Page 5 - Calauza_1997_376
P. 5

in d ep en d en t  a fla t  în  şlujba  tu tu ro r  oam en ilor



                                                                   O  VIAŢA ISTORICA  A  SECOLULUI XX
     (   DE  LA  PROTECŢIA  CONSUMATORILOR )
                                                                         15.  OPINIE  ŞI          tizant  sau  aderent  legionar.  2.   listă  era  Iuliu  Maniu,  c u . o  su­
      Vă  inform ăm   că  urm are  a  con­  scripţionaţi  pe  plicurile  cu  pro­  ATITUDINE  POLITICA  Mulţi  se  simţeau  obligaţi  să  ur­  m ă  de  3—4000  lei.  Apărea  cel
    troalelor  efectuate  în  unele  ju ­  dus  neconform   sunt  m enţionate                     meze  modelul  moldovenilor  şi   mai  nevinovat.  Urmau  alţii  cu
    deţe  din  ţară,  a   fost  depistat  un   urm ătoarele  denum iri  de  agenţi   Criza  economică  dintre  1929—   să  fie  de  dreapta,  precum  Emi-   zeci  şi  sute  de  mii  de  lei.  Afi­
    am estec  de  plante  m ăcinate,  vân-   economici  :  S.C.  PRODEXIM  SRL   1935  provocase  o  m are  agitaţie   nescu,  autor  al  „Doinei",  Cuza,   şul  era  de  provenienţă  legiona­
    (lu td re p t  „piper  negru  m ăcinat"   (fără  adresă  şi  localitate),  S.C.   politică,  după  o  succesiune  de   iniţiatorul  naţionalism ului,   iar   ră.  Atitudinea  şi  totodată  gre­
    arirV Jat  în  pungi  de  hârtie  de   SECOM  ONI...  Bucureşti,  Asoci­  guverne  puţin  reuşite,  mai  ales   acum,  Corneliu  Zelea  —  Codrca-  şeala  partidelor  politice  de  a
    10s eV  cu  elem ente  de  identifica­  aţia  fam ilială  BN,  S.C.  NAUSI-   cel  condus  de  Iorga  —  Argeto-            nu  răspunde  acestei  provocări  şi
    re  şi  caracterizare   incomplete.   CA  COM  SRL  (fără  localitate  şi   ianu.   Circula  ades   dictonul:   VICTOR  ISAC —   de  a  nu  acţiona  la  astfel  de  a-
    Produsul  prezintă  gust  şi  m i­  adresă),   S.C.  BOBY  CUANCA   „Pleacă  ai  noştri,  vin  ai  noştri".  CONFESIUNI     cuze,  au  favorizat  caracteriza­
    ros  nespecific  sau  arom ă  slab   BY  SNC  Filipeslii  de  Pădure.  Ca   în   satul  nostru,  prin  tinerii              rea  de  „hoţi"  a  vechilor  politi­
    exprim ată,   am estec   neomogen,   furnizori  ai  acestui produs au fost   intelectuali,  printre  care  m ă  nu­         cieni.  Efectul  a  fost  ascensiunea
    corpuri  străine   (fragm ente  de   identificaţi  până  în  prezent  S.C.  m ăram   şi  eu,  începuseră  să  pă­  nu,  iniţiatorul  Mişcării   Legio­  prestigioasă  a  Mişcării  Legiona­
                                                                   trundă  în  sat  ziarele,  atât  înde-
    tulpini,  frunze),   unele  plicuri   CRIS  ALMf  COM  2000  SRL                              nare  şi  şelul  ei,  fiind  şi  el  tot   re.  Guvernul  liberal  deşi  a  fost
    având  abateri  în  m inus  3—4  gr   S.C.  PHARAON  Bucureşti.   ^    pendente,  cât  şi  partinice.   In-  moldovean.     şi  el  vizat  de  această  incrimi­
                                                                   telectualii  satului  susţineau  no­
     de  la  m asa  declarată.                 Director,                                           îm i  amintesc  un  fapt  petre­  nare  a  permis  şi  chiar  a  spri­
      Dintre  agenţii   economici  in­  D i.  MIIIA1L  RUDEANU     ile  idei  de  dreapta,  iar  antise­  cut  într-o  vacanţă  de  vară,  în   jinit  funerariile  pompoase  ale
