondul pe care patronii SEBASTIAN Redacţia noastră vă poate oferi prin RAM-
Cest B anat sârbesc. O parte din coloane dc sârbi din Bosnia şi ZGAVARDEAN şi LEONARD ALIC, de la S.C. BURS, o serie de interesante cărţi cuprinzând mis
noi sunt chiar urm aşi de drept Croaţia. Ei răm ăseseră fără ca UZO-BALCAN HUNEDOARA, caracterizaţi de tere ale vieţii, morţii, secrete ale iubirii, ale vise
al lui Horea, care în anul 1786, se, fără patrie, şi am făcut tot J sim ţul respectului faţă de OM şi de copii în prin lor şi puterii lunii şi astrelor asupra omului.
au fost deportaţi în num ăr de ce-am putut să-i ajutăm . Fiind cipal. au hotărât ca lunar, să ofere 600 de pâini • „Viaţa de după viaţă" de Raymond Moody
500 de suflete, cu tot avutul ce-1 membru a] Comitetului de cri i m icuţilor locatari de la „Leagănul • de copii" din — 3 200 lei • „Tao şi arta de a iubi* de Joland
puteau duce în spate, în zona ză din localitate, am organizat | localitate. în acelaşi timp. au mai donat produse
Pancevo. Printre ei se afla şl prim irea şi cazarea lor. De ase j de patiserie, zahăr, ulei etc. Acest fapt umanitar, Chang — 3 600 lei • „Calea viselor" de Don Oleg
Ciul lui Horea, Ionuţ. menea, s-au colectat ajutoare i patronii am intiţi, îl fac de aproape un an de zile. — 2100 lei • „Astrologia după fazele Lunii" de
— Ştiţi cumva ce s-a întâm m ateriale ce constau în îm bră j _ ...Gest frumos, nobil chiar, pentru care so Nadejda Mc. Guincs — 2 000 Ici • „Despre arta
plat cu acest fiu? căminte şi alimente. A fost o cietatea am intită m erită felicitări. folosirii Energiei Universale" — 2 000 lei.
— Despre el se ştie că a stat perioadă în care toţi ne-am a- IOAN VLAD
puţin într-o comună dintre P an gitat în jurul acestor oameni ce
cevo şi Novo Selo, comună care aveau nevoie «le ajutor.
astăzi nu mai există, datorită — In comuna dvs au existat
faptului că s-a construit şoseaua vreodată conflicte interetnice. în Cuvântarea Ministrului Federal al
internaţională Belgrad — Tim i toată perioada războiului?
şoara. Ionuţ, îm preună cu fam i — Nu, şi suntem convinşi că
lia sa s-a întors în Albac, dar, nu există motive pentru astfel
denunţat de cineva, a fost din de conflicte, deoarece suntem Afacerilor Externe dr. Klaus Kinkel
nou deportat pentru a doua oa toţi de aceeaşi religie, adică or
ră, ia Pancevo. Reuşeşte în ce todocşi. Apoi, în comuna noas (Urmare din pag. 1) venit cu mine la Bucureşti şi alţi ţial de dezvoltare al economiei
le din urm ă să evadcze, îm preu tră, fiind populaţie mixtă, m ul colegi deputaţi de la Bonn. Din româneşti. Acest interes e dove
nă cu o ceată de haiduci. Fuge te fam ilii au în sânul lor şl câte reprezentanţi ai Bundestagului partea dumneavoastră a fost săp dit şi de componenta delegaţiei
în m unţi şi i se pierde orice ur un sârb. Vedeţi deci, că oame i german, economiei, culturii şi tăm âna trecută ia Bonn Comi economice ce mă însoţeşte, ca
mă. nii pot trăi şi în înţelegere da presei germane. sia pentru politică externă a şi de rezonanţa simpozionului e-
— După cum am observat că vor. Dacă! Camerei Deputaţilor. Aceste în conomic ce se desfăşoară în a-
în 1656,
Conrad H iltebrant
cred că în comună sunt români scria: „Bunul Dumnezeu a dă tâlniri sunt un sprijin important cest moment. Suntem, şi în a-
din mai m ulte părţi. A consemnat pentru prietenia noastră. oeastâ privinţă, pe drumul cel
— Da, avem olteni, ardeleni, MARIANA PANDARU ruit din belşug această ţară cu bun.
toate frumuseţile". E un lucru Parlam entul trebuie să fie con
ce poate fi
V .W A W .V .W t W / .W W .'- ’ - m '.'A W A W .V .V M W .Y iV / i confirmat de oricine ştiinţa naţiunii- aici. speranţele Afirmaţia e valabilă şi pen
din cei care au cunoscut frum u şi grijile oamenilor trebuie să se tru schimburile noastre cultura
P O Ş T A SO C IA LĂ seţile ţarii dumneavoastră de la concentreze ca într-o oglindă le, care s-au dezvoltat impetuos.
