Page 2 - Calauza_1997_382
P. 2
Lji*yc;«unânal in d ep en d en t a fla t în slu jb a t u t u r o r o am en ilo r
- i i i
SPORT • SPORT • SPORT • SPORT r şp qr ţ • ŞPQRŢ • SPORT • SPORT
„viarşul poştaşilor” — treaptă în Buho seara
afirmarea mişcării sportive... poştăşeşti Tim pul năvăleşte sub cerul albastru. Aruncă în aer bucurio.
Cât şi deznădejdea. Această imensă m aterie curge prin m dintle
chirurgului. Poate fi redat in cuvinte. Poate fi aşezat pe o pânză-
• Întrecerea s-a derulat în cuş (44 ani, Deva) şi Romi Rai- ră. Personal m ulţum esc pentru
prezenţa directorului Regiona ca (42 ani, Deva). Redacţia săp acest gest. De fapt, redactorul Intr-un atelier. Intr-un abator. Oriunde, chiar dacă nu este in
lei de Poştă Tim işoara, ec. Cor- tăm ânalului „Călâuza" a oferit şef al „Călăuzei" este un om cu dreptul soarelui. Tim pul, rămâne un mare incendiu. Un călător
neliu Popescu • La femei — diplom e pentru „cei mai teh prezenţă de spirit, cu m inte scli ce nu ştie să se oprească. Să facă vreun popas. El, îşi sparge
prim ul loc a fost câştigat de o nici concurenţi" : Elconora Las- pitoare şi capabil de idei orga la lum ina sa secundele. M inutele. Orele întinse pe felia de vară
m am ă a 4 copii • S ăptăm âna cuş şi Romi Ra'ca, ca de altfel nizatorice". a zilei. Acest călător, nu poate să-şi permită să stea la taifas.
lul „Călăuza" a oferit dipiom e pentru „Miss Călăuza", aceasta • ION CARPINIŞAN — ar Să-şi asume o aventură şi să lenevească la umbra unui arbore.
— inclusiv pentru „Miss CA clin urm ă acordându-se hune- bitru p rin cip al: „Totul a fost La gura unui izvor. Mor secundele. Mor m inutele. M or orele. Şi
LĂUZA" • H unedorenii au ob dorencei Victoria Ştirbu. o reuşită. Concurenţii au m en totul se reia cu propria-i aripă. Povestea tim pului este o flacără
ţinut trei din cele şase lo • Din declaraţiile câştigăto ţinut pasul de m arş. Cât desprt- ce arde uneori în marginea străzii. Acolo unde, fără să ne dăm
curi în echipajul care va repre rilor : fete, acestea au prezentat un seama, facem un pas greşit când vine acel „ogar cenuşiu", dor
zenta Regionala, în etapa fina • MARCEL PARAU: „Deşi m ers apropiat de ce] tradiţional nic de a intra în viaţa noastră. Povestea tim pului, poate fi de
lă a concursului • Colectivul am 28 ani, sunt capabil să-mi al poştaşilor. Tuturor felici vastată de umbră. Cum poate fi colorată doar de cerul senin. De
redacţional al „Călăuzei", redac „depăşesc" adversarii şi in faza tă ri!" .' acrul ce face clipă de clipă obiectul fiinţei noastre. Şira spinării
torului şef al acestui săptăm ânal finală. Sunt bucuros pentru lo • VILI ORAŞAN — lider sin se incovoaie. Sim te greutatea materiei. A rătăcirii prin m iile
li s-au dedicat cântece popu cul I obţinut. De fapt, deţin 7 dical : „A fost o întrecere spor de clipe. Prin trecerea atâtor praguri. .4 atâtor linii de cale fe
lare patriotice • Redactorul şei titluri naţionale in cadrul în tivă cu rezonanţă şi un anum e rată. Prin pierderea unor iubiri. Rând pe rând, degetele timpu
al „Călăuzei" este „un om cu trecerii „M arşul Poştaşilor", val de entuziasm . O com petiţie lui cresc. Palmele sale aruncă um brele. Straşinile işi arată mi
prezenţă de spirit, cu m inte de m asă ce a im pulsionat vi cimea. Închid linia unei zile. O închid metodic, fără a simţi vio
sclipitoare şi capabil de idei guros o corelare firească între lenţa. Totul se petrece lin. Cu un fel de satisfacţie. Valuri mici
organizatorice" — a fost replica activitatea sportivă şi m ersul în de inserare pun stăpânire peste corabia poeziei. Şi noi, cei mulţi.
unui interlocutor. REPORTER IN PUNCT FiX teren al poştaşilor". Şi cei arşi de iubire, ne întoarcem la cuvinte. La neuitare. BUNA
S taţiunea balneoclim aterică • CORNELIU POPESCU — SE A R A.