                                                                   mitismul  devenise  o  modă  pen­  satu)  nostru.  Nu  mai  ştiu  anul,   eroilor   legionari  Moţa  şi  Ma­
                                                                   tru  noua  generaţie.          dar  intr-o   dim ineaţă  apăruse,   rin,  căzuţi  în  războiul  civil  din
                                                                     în  această  atm osferă  a  satu­
          PAGINI  NAŢIONALE                                        lui,  se  prefigurau  clar  două  as­  lipit  pe  o  poartă,  un  afiş  ce  cu­  Spania.  Probabil  Ghcorghe  Tătă-
                                                                                                  prindea  o  listă  a  tuturor  frun­
                                                                                                                                răscu  ţinea  să  m ulţumească  ast­
                                                                   pecte :  1.  Se  înfiripa  ideea  că   taşilor  politici,  din  fostele  gu­  fel  ucigaşilor  lui  Duca,  prin  ca­
                                                                   tânăr  fiind,  nu  puteai  fi  aliat
         CONSILIER  OBIECTIV  ŞI  DE  ÎNCREDERE
    s j  IN  DESCOPERIREA  DE  NOI  OPORTUNITĂŢI               j   decât  dreptei,  să  fii  cel  puţin   verne,  despre  care  se  preciza  :   re  el  a  preluat  conducerea  gu­
                                                                                                  „Au  furat  din  avutul  statului,
                                                                                                                                vernului.  (Va  urma).
                                                                   antisemit,  dacă  nu  chiar  simpa-
                                                                                                  urm ătoarele  sume...".
                                                                                                                      Cap
                                                                                                                            de
                                                                                                                                              VICTOR  ISAC
    j                      ÎN  AFACERI               j                                                                                                  •  i
    l     In  toate  judeţele  ţării  este  în  plină  desfăşurare  acţiunea  de l  •  SERVICII  «    OMAGIERI  ILUSTRULUI COMPOZITOR ŞI
    1  înscriere  în  ediţia  1998  a  catalogului  „PAGINI  NAŢIONALE" )   j  INDISPENSABILE  j
    )  cea  mai  com pletă  ş;  actuală  imagine  asupra  afacerilor  din  1                              MUZICOLOG  SIGISMUND  TODUTĂ
    l  România.                                                ţ j  PENTRU  POPULAŢIE          j   „Zilele  Sigismund  Toduţă"  din   nia,  c a :  prof.  universitar  DAN
     }  .   Editat  in  condiţii  grafice  deosebite,  difuzat  în  ţară  şi  in  1   I   în  toate  librăriile  din  ju-  I   acest  an  au  fost  organizate  de   VOICULESCU,   prof.  MIRCEA
     )  întreaga  lume,  catalogul  a  devenit  de*a  lungiri  celor  5  ediţii  1   '  deţ  se  găseşte  spre  vânzare  )   Inspectoratul   Şcolar   Judeţean,   GHIRCOIAŞU,  dr.  GHEORGHE
     1  un  indispensabil  instrum ent  de  lucru  pentru  toţi  agenţii  eco-  \   |  broşura   „PAGINI  NAŢIO  |  Fundaţia   „Sigismund  Toduţă"   FIRCA  şi  alţii.
