Page 2 - Calauza_1997_393
P. 2
..... " " ..................................................................... ........................... ——W W f » w ş —wpjjşw
a Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
........................- .........—......... ' ............ ................................. v . v.<y. >
i
M A R T 0 R ) * * * « •
• CENTURA CU RUBINE : doar să se rodeze. In „Vale*,
In sala TRIVOLI EISSPORT din PE CÂ ŢI VA speranţele nu sunt pierdute.
De o bună bucată de timp, am avut parte de câţiva buni
AACIiEN (Germania) hunedorea- • O MINGE LOBATA. In în prieteni. Ei fac parte dintre scriitorii oraşului. Ai judeţului. Cţt,
nul MIHAI LEU — primul ro tâlnirea cu GLORIA REŞIŢA, Petrişor Ciorobea m-am cunoscut intr-o zi de toamnă. Ne-a fa.»
mân care a devenit campion QUADRAŢI formaţia hunedoreană CORVI- suficient să purtăm o discuţie, pentru a da curs camaraderY •
mondial la box profesionist, a NUL a pierdut cu 6 minute î- De atunci, ne-am întâlnit de atâtea ori, cât chemarea scrisului
rămas în posesia centurii cu dia B B a H H I Z n n B B B B n i B R I nainte de fluierul final al arbi a ars. Cât rândurile abia aşezate pe pagină, aşteptau o disecare.
mante la categoria semimijlocie trului I, VIOREL, golul gazde O analiză pe viu. Nu o dată mi-am dat seama de nemulţumirea
(versiunea WBO), invingându-1 la „Doream să-mj apăr titlul, lu lor fiind urmarea unei lobări a sa pentru ce scria, prin modul cum revenea în pagini. Ţin min
puncte, după 12 reprize, pe irlan cru ce l-am şi făcut. Ştiam că mingii peste portarul CECLAN, te cât a trudit la romanul apărut în urmă cu aproape un an,
dezul MICHAEL CARRUTH — adversarul este obstrucţionist, dar ieşit neinspirat, prea mult în fa „CasarabasaPetrişor a simţit de la bun început că are pu
campion olimpic la Barcelona şi nu ştiam că este aşa de dificil. ţă. terea de a scrie o carte bună. Şi nu s-a lăsat. A scris. A tăiat.
clasat pe locul 7 în ierarhia Păcat că arbitrul de ring nu a O TOP. Arbitrul I. CRÂCIU- A aruncat, ce nu i s-a părut demn de a rămâne reţinând ce
WORLD BOXING ORGANIZA fost mai sever cu el. După ce NE.SCU, conform unei statistici este cuprins între cele două coperţi. Nu ştiu dacă i-am spus,
ŢI ON. mi-a spart arcada am devenit realizate de UEFA, vis-a-vis de dar această carte ar putea fi folosită în cinematografie. Ce
După o perioadă de tatonare, mai nervos. începând cu repriza cele 5 sezoane ale CHAMPIONS scenariu de film s-ar putea scoate ! Poate cineva, se va apleca
în care ambii pugilişti au ezitat a 3-a, am avut şi dureri la bra LEAGUE, figurează cu cele mai asupra acestei cărţi şi va realiza scenariul dorit. Despre Pe
să se „arunce" in luptă, hunedo- ţul operat. Toate au trecut, acum multe jocuri conduse la centru, trişor Ciorobea, nu se poate vorbi decât de bine. Prezenţa sa
reanul şi-a dovedit superioritatea, sunt fericit că am câştigat". afiându-se la egalitate cu cehul oriunde creează o bună atmosferă. Intră în „horă“ cum se
punctând prin directe şi croşee VHCLAV KRONDL. spune, cât ai bate din palme. Creează atmosferă. Işt face au
de dreapta, in pofida stilului 9 UPERCUT IN VALEA DO- ditoriu. Mai ales prin umorul de care are parte. Care nu se re
obstrucţionist al irlandezului, ca MANULUI. După finalul întâl • MECI DE EXCEPŢIE. Chiar petă ci vine cu ceva nnu. Cu ani în urmă, ne întâlneam la
re l-a lovit de mai multe ori cu nirii de fotbal CSM REŞIŢA — dacă rugbyştii din Valea Jiului fiecare final de an, pentru a sorbi dintr-o gtajâ tăria de prună.