Geoagiu-Bă.. O sâm bătă canicu directorul Regionalei de Poştă M IRON TIC \
lară. Peste 50 de sportivram a- • ELENA LASCUŞ : „Am 44 Tim işoara : „Felicit concurenţii,
tori, reprezentanţi ai unor ofi ani şi sunt m am ă a 4 copii. Am felicit organizatorii. Sunt con
cii poştale din judeţele Timiş, venit la Geoagiu cu credinţa vins că, roadele acestei între Aproape de Avram lancu
Caraş Severin, Arad şi H unedoa în victorie. Şi am obţinut-o. ceri sunt bogate şi se vor re
ra, au luat startul celei de-a flecta convingător, concret, in
X X I-a ediţii a fazei regionale, întrecerea nu a fost nici grea. tr-un veritabil aflux al poşta D upăpiatră (Buceş — iulie de deputaţii Petre Şteolea şl Va-
contând pentru „MARŞUL POŞ nici uşoară. Eu sunt obişnuita şilor noştri spre sport, spre m iş 1997). Ediţie jubiliară a întâlni leriu T abără şi nu in ultim ul
TAŞILOR", organizatori fiind cu m ersul pe jos. Zilnic p ar carea în aer liber. P articipan rii m oţilor cu istoria". rând de prim arul clujean Gheor-
curg 18 km în sectorul de care
Direcţia Reg.onalâ de Poştă răspund, mai exact Boia Bîrzei ţilor la etapa finală ce are loc în am fiteatrul natural de aici. glie Funar. Am rem arcat dele*
Tim işoara şi Oficiul Teritorial şi M uncelul Mare". luna viitoare, le urez succes în prim a dum inică din iulie, cu gaţia din Bucovina, pe cea din
de Poştă Deva. D esfăşurată pe • VICTORIA ŞTIRBU : „A deplin". emoţie, o m ulţim e de partici F ranţa şi oameni de afaceri ger
străzile staţiunii (5 km pentru O Frum oasa acţiune de la panţi au sosit pentru a-şi reîm mani.
fete şi 10 km pentru băieţi), in fost nem aipom enit. Diploma Geoagiu s-a încheiat cu o masă prospăta imaginea cu oameni L-am contactai intr-un scurt
trecerea s-a dovedit a avea un prim ită pentru „Miss Călăuza", festivă oferită concurenţilor, şi fapte ale zbucium atei istorii dialog pe hunedoreanul Mircea
din partea săptăm ânalului „Că
autentic caractei de masă. in lăuza", mi-a oferit un m om ent aceştia bucurându-se de prezen rom âneşti. Au venit pe plai de Costea — vicepreşedinte al Fi
tre prim ii trei câştigători deta- ta. alături de ei. a cunoscutei legendă, pentru a*l sim ţi aproa lialei judeţene a Uniunii Vatra
şându-se : Elconora L ascuş (De extraordinar Din ochi mi au form aţii „RETRORITMURI" din pe pe A vram lancu. Au fost Românească, care a d eclarat:
va), Victoria Ştirbit (Hunedoa curs lacrimi. Lacrim ile bucu Orăştie, a cărui conducător şi prezenţi oam eni de cultură şi „A fost o acţiune unicat, ca şî
ra), Liliana T ălm ac'u (Arad; — riei. M ulţum esc redacţiei „Că solist vocal în acelaşi timp, ştiinţă, personalităţi politice, com plexitate a omagiului adus
la fete, Marcel Pârău (Deva). lăuza". A fost un gest frumos. IULIUS BORZA a oferit şi pen iubitori de istorie şi turism , oa înaintaşilor, o autentică lecţie de
Pavei Enâşescu (Lipova) şi Cos- Vă mulţumesc. tru săptăm ânalul „Călăuza" o meni dornici să înveţe istoria. i-iorie. de reli-ie. de cultură %