     [  nomici,  unităţile  adm inistrative,  instituţiile  de  învăţăm ânt,  cui  t   •  NALE  —  PLUS"  care  cir  Cluj  Napoca  şi  Liceul  de  Muzică  Pentru  publicul  devean  melo*
     )  tură  şi  sănătate.                                     !  |  prinde  la  nivel  naţional,  pe  I   Şi  Arte  Plastice  Deva,  ce  va  pur-   man,  cred  insă  că  momentele  cele
          El  perm ite  alegerea  cu  uşurinţă  a  furnizorilor,  clienţilor \  î  judeţe  şi  pe  fiecare  loealita-  !  ;  ta  de acum  numele  de  „Sigismund  mai  deosebite  ale  „Zilelor  Si­
     i  sau  colaboratorilor  care  răspund  cel  mai  bine  intereselor  Dvs  l   j  te,  denum irea,  adresa,  numă*  I   1  Toduţă",  despre  care  aşa  cum  s_a   gismund  Toduţă"  au  fost  mo­
     1  dar  şj  posibilitatea  contactării  de  către  potenţialii  parteneri  ?   *  rul  de  telefon  ale  serviciilor  *  afirm at,   „este   după   George  mentele  când  a  audiat  Concer­
    ţ  de  afaceri  din  ţară  şi  străinătate.                )     indispensabile   populaţiei  :  >   Enescu  al  doilea  compozitor  ro­  tul  simfonic  susţinut  de  orchestra
     •  i   Solicitaţi  înscrierea  în  ediţia  '98  a  catalogului  „PAGINI  1  I  NOTARI   PUBLICI,   AVO-  l   mân  important".  de  cam eră  a  Filarmonicii  „Tran­
          Solicitaţi
     1  NA          im n  aaresa  scrisa,  rax  sau  leiciomc,  la  seUiui  i   *  CÂŢI,  MEDICI  PE  SPECIA*  *   Pentru  iubitorii  de  muzică  cul­  silvania"  Cluj  Napoca  şi  reci-,
        AŢIONALE"  prin  adresă  scrisă,  fax  sau  telefonic,  la  sediulŢIONALE
    )  Biroului  judeţean   ROMPRES  —  PAGINI  NAŢIONALE  din  *  1  L1TATI.  FARMACII,  HOTE-  |   tă  din  Deva,  cele  două  zile  ale   talul  extraordinar  de  muzică  dat
    (  Deva,  Hote!  „D ecebat',  cam era  12,  telefon/fax  213500   \  .  LURI,  RESTAURANTE,  A-  .   m anifestărilor  de  omagiere  au   de  violoncelistul  şi  pianista  A*
     ,    Costul  înscrierii  este  în  funcţie  de  spaţiul  tipografic  soliei-  l   I  GENŢII  DE  VOIAJ,  AGEN-  I   fost  deosebite,  ele  am intind  de   lexandru  şi  Tatiana  Moroşanu,
     )  tat,  editorii  aplicând  substanţiale  reduceri  pentru  continuitate  J   ;  ŢII  DE  TRANSPORT  AERI-  !   perioada  când  talentatul  compo­  Aceşti  doi  virtuoşi  ai  violonce­
    ţ  şi  fidelitate.                                         ţ   •  AN,  VALORI   MOBILIARE,  |   zitor  fiind  director  al  Filarm o­  lului  şi  pianului  au  acom paniat
     i    Tariful  minim  este  de  99 000  lei.  el  incluzând  şi  obţinerea  l   I   Costul  unui  exem plar  este  ■   nicii  din  Clui,  organiza  la  Deva   cu  m ultă  sensibilitate  pe  talen-.
     1  unui  exem plar  după  apariţie.                       ;   *  de  5500  lei.          2  în  anii  71—74,  impresionante  şi   ţaţele  soprane :  artista  MARIAi
                                                                                                  reuşite  concerte  ale  acestei  Fi­  SLATINEANU  NISTOR,  studen­
                                                                                                 larmonici.                     ta  ROXANA  STÂNGACIU  pre­
                                        Semnale  de  la  autorităţi,                              gismund  Toduţă",  au  fost  pre­  NICA,  elevă  la  Liceul  de  muzică
                                                                                                                                cum  şi  pe  tânăra  pianistă  MO*
                                                                                                   La  prim a  ediţie  a  „Zilelor  Si­
                                                                                                  zente,  (spre  a-1  omagia  şi  pre­
                                               instituţii,  societăţi                            zenta  comunicări  în  cadrul  „Sim­  Deva,  care  a  interpretat  exem plar
                                                                                                                                o piesă  muzicală  de Paul  Cdnstan-
                                                                                                  pozionului  de  muzicologie"),  im­  tineseur  deosebit  de  dificilă.