capul in arcadă, pe campionul JIUL PETROŞANI (4—1), antre au părăsit terenul învinşi (Dina- Atunci, Petrişor vedea departe. Cum ar putea construi un ro
mo — Minerul Lupeni 23—37),
român. norul gazdelor susţinea că golul disputa a fost dârză pe fondul man stând într-un bazin cu apă albastră, la o maşină de scris
plutitoare. Prietenul Petrişor Ciorobea a încercat multe acti
Aşadar. MIHAI LEU a înre Jiului s-a „simţit" asupra jocu unui joc curat, în limitele spor vităţi. A fost profesor. Inspector la cultură. Iar profesor. A lu
gistrat săptămâna trecută, cea lui echipei sale, dar pregătirea tivităţii. Ştiinţa Petroşani a sur crat la Crucea Roşie. Şi iar a revenit la cultură. Aici, ii şade
de a 28-a victorie consecutivă, ei fizică şi-a spus cuvântul in clasat fără emoţii pe „U" Mar- cel mai bine. Poate puţini îl pot egala. încă e inepuizabil. Şi
succes pentru care merită feli repriza secundă. D. MARCU, o- celini cu scorul de 30—0 credem că aşa va rămâne mereu. Prieteneşte îi şi dorim.
citări. Reîntors în ţară a decla mul de Ia „timona" minerilor MIRON Ţ1C
rat Sn exclusivitate pentru săp recunoştea: „Am format un lot Rubrică realizată de
tămânalul „Călăuza”: de 16 jucători, rămâne acum IOAN VLAD
*— ♦— în aşteptarea haosului
Este VINOVAT sau NU * UNDE-I MUZICA
UŞOARĂ din anul 2050
generalul Pavel Abraham? ROMÂNEASCĂ ? (Urmare din |»ag. I) a omorî cinci miliarde de oa
După cum se observă, în ulti meni şi s-au făcut aluzii discre
„Asupra puterii actuale planea se face privatizarea Ia nivelul mul timp, posturile noastre de „Presa este simbolul Satanei”, te la practica „omorului liber*,|
ză lucruri gravei", a recunoscut judeţului, FPS încercând să fa televiziune, dar în special TVR 1 au mai afirmat sectanţii, la fel în sală au izbucnit vociferări şl;
senatorul CONSTANTIN BLE- vorizeze unele grupuri de inte ca şi jocurile de loto, fotbal şi strigăte, iar un evreu din Deva,|
JAN la ultima conferinţă de pre res locale. şi TVR 2, marginalizează muzi alte concursuri. vizibil deranjat de sloganurile
ca uşoară românească, precum şi
să a PNL, unde unul din prin „Fenomenul* Valea Jiului a pe cea populară. In schimb, noi, Nici politicienii nu au fost ier anti-evreieşti, şi-a pus ostenta- 1
cipalele subiecte a fost destitui fost din nou pus în discuţie a- telespectatorii suntem sufocaţi de taţi, cei mai virulent atacaţi tiv tichia pe cap şi a cerut in
rea incorectă, fără motivaţii cla firmându-se că actualele măsuri muzica zisă „m odenă" fiind „usediştii şi udemeriştii ca terzicerea unor asemenea mani
re a şefului IC.P. generalul PA luate de guvern vor duce la ren Cred că ar fi cazul ca TVR 1 re sunt uneltele Răului in Ro festări care incită la ură rasiaif.
VEL ABRAHAM. tabilizarea şl relansarea mineri şi TVR 2 să acorde o atenţie mai mânia". Câţiva membri ai sectei, aflaţi"
A fost exprimată de asemenea, tului şi nu la dispariţia lui. mare frumoasei noastre muzici Participanţii, îndeosebi tineri, printre spectatori au ţipat Insă
nemulţumirea faţă de modul cum DANIEL MARIŞ dar şi pensionari, intelectuali, au înverşunaţi: „jidovul să iasă a-
uşoare româneşti, precum şi mu
zicii populare, ambele având ma părut că ascultă cu interes şl cu fară I"
UN RECORD FĂRĂ PRECEDENT re priză la telespectatori. riozitate aceste sloganuri. Aşadar prima întâlnire „ofi
Bine dotaţi logistic, organiza
NICU SBUClIEA cială" a sectanţilor lui Bivolaru
torii au proiectat diverse filme cu devenii nu a fost decât o mi
In flecare zi 85 de inculpaţi m celor prezenţi. că furtună într-un pahar cu a-
Insă în momentul când s-a lan
pă. neavând nici pe departe efec
\
sat ideea că francmasonii au con
tul scontat, acela de a-şi câştiga
noi membri.
