Page 5 - Calauza_1997_398
P. 5

•>   ......... ......................... .......... «   *..........»■»»       wwwwww,i               ................... iu 111U V
                                     Săptămânal indepemlent aflat în  slujba tuturor oamenilor
                                     -----— ---------------—      - ...........  .........L*________**•-  —....________________________ "
                 O BIOGRAFIE FASCINANTA
                                                                 431 de sate din România nu sunt electrificate                   Vară pariziană
             Ţ I G A N I I                                       în  timp  ce  drumurile  ţării  noas-.  localităţi  la  reţeaua  de  electri­
                                                                                                 mul  include  şi  conectarea  unor
                                                                   Căutăm  drumuri  spre  Europa
                                                                 tre  sunt  în  proporţie  de  60   la   ficare  şi   la  reţelele  telefonice.   (X)
                                                                 sută   impracticabile  circulaţiei.   Astfel,  în  431  de  sate. va  veni
            Robia,  ocupaţiile,  credinţele,  holocaustul
                                                                 Printr-o  hotărâre  de  guvern,  a   în   sfârşit   „lumina",  iar   în
    In       românesc  ţiganii sunt  în  ţară  de  către   M.  Kogălni-   fost  aprobat  un  program  pentru   1,617  sate  vor  fi  extinse  reţele­  „JOS COMUNISMUL
   .’unosir  \  sub  două  forme:  ţiga_   ceanu  şi  Georgc  Potra,  iar  mai   pietruirea  drumurilor  comunale   le  electrice.
   a«i   „   ®zi  şi  ţigani»  sedentari.   nou.  Alcx.  I.  Gonta,  de  la  Insti­  şi   alimentarea  cu  apă  a  sate­  I.  PAISE  Am  trăit  s-o  văd  şi  pe.asta I
   Ţiganii  nomazi  sunt  aceia   care   tutul  de  istorie  „Nicolae  Iorga",   lor,  care  se  va  realiza  până  în           In  Piaţa  „Denfert  —  Rochea
   umblă  cu  cortul  în  căruţă,  din   dar  care  nu  aduce   nimic  nou   anul  1999  şi  pentru  care  a  fost              rcau"  un  grup  de  protestatari  cu
   loc  in  loc,  iar  unde  îi  prinde   faţă  de  studiile  precedente.  Ro_   alocată  de  la  bugetul  statului             tot  felul  de  pancarde  gen  „Jos
   seara,  acolo  se  opresc,  îşi  pregă-   bia  este  un  fenomen  social—isto­  o   s u m ă    importantă.   Din             comunismul I";  „Socialiştii  şi  co­
   tesc  de-alc  gurii,  de  dormit,  îşi   ric.  care   în  spaţiul   românesc   7 662,55  km  de  drumuri  co­                muniştii  francezi  să  sară în  aer!";
   rezolvă  problemele  de  peste  zi,   s-a   păstrat   încă  din  perioada   munale,  sunt  incluse  în   pro­               ,,Şomaj  în  creştere  =   comunism";
   au  loc  judecăţi,   se  dau  sentin­  năvălirilor  barbare.  Aceştia,  a-   gramul  de  pietruire  numai  dru­             „La  dracu  cu  comuniştii  fran­
   ţe,  iar  cei  tineri  se  retrag   în  -  dică  barbarii,  nu  cunoşteau  scla-'   muri  în  lungime  de  2 299  km  (30    cezi!"  ctc.   Grupul  nemulţumi­
   beznă,  fiind   acoperiţi  de  şuba   via,  ci  doar  robia  patriarhală.  la  sută  din  suprafaţa  totală),  iar           ţilor  era  format  numai  din  ti­
   nopţii.   Acum  tinerii  pun   la   Robii  prestau   munci  casnice,   pentru  acestea  se   vor  cheltui                    neri.  E;  se  plimbau  în  sus  şi  în
   cale  întemeierea  de  noi  familii.   nu  erau  şi  nici  nu  puteau  fi  u-   795,91  miliarde  lei.   3 137   de          jos  pe  o  anumită  porţiune  din
   'Ţiganii   nomazi  sunt  organizaţi   cişi.  Stăpânii  nu  aveau  drept  de   sate,  dintr-un  total   de   10 407           piaţă,  într-un  lent  marş  al  tăce­