vârfurile Carpaţilor până la Del concavă. Aici trebuie să se dez Să luăm doar exemplul învăţă
Dl Ioan Onofrei — Vulcan: Vi nă. Doină viers duios/ De dra ta Dunării. Am fost aici de mai volte cultura controverselor de m ântului superior: există 60 de
S-au expediat cărţile solicitate, gul Tău trăim/' Să nu ne laşi m ulte ori, ultim a dată în 1994, mocratice, arta de a găsi com proiecte de cooperare, aproape
în privinţa certificatelor de ac Iubit-o/ Doar Tu ne-ai mai ră şi revin astăzi cu mare plăcere. promisuri şi de a le converti in 2700 de studenţi şi oameni de
ţionar. am expus situaţia dvs. mas". De asemenea, celelalte La prieteni buni revii cu plă politică practică. Dumneavoastră, ştiinţă români au fost din 1990
la forul com petent şi aşteptăm versuri: „Bazându-ne pe Ciuma. cere I deputaţii, sunteţi meşterii zidari încoace în Germania, circa 700
un răspuns concret pe care vi-1 ra / Vom pierde întreaga Ţară/ Am venit să sărbătorim îm ai României noii Prin hotărâ- de germani au venit Ia institu
vom comunica prin poştă. Cu Ciorbea şi cu Emil/ Vom fi preună cea de-a cineea aniver rea dumneavoastră de a prelua ţiile de învăţăm ânt superior din
Sunt interesante versurile dum toţi la Cimitir...". sare a Tratatului nostru de coo răspunderi politice intâriţi ho- România. Un cercetător din do
neavoastră. Fiindcă ne-aţi per perare prietenească şi partene- tărârea cetăţenilor de a susţine meniul chimiej a devenit acum
mis, am citat câteva : „Doi- STELIAN DENA riat. Schimbarea istorică din reformele necesare, chiar dacă câteva săptămâni primul laureat
ţ .te*— ♦ — * — * — ♦ - * 1989/90 a adus din nou aproape ele sunt dureroase, necesitând român al premiului Humboldt.
în acest fel, cadrele de condu
ÎN FATA LEGII unul de altui popoarele noastre. timp şi consum de forţe. Din ex cere de mâine ale ţărilor noas
După decenii de distanţă im pu perienţa noastră în Germania de tre cresc şi se dezvoltă îm preu
să, Tratatul de prietenie a fost est ştiu că oamenilor politici nu nă. Cooperarea ştiinţifică, con
Dreptul Sa moştenire când o piatră unghiulară im portantă le este deloc uşor să se prezinte foarte importante.
tactele între elitele noastre sunt
în construcţia unui viitor comun.
în faţa alegătorilor atunci când
„vântul schimbării" le bate în
sunt copii din mai Aşa cum Dunărea, ce izvorăşte faţă cu toată puterea. Cursul re Europa centrală şi de est în ca
România a fost prim a ţară din
din
din locurile mele natale,
Suabia şi se varsă în m are în form ator nu e simplu, dar nu re Republica Federală a deschis,
multe casnicii România, ne-a legat întotdeau mai el oferă o şansă. De aceea, încă din 1979, un institut cultu
na, pe viitor ne va lega noua voinţa de a efectua reformele nu ral. Această lungă experienţă a
In viaţa dc zi cu zi, apar tot nicii să decedeze unul din pă Europă, unită şi liberă. trebuie să slăbească. schimburilor se dovedeşte fruc
felul de întâm plări legate de rinţi. în astfel de situaţii se pu Noi acordăm relaţiilor noastre Doamnelor şi Domnilor, dragi tuoasă. Noi n-am considerat nici
viaţa oam enilor şi care, de m ulte ne fireasca întrebare: cine sunt cu România o im portanţă esen colegi, cea de-a cincea aniversa odată politica noastră culturală
ori, le tulbură liniştea. Unele m oştenitorii — copiii din căsă ţială. Vrem să construim îm re a Tratatului nostru de prie o stradă cu sens unic. Dimpotri
din acestea se referă la situaţia toriile anterioare pentru bunu preună noua Europă. România tenie este un bun prilej pentru vă, ne bucură multiplele prezen
în care în urm a unui deces sau rile cu care au venit părinţii în aparţine Europeil Germania vă un bilanţ intermediar. Acest bi ţe ale culturii române în Ger
divorţ, unul dintre soţi răm â noua căsnicie sau toţi copiii în va sprijini cât îi va sta în pu lanţ se prezintă pozitiv. Am reu mania.