ajung după gratii i Un apel % ceput SIDA în laborator pentru * — *—
\
| Un apel disperat adresea- %
Se pare că recordul cel mare, neral aflăm însă, că din cel a» J ză TEREZIA ARMENCIU
în care românii au devenit „spe restaţi (aproape o treime) nu au din Hunedoara, str. Batiz, I Dilemele managerilor
cialişti" sunt infracţiunile. Cifre fost trimişi în judecată găsin- I t bL L I , ap. 12, tuturor aee-
le nu ne înşală. In prima jumă du-se varii motive, instanţele re lora care îi pot ajuta fami- l (Urmare din pag. I) sultă? — ESTE DOCTOR • Spu
tate a anului 1997, au fost tri vocând măsura arestării preven I ne bancuri? — ESTE NESERIOS
mişi In judecată in stare de a- tive, mulţi dintre aceştia fiind lia compusă din şapte copii, I concediu? — NU-ŞI DA INTERE • Nu spune bancuri? — ESTE
rest preventiv 15 848 inculpaţi, puşi în libertate pentru a fi cer I fără nici o sursă de subzis % SUL • Nu pleacă? — IŞI PĂZEŞ PLICTISITOR • Are succes? —
respectiv 8619 in primele trei cetaţi în această stare. tenţă. I TE SCAUNUL • Sc consultă cu A AVUT NOROC • Ceva nu
luni şi 7229 în următoarele. Asta La ora actuală am devenit I D. MARIŞ * colegii? — NU ESTE ÎN STARE merge bine? — BINEÎNŢELES,
înseamnă că. în fiecare zi, în ţa unici în Europa în materie de SA IA DECIZII * Nu se con ERA DE AŞTEPTAT.
ra noastră au fost arestaţi 85 de arestări şi nu există nici o spe
oameni, adică circa 4 oameni în ranţă de a stăvili starea infrac
fiecare oră. Aceste arestări re ţională; motive şi cauze sunt care se intră la închisoare, care
flectă o criminalitate ieşită din destule, dar principale şi domi In v ita ţi Ia „ C ă lă u z a “ sunt cărţile pentru. care se asa
comun. Din aceleaşi statistici, da nante, rămân alcoolul şi sărăcia. sinează oameni, îşi dă seama de
te publicităţii de Parchetul Ge TICU MAICAN ce spun eu că talpa iadului, ră
(Urmare din pag. I) ţeles, dar de Ce antitotalitară, a- dăcina terorismului comunist, se
O ÎN T Â L N IR E cum la vremurile astea? găseşte aici în Occident. Nu este
A fi librar român la Paris es — De un an de zile se numeş cred, nevoie să amintesc că, mi
Joi, 25 septembrie a.e., a avut loc la Primăria Deva o întâlnire te poate altceva decât a vinde liardele de dolari de care a fost
te antitotalitară. Pe vremea când
a redactorului şef al ziarului „Călăuza* cu primarul municipiului totalitarismul făcea ravagii în Ro nevoie pentru ca imensa Rusie
reşedinţă de judeţ, di M1RCEA MUNTEAN. Cu această ocazie, sarmale româneşti la Paris sau mânia, lumea credea că acolo să fie pusă la pământ şi răstig
au fost purtate discuţii de larg interes. (LV.) a vinde cămăşuţe şi alte obiecte este răul şi aici este binele, că nită şi terminată, au venit tot
• — - • — de folclor, real sau imaginar. A de aici, de la aceeaşi bancheri
fi librar român la Paris. înseam acolo este mizeria şi foametea şi
DIN CULISELE ISTORIEI nă a arăta Franţei că avem ce- aici raiul pe pământ! Pe plan care l-au împrumutat şi pe Cea
teoretic se poate accepta acest uşescu. Nu putea Ceauşescu, nu
va de spus, că reprezentăm ce lucru, dar pe plan practic, în mai cu banii poporului — care
în 1951, Horia Sima lega va şi că avem greutatea noastră. nici un caz. Ceea ce vă pot spu nu erau puţini, dar nu-i ajun