   in  şatre,  spre  deosebire  de   cei   viaţă  şi   de  moarte  asupra  ro­  sate  fără  alimentare  curentă  cu             rii.   Doar  pancardcle  lămureau
   sedentari  care  trăiesc  in  sălaşe.   bilor.  Ei  sunt   persoane  juri­  apă  vor  fi   racordate  la  con­               prezenţa  lor  acolo.  Lumea  ţre_
   Şi  unii  şi  alţii  au  în  frunte  câte   dice.  Dacă  luăm  în  considerare   ducte  de  apă  potabilă.   Progra*         cea  grăbită  pe  lângă  ci.   Unii
   un  BULIBAŞA  ales   dintre  ţi­  faptul  că  ţiganii  au  fost  aduşi                                                       nici  nu-i  băgau  în  scamă,  alţii
   ganii  mai  bogaţi.  Această  func­  de  către  tătari,  iar  aceştia  fac  s                                                rămâneau  o  clipă  pe  loc  să  se
   ţie  este  elegibilă  şi  viageră.  Ea   parte   din  neamurile  barbare,                                                    lămurească   ce  se_ntâmp!ă   şi
   trebuie  garantată  cu  sume   de   neamurile  care  practicau  robia,
   bani  sau  metal  preţios  —  aur,   atunci  robia  lor  capătă  explica­                                                    ce  mai  vor  şi  tinerii  ăştia  trăs­
                                                                                                                                niţi,
                                                                                                                                     îmbrăcaţi  fistichiu.  Nici  o
   platină.                       ţie  veridică.   Ei  nu   au   fost                                                           altă  reacţie  din  partea  „mase­
     Acest  sistem  de  organizare  al   făcuţi  robi  de  către  români,  ci                                                   lor"  de  trecători.
   ţiganilor  .-'‘o  specific  lumii  pri­  de  tătari.  Mai  mulţi  ţigani  şi
   mitive,   i   care  ei  îl  păstrează   tătari  care  au  căzut  prizonieri  Ia                                               Şi,  iată  că,  ajung  peste  câteva
   până  azi.   De   asemenea.   se   români  au  fost  făcuţi  robi.  Tă­                                                      zile  în  Cimitirul  Pere  Lachaise şi
   păstrează  „legea   ţigănească"  ce   tarii  so  răscumpărau,  în   timp   Anunţă  demararea  unei  noi  activităţi  binevenită  în  oraşul  Deva:  văd  că  eroii  şi  întemeietorii  Par­
   are  la  bază  vendeta.  Procesele   ce  ţiganii,  nu.  De  asemenea  tre­  A G E N Ţ I A   I M O B I L I A R A             tidului  Comunist  Francez  au  mor­
   de  judecată  au  loc  în  faţa  în­  buie  să  luăm  în  considerare  şi   Doriţi  să  vă  vindeţi  sau  să  vă  închiriaţi  r-Ttamcntul  sau   minte   somptuoase,   în   toată
   tregii   şatre,  în  fata  unui  Con­  faptul  că  mai  târziu  tătarii  vor   casa °                                        cinstea.  La  linie  cu  Monumen­
   siliu  ce_l  are  în  frunte  Pe  Bu­  practica  robia  fată  de  creştini,   Noi  vă  ajutăm  ca  în  casa  Dumneavoastră  să  intre  doar  per­  tul  închinat  victimelor  din   cel
   libaşa.                        dar  şi  creştinii  faţă  de  turco—   soane  cu  intenţii  curate !                          de-nl  doilea  război  mondial  şi  cu
   Din  păcate  dreptul  ţigănesc   nu   tătari.   între   ei   intervenind   Doriţi  să  cumpăraţi  sau  să  închiriaţi  un  apartament  sau  o   Monumentul   martirilor  evrei.
   este  studiat  şi  riscă  să  se  piar­  răscumpărarea.   Ţiganii   fiind   casă ?                                           Alinierea  aceasta  pare  lucru)  cel
   dă.                                                              ■■  Noi  vă  oferim  apartamentul  sau  casa  pe  care  o /'oriti  ţinând
                                  săraci,  au  rămas  robi.   De  alt­                                                          mai  firesc  din  lume...