m in Ana (Ineu) — la băieţi. o CU CARNETUL DE RE su.tă de melodii populare pa Am ascultat cuvintele rostite
Ei vor reprezenta Regionala PORTER PRINTRE SPECTA triotice din repertoriul VETEi de senatorul Constantin Blejan, IOAN VLAD
Tim işoara la faza naţională, ce TORI : BIRIŞ. » — •— *--*—*—*»-#
se va desfăşura în staţiunea • LINJCA CARPINIŞAN — ...Aşadar, am consem nat o ine
Fîntinele-Bcliş, din judeţul Cluj inspector şef la Inspectoratul dită îm binare a sportului in ii
în perioada 8—10 au nusi anul Judeţean Hunedoara de Control aer liber cu cântecul şi dansul, „Poşta Călăuza
curent. S-au mai acoidai diplo Poştal : „A fost m inunat. Con având însă la bază ideea „scân
me pentru „cel mai tânâi con curenţii s-au autodepăşit. mulţi teietoare" a întrecerii „M arşului Dl. Lucian : Nu ne-aţi dat in nerii unei cereri şi a unei de
curent" Irhia Manolescu (2J dintre ei dovedind calităţi na Poştaşilor". dicii mai concrete privind în claraţii pe propria dvs. răspun
ani — Tim ş) şi Cosm'n Ană tive. Ideea săptăm ânalului „Că străinarea certificatului dvs. de dere".
(21 ani — Ineu). pentru „cel mai lăuza" de a oferi diplom e unor R ubrică realizată de acţionar. D_na Elena Ghergheli, Sime-
vârstnic concurent" : Elena Lăs- participanţi a fost extraurdina* IOAN \ LAI) Această situaţie, conform II.G. ria: Am dat spre desluşire unde
nr 885/95, se reglem entează ast trebuie problem a Încâlcită a cu
fel : ponului mamei dvs.
RĂSPUNSURILE „Societatea Ia care aţi sub Sperăm să avem veşti bune
CORECTE PENTRU scris poate elibera un dublical despre situaţia expusă.
STELIAN T. D UN AI
j E vremea ..,___ .. _ _.____ PREMIILE DE al certificatului în urm a depu
* Alcool dublu rafinat de fermentaţie (produs de Dro- , FIDELITATE Hitler n-a murit la Berlin
| beta Turnu Severin) la litru şi la 1^2 litru găsiţi Ia Maga- j Nr. :î77: a) In pagina a 3-a,
J zinul depozit ABC din Deva, str. Horea, nr. 30 ; b) La um bra unicului stejar se (Urmare din pag. 1) torul nazist a trăit şi murit în
cular, Argentina, l'oi să tie contrazişi.’
Nr. 378: a) 90 de arestări zil „însoţii de trei g„rzj de cori»
nic; b) 24. 05. 1997, şi de o icmcie", a spus tâmpla Să se fi uitat că Adoif Hitler
Nr. 3i 9: a) Colonel Ioan Dorian rul. Recent, presa argentinian:! şi „celebra' Eva Braun, s-au
1945»
sinucis iii 30 aprilie
a puolicai o anchetă in care un
la
B E S T A B ranea; b) Femeile la 62 ani şi Mămici ue origine siovena, Mar Berlin ? ! Sau să se ii înşelat is
bărbaţii la 65 ani.
Nr. 380: a) 28 de ani; b) D & G eo rzruzoyici, susţine ca dici.r toricii V Se pare că enigmele au
(Urmare din Dag li Dealer autorizat. o motivaţie mea nebuioasă.
mm mmm mmmm tmm aam i
nură de unicat, dim potrivă. G ân
dul ne infioarâ. Ce se va întâm
pla în ţară când pe P' rţile pus C A L A M I T A T E S A U R E V O L U Ţ I E ( l i )
căriilor vor ieşi 9700 de infrac
tori?! Căci. vorba proverbului Cehoslovacia, Polonia şi Ger tule progenituri care nu an ren Libertăţile prea multe acorda
„N ăravu’ din fire n-are lecuire!"