Asta se putea spune şi acum o ne este că aici nu este binele ab geau totuşi pentru megalomania
sută de ani, pe vremea când
lui — să construiască toate com
România de NATO d u Franţa era Franţa. Astăzi însă, solut. Terorismul Anei Pauker, binatele alea mamut «are lucrau
al lui Teoharie Georgescu, al lui
Există două explicaţii pentru „sovietizaţi* vom recunoaşte gru când Franţa este departe de a Ceauşescu, erau plătite cu bani cu cărbune adus din India, cu
a lămuri atitudinea acelora care puri de „clintonizaţi"; punctul mal fi ceea ce a fost, când ea grei de aici, din Occident. Mi minereu adus din Algeria etc. I
lor de vedere este unul secular, este pe calc de dispariţie, ca liardele de dolari ce 1 s-au dat s-au dat bani de aici ca să facă
nu suportă adevărul istoric: 1. lui Ceauşescu nu i s-au dat pen lucruri rele. Şi când Ceauşescu
neam, ca substanţă biologică, a
Doar cu câteva săptămâni in ur fără Dumnezeu şi deci, în contra fi librar român la Paris înseam tru că el avea ochi frumoşi. I şi-a dat seama şi când până la ,
mă (dar înainte de summit-ul ordinii şi ierarhiei. In contra o- urmă, umbra de român din el *
care ne-a abandonat pe tuşă n.r.), mului şi a tradiţiei; aceşti oa nă a-1 da Franţei o mână de a- s-au dat de către bancherii din crescut şi a vrut să facă totuşi
Primul ministru al României a meni sunt îmbrobodiţi cu pas jutor, să se trezească, pentru că Occident, pentru a distruge ţara
teluri francmasonice care aplicate eu cred că o astfel de trezire es şi neamul românesc. Talpa iadu- şi altceva, atunci a fost pus la 1
anunţat oficial că se Iau măsuri In practică generează carnagii, iul este, deci, aici. zid. Dar astea sunt probleme
de DESOVIETIZARE A STRUC asemănătoare cu cele din perioa te Încă posibilă. Librărie antitotalitară... este mai mult de politică. Problema
TURILOR PUTERII, deci va mai da Revoluţiei franceze; cu sau A fi librar român la Paris în normal să fie aşa, când după 10 mea este una de natură exlsten-
curge apă pe Olt. Mureş şj Du seamnă şi a arăta că se poate
fără ştiinţă, ei servesc aceluiaşi —12 ani de viaţă trăită la Paris, ţială. Ca român am învăţat câ
năre până când „sovietizaţii" vor stăpân cu „sovietizaţii*; ei tre- face ceva şi pe planul reprezen iţi dai seama că Franţa este o nu pot face altceva. Eşti român1
ieşi cu toţii Ia pensie; iar legio buie să accepte faptul că legio tării culturale şl pe planul re ţară in care oamenii intră la în şi român mori.., 1
narii lui Horia Sima paraşutaţi narii, după alianţa cu Germania zistenţei economice, pentru că a- chisoare pentru ideile lor. Nu Antitotalitarismul librăriei ro
de avioanele NATO, în 1951 ve contra comunismului, găsiseră a- devărul este că banii frumoşi pot sunt multe ideile pe care nu al mâneşti de la Paris, provine de
niseră aici să lUDte contra so tâta înţelegere la NATO. fi câştigaţi in alte domenii. însă voie să le afişezi, dar sunt to la aceea că, eu personal şl oame
vietelor şi a slugilor acestora — (va urma) cu cartea n-a ajuns nimeni, nici tuşi idei importante care struc nii cu care lucrez aici. nu accep
ceea ce au «i fâ-ut u preţul vie odată, milionar. turează gândirea contemporană. tăm nici o idee de i-enztwSj
ţii; 2. PrjţvTe tincni democraţi G, QVJDIU Librărie românească am în- Gine este atent ia ideile pentşit ^ tv (va urma) ^