    A  doua  categorie  de  ţigani  o   fel   robilor  în  evul—mediu  ro_ -   cont  de  pre^-rinţele  Dumneavoastră!            Merg  mai  departe,  lăsând   în
   formează  cei  sedentari.  Aceştia   mânesc  şi  unguresc  li  se  spu­  i-   -Doriţi  să  vindeţi  un  teren  şi  nu  aveţi. cumpărător ?  .  urmă  o  lume  trecută.  Apoi  ies
   au  cunoscut  robia.  Ţiganii  no­  neau  tătari  sau  ţigani,   pentru   Noi  vom  găsi  pentru  Dumneavoastră  cumpărătorul  ideal!  în  agitatul  bulevard  Menilmon-
   mazi  nu  au  fost  transformaţi  în   ultimii  fiind  un  strigăt  umilitor   AGENŢIA  IMOBILIARA  EUROVENUS VĂ             tant  şi-mi  spun  privind  la  viaţa
   robi.   Ei  preferă  moartea  decât   până  azi.   (Va  urma).              AJUTA  ÎN  TOATE CAZURILE !!!                    mişcătoare:  „Iată  cum,  de-a  val­
   starea  de  umilinţă.    ’                                                                                                   ma,  moartea  le-mpacă  pe  toate.!".
     Robia  a  fost  studiată  la  noi  Prof.  OVIDIU  POPESCU         Contactaţi.ne  şi-nu veţr regreta  I  t I
                                                                       Informaţiî-suitiimcntarc  la  telefoanele  221386  ;  -226294   sau
                                                                   la  sediul  f i r m e i D e v a ,  strada  Sântuhalrn  31  A  (intersecţia  spre-   -MARIANA PÂNOART
                                                                 » Hunedoaraj.                                                1"  r t w w y y .v ,
       INSPECTORATUL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
                                                                                         PRIMIM DE LA GARDA FINANCIARA
                   HUNEDOARA —  DEVA
                                                                              Ordonanţă  privind  controlul  fiscai
       Sănătatea mintală  (II)                                          CAPITOLUL  III           le,  evidenţele  şi  orice  fel   de   gistrării  la  organul  fiscal,  până
                                                                       DREPTURILE  ŞI            înscrisuri  care  stau  la  baza  cal­  la  împlinirea   termenului   de
                                                                                                 culării  corecte  şi  în  cuantumul   prescripţie  a  dreptului" organelor
     Victoria  nu  este  -un  „lux"  cul­  - nioasă  a  persoanei  in  familie,  o b l ig a ţ iil e  legal  al  impozitelor datorate.  fiscale  de  a  stabili  diferenţe  de
   tural,  ci  ţine  de .condiţia .uma­ .  în  grupul  de  învăţătură  sau  de   CONTRIBUABILILOR-                              impozite.
   nă  firească  a-individului.  Orice   muncă,  în  grupul   de  prieteni,   ART.  12.  —  Pe  întreaga  dura­  Neprezentarea;  cu  rea-credinţă,   Evidenţele  contabile  şi  docu­
   om,  de  la  copil,  adolescent,  tâ­  evitarea  devianţei   şi  margina-   tă  a  controlului  fiscal  contri­  a  documentelor  cu  ocazia   con­  mentele  justificative  se  păstrea­
                                                                                                 trolului  fiscal  efectuat  la
                                                                                                                          se­
   năr  sau  bătrân-  îşi   autosensibi-   lizării  sociale.      buabilii  au  dreptul:                                        ză  şi  sg  arhivează  intr-un  mod
                                                                                                 diul,  respectiv  reşedinţa  sau  do­
   lizează  raţiunea  (devine conştient)   Fiecare  om  se  naşte   cu   o   a)   să  fie  informaţi   asupra .  miciliul  contribuabilului  sau  la   adecvat,  care  să  permită  desfă­
   că   are   nevoi  emoţionale   de   •  formulă  originală  de  potenţiali-  •  desfăşurării  controlul»»-  şi-  ăsu-  :  sediul  organului  fiscal,  nu  vor  fi   şurarea  normală  a  controlului
   afirmare.  Este  vorba  de  nevoile   tăţi,   de  predispoziţii  aptitudi­  pra  eventualelor  situaţii-neclare;             fiscal.