                                     Dl  FLOREA  IOAN  —  Haţeg :   Oficiului  Teritorial  do  Poştă  De­  portante  personalităţi  din  cadrul   Prim a  ediţie  a  „Zilelor  Sigis­
                                    Verificându  se  cele  scrise  de  Dvs   va,  că  rcclam aţia  s-a  adeverit  şi   Fundaţiei   „Sigismund  Toduţă"   mund  Toduţă"  a  fost  o  reuşită
                                    s-a  constatat  că  afirm aţiile  nu   factorul  poştal  a  fost  sancţionat. j  Cluj  Napoca,  Uniunii  Compozito­  care  sperăm  că  va  anima  viaţa,
                                    se  susţin.  Doamna  respectivă  a   M ulţumim  pe  această  cale  tu ­  rilor  şi  Muzicologilor  din  Roma  muzicală  la  Deva.   S.  DENA
                                    răm as  pe  post   pentru  simplul   turor  acelora  care  se  apleacă  cu   t—* — * — *■—* —  -*—+ — *-  — # _* — +—* -
                                    motiv  că  la  corn ursul  organizat   dragoste  asupra  scrisorilor  citi­
                                    nu  s-a  prezentat  nici  un  absol­  torilor  noştri.                            POŞTA „CALAUZA“
                                    vent  al  unei  facultăţi  de  psiho­  Dl  C.  IANCU  :  Urm are  scrisorii   Dl  N1COLAE  ACHIM  —  Bu-   Dl  DRUMUS  IOAN  —  Criş-,
                                    pedagogie,   încadrarea  actuală   Dvs,  ni  s_a  răspuns  de  către  con­  cureşci  : S a  luat  legătura  cu şeful   cior  :  Dumneavoastră  v-a  fost  re -1
                                    fiind  pe  durată  determ inată.  ducerea  I.P.J.  Hunedoara  că  ve­  oficiului  teritoriu  care  coordonea­  partizat  să  prim iţi  0,50  m.c.  che­
                                      în  legătură  cu  reclam atia  ver­  rificarea  făcută  de  lucrătorii  Ser­  ză  aceaştă  activitate  de  unde  am   restea.  Dacă  doriţi  să  veniţi  în
                                    bală  sustm ută  la  redacţie  de  dl   viciului  Arme,  Explozivi,  Substan­ j  prim it  răspunsul  că  această  mă-   audienţă  la  Prefectură,   puteţi.
                                   i  MOGOŞ  GHEORGIIE  —  că  nu   ţe  Toxice  a  fost  legală,  în  urm a  j  sură  a  fost  luată  începând  cu   Prefect  —  joia,  subprefect  —
                                    i-a  fost  distribuit  abonamentul   unei  sesizări  din  oficiu  privind  j  data  de  1.  05.  1997,  iar  in  mo­  m arţi,  director  prefectură  —  mier­
                                    nr.  371  al  ziarului  „Călăuza",  am   posibila  existentă  a  unui  pistol.  mentul  de  faţă  nu  se  mai  poate   curi  începând  d«  la  ora  8,  când
                                    num it  răspuns  de  la  diriguitorii   VALERÎU  RÂUREANU   i  reveni  ia  vechea  formă.   se  fac înscrieri.   IOAN  JURA
                                    <j ubsRi       c*se£4 «aca ctkw wbsi  PB ggggB ■QHB      -Mr.g» fefaOB gţ g
               S.C.              \ C a re        vor     fi  cefe  opt  regiuni  în  care  va  fi  împărţită  ţara?