ne singur. în astfel de situaţii mod egal pentru toate bunurile? tinţă să păşiţi pe drumul ales, şit foarte repede să reinnodăm li voi menţiona doar pe Sergiu
este norm al ca cel (sau cea) în în astfel de situaţii, indife spre instituţiile euro-atlantice! vechea tradiţie a prieteniei care Celibidache, care a îmbogăţit ex
cauză să-şi găsească alinarea in rent cu Ce bunuri s-au înjghe Acesta este mesajul !a adresa leagă de secole popoarele noas traordinar viaţa muzicală ger
tr-un alt partener de viaţă. bat noile căsătorii, toţi copiii au dumneavoastră. tre. Schimbul de vizitatori de
Până aici, totul pare bine şi dreptul la m oştenire în mod e- Europa a devenit liberă pen rang înalt între ţările noastre mană vreme de decenii. De două
norm al. Sunt însă situaţii în ca gal la bunurile răm ase în urm a tru dă bărbaţi curajoşi şi femei este foarte intens: abia acum câ săptămâni, la Aachen poate fi
re prin recăsătorie se îm preună decesului unuia dintre părinţi, curajoase, de aici din România, teva săptăm âni a fost la Bonn văzută expoziţia „Bucureştiul
noii parteneri care au fiecare în scopul soluţionării cauzei es din Germania de est şi din alte colegul meu Severin. în econo după ’89 — Arta în România de
în parte sau num ai unul, copii te necesar să vă adresaţi unul foste ţări socialiste, s-au ridicat astăzi". Arta şi cultura deschid
dintr-o altă căsătorie, iar din birou notarial, iar dacă între împotriva statului bazat pe ne mie, lucrurile avansează bine, inimile oamenilor pentru vecini
căsătoria actuală au rezultat alţi m oştenitori există divergenţe, dreptate. Troiţele înălţate aici la după cum arată succesele nu nu şi întăresc respectul pentru rea
copii, care cresc îm preună, une cauza va fi soluţionată de jude mai ale lui Ion Tiriac, pe care lizările lor istorice.
Bucureşti spre cinstirea lor ne
ori, unii com pletând pe ceilalţi cătorie. amintesc de lupta pentru liber la noi îl cunoaşte orice copii şi O punte im portantă a legătu
sau ajutându-se reciproc. cu care împărtăşesc pasiunea pen rilor dintre noi este m inoritatea
Se întâmplă, complet nedorit CAROL BORA, tate, democraţie şi drepturile o- tru tenis. germană din România. Germa
şi neplăcut, ca în astfel de căs- economist expert mului. Din 1990, Germania este, eu o nii au prins rădăcini aici din
Pentru aceste valori fundam en
— * — » * — * — * — * — * — ★ — * - * — * — - * — * — * — ■*— * — * — proporţie ele 20 la sută, cel mai anul 1132. când regele Geza al
tale ale unei comunităţi de ce
im portant partener comercial al doilea i-a chemat în ţară să a-
tăţen i* 1 liberi, noi, ca parlam en pere graniţa Carpaţilor. Realiză
VACILE SI MUZICA.....METALURGIŞTILOR" tari, purtăm o mare răspundere. României şi al doilea investitor, rile lor istorice sunt celebre, a-
în exporturile germane s-a în
De aceea, nu există un loc mai registrat în 1996 un spor de cir tât în domeniul agriculturii cât
Vacile sunt mai vioaie şi dau foarte ridicat, unei benzi cu m u bun decât Parlam entul ales în ca 13 la sută. Invers. România şi în acela al construcţiei de o-
m ai m ult lapte Ia auzul muzicii zică heavy-metal interpretată de mod liber al României democra raşe şi cetăţi. „Hrisovul de au r”
hli Mozart, relevă un studiu e= form aţia KISS. Rezultatul a fost tice pentru a sărbători aniver a reuşit să-şi dubleze exporturile, din 1224 este una din cele mai
fectuat tim p de zece ani la o dezastruos. Vacile au început să sarea noastră şi pentru a ne în în m aterie de societăţi mixte, cu vechi constituţii din Europa. Nici
ferm ă germ ană în colaborare cu mugească a „dezaprobare", iar drepta îm preună ochii spre vii 6 000 de firme, Germania este un peisaj cultural în care tră
universităţile din SUA, speciali producţia de lapte a început să tor. de departe num ărul unu. La Târ iesc germani nu are o mai ve
zate în dom eniul zootehniei. O scadă cu 50 ia sută. gul de toamnă din Bucureşti, e- che tradiţie a comunităţii repu
Iniţiativa acestei sărbătoriri a-
bandă cu melodii compuse de O fi sau n-o fi aşa, nu băgăm parţine lui Klaus Franclce, pre conomia germană a fost cel mai blicane, a unui învăţăm ânt or
M ozart, derulată într-un grajd, m âna în ciubăr. încercaţi benzi şedintele grupului parlam entar im portant expozant. Toate a- ganizat şi a toleranţei religioase
stim ulează vacile, dând mai m ult le „m etalurgiştilor", poate aflaţi germano-român din Bundestagul cestea arată marele interes al in practice.
lapte. Pentru a verifica conclu singuri adevărul. german. îj mulţumesc din ini dustriei germane pentru ţara
ziile cercetătorii am ericani au mă pentru această iniţiativă. Au dumneavoastră şi marele poten (va urma)
d at drum ul, apoi, la un volum C, RADU