   de   ataşament  (afiliere,   aparte­  nale.   Acesta  este  „rezervorul"   b)  să  fie  primii  solicitaţi  în   luate  în  considerare  ulterior,  cu   ART.  15.  —  Măsuriie  dispu­
   nenţă),  de  afecţiune   (dragoste                                                            ocazia  soluţionării  eventualelor   se  ca  urmare  a  controlului  fis­
                                  endogen  care  îi  va  permite  per-  '  cazul  în  care  sunt  disponibili,
   senzuală,  tandreţe),  de. a  trăi  bu­  formanţe  înalte  într-un  dome­                     obiecţiuni.  contestaţii  şi  plângeri   cal  pot  fi  contestate  de   către
   curia.  de  a  fi   înţeles  şi  apre­                         pentru  a  furniza  informaţii,  ex­  împotriva  actelor  de  control.  contribuabili,  potrivit  legii  ■’
                                                                  plicaţii  şi  justificări  •
   ciat,   de  a  evita   ameninţarea,   niu  oarecare,  creativitate  şi  na­                    ART.  14.  —  Contribuabilii  care,   ART.  16.  —  Contribuabilii  sau,
   teama,  blamul  şi  eşecul.  împli­  turaleţe  în  relaţiile  interperso-   c)  să  beneficieze  de  asisten­  potrivit  legii,  organizează  şi con­  după  caz.  reprezentanţii  legali  ai
   nirea  emoţională  a  persoanei  se   nale.  Pe  baza  lor,  persoana  îşi   ţă   de  specialitate  ;  duc  contabilitatea  proprie,  sunt   acestora  sunt  obligaţi  să  coope­
   face   prin  comunicare  afecti­  fixează  un  anumit   nivel  de  a-   d)  să  fie  protejaţi  pe   linia   obligaţi  să  păstreze   evidenţele   reze   la  desfăşurarea  în  condi­
   vă  :  printr-un  „comerţ"  afectiv   spiraţii  şi  îşi   proiectează  ţelu­  secretului  fiscal.  contabile,  precum  şi  documen­  ţii  optime  a  controlului  fiscal,
   în  care  se  menţine  echilibrul   rile  majore  ale  vieţii:  .planul"  j   ART.  13.  —  Contribuabilii  sunt   tele  justificative  pe  baza  cărora   prin  respectarea  drepturilor  or­
   între  ..a  da"  şi  „a  primi".  Deci,   succesului   profesional,  „planul"  j  obligaţi  să  pună  la  dispoziţia  or-  '  s_au  făcut  înregistrările   con­  ganelor  fiscale  şi  acordarea  spri­
   sub  acest  aspect,  sănătatea  min­  căsătoriei   şi  vieţii  de  familie,  !  ganelor  fiscale  toate  documen­  tabile.  la  sediul  social  decla­  jinului  necesar  în  exercitarea  a_
   tală  reclamă   integrarea  arrno-  „planul"  reuşitei  sociale.   I tele  tehnico-operative  şi  contabi­  rat  cu  ocazia  autorizării  şi  înre­  cestor  drepturi.   (Va  urma)
     _            r   ■           ...........'?;"y ""*T7WV   ,,,t"  1"
     {  P re v e n ire a   b olilor.                                                                s i



                                            —  ceai  de  frunze  de  mur,  obţinut  din   tinctură  alcoolică,  în  care  20  g  se  pun  la   freacă  cu  lingura  de  lemn  până  ce. se
                                          două  linguriţe  de  plantă   la  o  cană  de   100  ml  alcool  de  70  grade.  Se  folo­  face  o  pastă  fină.  apoi  se  adaugă   apa
       F TanrnacistuLcaszi                apă  clocotită.  Se  beau  două  căni  pe  zi;  sesc  în  fiecare  zi  câte  20-30  picături  de   în  care  a  fiert.   După  ce  s-a  amestecat
                                            —  ceai  anticolitic  (Plafar).  Se  face  o   trei  ori  pe  zi,  cu  o  oră  înaintea  mese­  bine,  se  consumă,  în  două  reprize,  sea­
                                          infuzie  cu  o  linguriţă  sau  o  linguriţă  şi   lor.                       ra  şi  dimineaţa.  Acest  tratament  se  a-
     COLITA DE PUTREFACŢIE                jumătate  la  o  cană  şi  se  beau  2—3  astfel                              plică  până  ce  dispare  fenomenul  de  con­
                                          de  căni  de  ceai  Pe  zi.                                    CERASUS        stipaţie.