       Grafoprint                   siliului  Judeţean  Hunedoara,  dl   şi  de  România,  dar  nu  este  încă   gionale  arc  20  de  puncte  şi  es­  nală  a  Puterilor  Locale  şi  Re­
                                      Purtătorul  de  cuvânt  al  Con­
                                                                                                                                gionale,  ce  va  pune  in  discuţie
                                                                                                  te  semnată  de  reprezentanţii  a
                                                                   ratificată  de  Parlam ent.
                                                                                           Con­
                                    C ti’RIAN  ALIC,  a  prezentat  pre­  form  ci,  in  noul  context  euro­  12  ţări.  Au  fost  insă  şi  ţări  ca­  prevederile  Cartei.
                                                                                                                                  Prim ele  semnale  în  acest  sens
              Sebeş                 sei  inform aţii  despre  Carta  Au­  pean,  regiunile  vor  aveţi  nnilt   re  nu  au  semnat-o,  cum  ar  fi   au  şi  fost  făcute.   Preşedintei©
                                                                   mai  m ultă  autonomie.  Ele  vor
                                                                                                  Anglia  sau  care  nu  au  ratifi-
                                    tonomiei  Puterilor  Locale  şi  Re­
                                    gionale,  dezbătută  recent  în  ca­  âăspune  de  bugetul  local  pro­  tat-o,  precum  Franţa.  Emil  Constantinescu  a  vorbit  re­
                                                                                                                                cent  despre  necesitatea  reorga­
           V IN D E :               drul  iniei  Conferinţe  Internaţio­  priu,  puterea   de  a  percepe  di­  Va  exista  şs  un  Grup  de  lu-   nizării  teritoriale   a  României,
                                                                   ferite  taxe,  puterea  de  a  deci­
                                    nale  ce  a  avut  loc  la  Barcelona,   de  asocierea  pe   diferite  teme   eru,  alcătuit  din  experţi  euro­  kn  noul  context  european.   Ca
     ^  — Ghilotină  „PERFECTA** j   unde  a  fost  prezent  si  domnia   sau  organizaţii.   I)e  asemenea,   peni,  ce  va  face  vizite  de  con­  Krniare  se  pare  că  ţara  noastră
     *|  — Muşină  de  tipar  înalt. 1   sa.  alături   de  dl  GIIEORGIIE   regiunile  vor  avea  propriile  lor   trol  in  diferite  regiuni  europe­  va  fi  îm părţită  in  opt  regiuni,
     ţ   Informaţii  Ia  tei.  :  058- )   R.1RBU,  preşedintele  C.J.  Din   atribuţii  şi  competenţe   finan­  ne  să  vadă  cum  sunt  aplicate   ţinându-sc  cont  de  anum ite  a-
                                                                                                  prevederile  Cartei.
     (  733041;  713504.         \  România  au  mai  participat  şi  doi   ciare.                  Pe  plan  local,  în  curând  se   finităţi  şi  caracteristici.
                                    reprezentanţi  ai  judeţului  Mureş.
                                                                     Declaraţia  finală  a  Cartei  Au­
                                      Această  Cartă  a  fost  sem nată  tonomiei  Puterilor  Locale  si  Re­  va  organiza  o  Conferinţă  naţio­  MARIANA  PANDARU
        31  MAI — ZIUA  MONDIALA           toate  elementele  necesare  discernerii,  mo­  şi  o  persoană  capabilă  să  term ine  o  pro­  FOARTE  IMPORTANT
                                           delul  persoanei  alese,  este  urm at  în  între­  bă  de  m araton.  Este,  de  asemenea,  dife­
                FARA FUMAT                 gime,  cu  defectele  şi  calităţile  sale,  aşa   renţa  dintre  o  persoană  care  mănâncă   PENTRU  OAMENII  j
                                            încât  nu  de  m ulte  ori  îi  imită  chiar  obi­  alim ente  potrivite,  face  exerciţii  fizice,
       TINERETUL  ŞI  FUMATUL               ceiul  de  a  fuma.                   se  odihneşte  îndeajuns  şi  nu  fumează  şi   SUFERINZI  !