mania Democrată au căzut ca şit să se posteze in funcţii de te sub lozinca „drepturile #-
muştele, iar apoi a urmat rân stat, s-au considerat, nu se ştie inului", privatizarea trecea Ia
dul Bulgariei. De data aceasta, pe ce criterii, neindreptăţiţi, au cei la rccapitalizarea ţarii, au
M. Gorbaciov a intrat direct început să acţioneze împotriva avut efectul unei mai mari dis
trugeri decât toate calamităţile
Liga Comun'ştîfor din România în acţiune. La începutul lui no statuiui, dar nu trebuie să ui naturale la un loc din perioada
au
tăm că toţi au gustat sau
iembrie 1989 i-a dat ordin
lui
JMJadinov, ministrul de externe, mâncat Pe săturate din tortul antebelică,
tUrmare din pag t> m e cu ţările socialiste de către ca in parlamentul bulgar să i oferit cu mărinimie de străini. i In ce priveşte pe figuranţii la
unele partide pseudo-socialiste şi schimbe pe T. Jivkov, conform Alias: Silviu Brucan, Dumitru evenimentele din marele sce
Craiova, insă legalizarea este pseudo-m uncitoreşti, de către constituţiei lor. Mazi.u, C. Mânescu, Petre Ro nariu la care Ion Ilicscu le spu
tărăgănată de m decâtori care pâ „generali fără arm ate" şi chiar Dată fiind situaţia descrisă man, Doina Cornea şi alţii, ca ne „revoluţionari" au ajuns cu
nă ieri erau m em bri ai P.C.R. pentru afaceri personale. mai sus, cu România, cu toate re au transpus în faptă cacial- timpul in funcţii cheie. Au
Iată adevărata comedie a „Re 6. Com uniştii fundam entalişti că rămăsese singură ca Robm- maua trasă poporului român. transpus in faptă prin jaf toa
voluţiei" din decem brie 1989 ! nu pot fi acuzaţi de totalitarism son Crusoe pe insula Galapagos, Angajamentul Iui Gorbaciov de tă economia naţională şi alte
Cu toate că asupra noastră deoarece ei sunt anarhişti, adică a trebuit schimbată tactica şi a rezolva problema în Româuia domenii. Principalii vinovaţi ai
se execută o cenzură generali m ilitanţi pentru o societate e- strategia, dar numai cine nu a nu s-a lăsat mult aşteptat. dezastrului sunt PDSR-ul şi ac
zată nu ne vom plânge instan galitară, pluralistă, cu auto-con* vrut să priceapă nu a făcut-o S-a speculat tot ce se puleu tualii guvernanţi, care io tim p
ţelor internaţionale. întrucât ducere m uncitorească, fără stat. că şi in România se vor întâm pentru a se provoca răzmeriţă cât au stat in opoziţie au eon
aşa procedează ţosnicii, vânză Chiar şi corupţia va dispare pla evenimente distorsionate.. populară, fapt ce s-a întâmplat ii i meni at preparatele culinare
torii de ţară şi cei ce sunt for în totalitate şi definitiv doar Undeva lângă insula Malta, în la Timişoara, Acţiunile între servite poporului român cu atâ
mă fără fond. când vor dispare statul şi pro largul Mediteranei, pe un vas prinse de noii potentaţi ce s-au ta gratitudine.
5. Noii com unişti vor reteza prietatea privată. de război sovietic s-an întâlnit cocoţat în structurile de condu
m âinile stafiilor ce speră să-şi Gorbaciov şi preşedintele SUA, cere ale statului român după După cât ne este dat să eoari
refacă fostul P.C.R pe seama TRAIASCA LENIN, TROTK1, G. Bush, unde au fost discutate evenimentele din decembrie siatăm, marea „calamitate* eoB*
luptei noastre deschise CHE GUEVARA! în special soarta României şi în 1989, au dus Ia distrugerea a tinuă şi încă cu mai mare }>•"
•izăm asupra folosirii re- PROLETARI DIN TOATA general situaţia postbelică a a* tot ce a avut poporul român fere. i
■-'muniste rv-Kt-decenr TARA. TREZITI-VA, UNIŢI-VA, cesteia si a celorlalte ţări. făcut pi in truda lui timp jlc pa
b r.n c şt asociaţiilor de priete RIDICATI-VAj Cum şi ţara noastră, are des tru decenii. i IOAN CRIŞAN (
*