     în  cazul  acestei  afecţiuni,  evacuarea   Dintre  alimentele  interzise  într_o  ast­
  mtestinului  se  face  greu, ■ cu  scaun   de   fel  de  afecţiune  sunt:  laptele,  brânzetu-   MAMA  NATURĂ              SUCUL DE DOVLEAC
    ‘ refacţie,  pentru  că,  de  fapt,  această   rile  fermentate,  smântână,  carnea  de  porc,
  c-.-îitâ  este  un  gen  de  constipaţie.  slănina,  mezelurile,  papricaşul,  peşte  gras   BĂUTURĂ  DIN                    ESTE ŞI  EL  FOLOSIT
    Ca  tratament  sunt  recomandate  ceaiu­  sau  peşte  conservat,  ciuperci,  condimen­                                  ÎN  CAZUL CONSTIPAŢIEI
  rile,  sucurile,   apiterapia  şi  regimul  a-   te,  castraveţi,  ciocolată,  fructe  crude,  ca­  DOVLEAC
  limentar.                               fea  neagră,  bere,  ţuică,  vin  alb,  lichior.                                Se  curăţă  un  dovleac  sănătos  şi  bine
    Dintre  ceaiuri,  cele  mai  bune  sunt:  Ga  alimente  permise  sunt:  ceaiul,  iaur­  SE RECOMANDA ÎN CAZUL       copt.  apoi  i  se  scot  seminţele.  Miezul  se
    —  ceaiul  de  sunătoare,  obţinut  dintr.o   tul,  supe,   paste  făinoase,  biscuiţi,  carne   CONSTIPAŢIEI       taie  în  cuburi  mici,  se  trece  prin  maşi­
  linguriţă  de  plantă  la  o  cană  de  apă   albă  de  pasăre,  pâine  albă  prăjită,  peşte                         na  de  tocat  şi  apoi  se  stoarce  pentru  a
  clocotită.  Se  beau  2-3  căni  pe  zi.  în  ca­  alb,   şuncă  slabă,  ouă  moi,   brânzeturi   Dovleacul,  după  ce  se  taie  în  bucăţi  (500   se  separa  sucul.  Se  consumă  imcdiat.*câte
  zul  în  care  se  ia  o  infuzie  mai  con­  nefermentate,  unt,   urdă,  prăjituri  usca­  g  miez),  se  aşează  la  fiert,  într-un  vas   un  pahar  pe  zi.  Tratamentul   durează
                                          te,  sifon,  vin  roşu,  zeamă  de  compot,   emailat  cu  apă  cât  cuprinde.  După   ce   până  la  înlăturarea  coiiMiuaiiei
  centrată,  obţinută  din  două  linguri   de
  plantă  la  cană.   Se  bea  câte  o  lingură   suc  de  fructe,  suc  de  legume.  acesta  s-a  înmuiat,  se  scurge  de  apă,  iar
  îa  fiecare  masă.                       Sa  apiterapie,  propolisul,  sub  formă  de  dovleacul  fiert  se  pune  într-un  vas  şi  se   ANA  VALERIA
   1   2   3   4   5   6   7   8