                                             Unele  dintre  motivele  pentru  care  fu­  o  persoană  care  m ănâncă  ce  nu  trebuie,
      Fum atul  a  devenit  un  fenomen  social   mează  elevii  sunt  form ulate  a s tfe l:  nu  se  mişcă  destul,  doarme  trei  ore  pe   Editura  „Călăuza*  a  editat  recent  vo»
    complex  şi  o  obişnuinţă.  Este  considerat   „Mă  relaxează".              noapte  şi  fumează  două  pachete  de  ţi­  lumul  MIRACOLUL  CRUDITĂŢILOR  —
     ca  o  epidemie  expansivă  ce  se  dezvoltă   „îm i  dă  ceva  de  făcut  când  mă  plicti­  gări  pe  zi.         Tratarea  bolilor   după  metoda  Giinttr.
                                                                                    M ajoritatea  sportivilor  nu  fumează  pen­
    sub  ochii  noştri  atingând,  în  afară  de   sesc".                         tru  că  ştiu  câ  le  diminuează  perform an­  Cititorii  noştri  care  vor  să  şi-o  procure  —
    anulţi,  şi  pe  adolescenţi  la  vârste  din   „Toţi  prietenii  mei  fumeaza  .  ţele.  Aceasta  înseam nă  „forma  fizică".   pot  trim ite  prin  m andat  poştal  suma  dej
     ce  în  ce  mai  tinere.                Este  foarte  im portant  ari  învăţa  pe  elevi   Ceea  ce  simţim t  faţă  de  noi  înşine  va   5000  lei  pe  adresa   editurii  ..Câlăuza",i
      Statisticile  relevă  faptul  că  obiceiul  fu­  să  reziste  la  presiunea  anturajului,  să  ia   influenţa  decizia'  noastră  in  privinţa  fu­  Deva.  str  I  Decembrie,  nr  27.  cont  ban-!
     m atului  a  început  să  se  deprindă  de  la   decizia  de  a  nu  fum a  şi  să  înţeleagă   m atului  sau  a  altor  activităţi  care  scad  ni­  car  4072504171  B.  G.  Deva,   mentt  nând;
     vârste  din  ce  in  ce  mai  mici,  debutul  fu­  consecinţele  fum atului  —  nu  num ai  asu­  velul  nostru  de sănătate.  pe  m andat  că  e  vorba  de  contravaloarea!
     m atului  situându-se  în  jurul  vârstei  de   pra  sănătăţii  ci  şi  asupra  vieţii  sociale,   Inspectoratul  dc  Poliţie  Sanitară   unei  cărţi  MIRACOLUL  C’RUDTT A I IL^R.
    12  ani.                               asupra  perform anţelor  legate  de  studiu         şi  Medicină  Preventivă   Cartea  va  fi  trimisă   prin  colet  poştal
      De  ce  încep  unii  adolescenţi  să  fu­  şi  asupra  condiţiei  fizice.                  Hunedoara — Deva        acasă  la  Dvs   Nu  uitaţi  '  Cu  5000  lei
     meze ?                                  Condiţia  fizică  reprezintă  nivelul  de  să­   Laboratorul  de  Promovare   puteţi  scuti  destui  bani  pentru  medica­
      în  perioada  adolescenţei  tinerii  îşi  iau   nătate  pe  care  îl  are  o  persoană.  Ea  este   a Sănătăţii  şi  Educaţiei   mente.  Cart°a  poate  fi  procuiatâ  şi  cili
     adesea  ca  model  o  persoană  din  anturajul   diferenţa  dintre  o  persoană  care  se  chi­  pentru Sănătate    rect  de  la  redacţie.
     lor.  Deoarece  la  această  vârstă  ei  nu  au  nuieşte  să  m eargă  pe  jos  un  kilom etru
   1   2   3   4   5   6   7   8