Page 1 - Calauza_1998_411
P. 1
Daeă i-au luat banii nu rs »« S<5 LA INTERVALE BINE. STUDIATE DE
fi «
0) u
a
“O 8 ^ U TIMP, IN JUDEŢUL HUNEDOARA APAR
u m
trebuiau să-i ia şi viaţa! a « w > u © C R I M I N A L I I !
3
u fc* 3 ««S
u u
O a o n
<D "M
A utogara Deva. O fem eie de Lucra la F urnale în cadrul S.O. c ,a & M ultor hunedoreni le-a fost răscolită inim a
w> S
.-"O
vârsta a treia, stătea stingheră Siderurgica H unedoara. Era şl <C3 •3. G la auzul veştii că bătrâna Barbu M aranda din
E
O)
în aşteptarea autobuzului. Faţa ziua de leafă. Tim pul trecea. o .S N oraşul lor a fost om orâtă în data de 21 ianuarie
îi era brăzdată de riduri ale Acele ceasornicului indicau m ie > £ 0) 8 .3 a.c., iar casa în care locuia a fost incendiată,
durerii, ochii fiindu-i îm păienje zul nopţii. Constantin al meu J2 3 C O probabil pentru ca asasinului să i se piardă ur
niţi din cauza lacrim ilor ce i-au nu mai sosea. îm i puneam sem ne O 3 ma. Iată că poliţiştii din Sim eria l_au prins pe
B .
'**undat în ultim a vrem e obra- de întrebare: ce s-o fi întâm • M O e* crim inal. El se num eşte BUMBA IONEL, e din H unedoara şi are
Q.
sîîl palid. Ne apropiem de ea. plat? Era un băiat liniştit, cum c O a 31 ani. A mai comis o tâlhărie in data de 30. 11. 1997 şi un furt
Încercăm să dialogăm. Ochii i pătat. Mă uit din nou la ceas, q, In 26 ianuarie a.c. la un bar din Simeria. L-am văzut pe Bumba
se umezesc, iar lacrim ile încep noaptea era târzie, îm i era ? f . oi înţr-un birou al poliţiei. Dă vina pe oricine că l-a îndem nat la
să-i cadă brusc. somn, ochii mi s-au închis. Am 3 crimă. Numai pe el şi pe înfăţişarea lui, nu. Priviţi atent figura crim i
— Dacă i_au luat banii, nu adorm it. L-am văzut în v is ; I B. .5 nalului şi luaţi am inte in jur! La intervale bine studiate de timp,
G
trebuiau să_i la şi viaţa — m ur parcă îşi sărbătorea ziua îm >n w* I ^ O în judeţul H unedoara apar crim inalii ! ION PATUUOCHI
c c
m ură cu o voce trem urândâ, plinirii vârstei de 30 de ani. E o u
o
femeia. Erau lângă el şi cele 3 surori. ci
OL
G “ O CC
Curioziitatea de reporter, ne D ar m-am_ trezit brusc. Privind, i/i C <J> DISTRIBUIREA CUPOANELOR PENTRU
C O
face să intrăm în am ănunte. lângă m ine nu era nim eni. ti <cc
Fem ela se destăinuie: „Era o La uşă însă, bătea o vecină. C3 - 95 E 2 AGRICULTORI VA ÎNCEPE LA 1 FEBRUARIE
O w
o a
seară de ianuarie. Luna lumina O.S E Distribuirea cupoanelor pen
oraşul. Eu, îmi aşteptam ca de IOAN VLAD ■ » 'C ’c tru agricultori va începe ia I fi acordată este de 3 200 mili
obicei feciorul ce trebuia să K E ’2 februarip a.c. şi sc va încheia arde Iei, din care vor fi deduse
vină acasă din schim bul doi. (Continuare în pag. a 2-a) W 'a ’2. la 20 februarie. Suma care va cheltuielile de difuzare.
Se zvoneşte că fiecare al
doilea locuitor al judeţului
H unedoara are dorinţa apri
gă de a studia lista celor
313 m iliardari, listă care se
află intr-un loc sigur. Ac
cesul liber la dosarele secu
rităţii ar ii un algocalmin pe
lângă cianurii de potasiu a
| Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor | ANUL IX # NU. 411 • 1998 J 8 pagini #50 0 lei • I DM j acestei liste...
IN STATELE UNITE-1,8 MILIOANE DE ROMANI | ( „t<l ,AraA„ ţ
sută bine, 15,2 la sută nu prea bine şi 5,8 la
Lum ea civilizată ştie că în S.U.A. se vorbeşte sută bine, 15,2 la sută nu prea bine şi 5,8 ia |
Lum ea civilizata ştie că în S.U.A. se vorbeşte
lim ba engleză oficial. Un recent raport al Biro sută nu ştiu deloc. Zonele cu concentrarea cea
ului de recenzare a populaţiei, citat de cotidianul mai m are de vorbitori de alte limbi decât en La Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara
„USA TODAY", atestă că, în. fapt fiecare al şap gleza sunt: California, New York, Chicago şl Florida.
telea cetăţean am erican vorbeşte în fam ilie o Cât priveşte rom âna, datele precizează că aceasta UN NOU INSPECTOR GENERAL ADJUNCT
altă lim bă decât engleza. Este rezultatul unui se află pe locul 36 şi este vorbită de 1,8 milioane
m asiv val de em igrări în ultim ele şase decenii de oameni, m ajoritatea trăind în statul New* Profesor SIMION MOLNAR
în Statele Unite din toate colţurile lumii, ceea York.
Ce a făcut ca 31,9 milioane de noi veniţi să vor Este interesantă politica am ericană. Deşi — Dle profesor SIMION MOLNAR recent
bească în 329 de limbi în dialecte diferite. există o populaţie eterogenă, în S.U.A. nu sunt aţi fost num it inspector general adjunct, la Ins
Din rândul acestora se detaşează spaniola, şi n .au fost partide etnice şl nici „pretenţii" de pectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara. Săptăm â
vorbită de 17 milioane de oam eni, respectiv 56 izolare teritorială, adm inistrare, învăţăm ânt şl nalul „Călăuza" vă felicită şi vă propune un
la sută din cei pentru care engleza nu e lim ba cultură separatistă. Sub acest aspect Constituţia scurt dialog.
m aternă. Pe urm ătoarele locuri, în ordinea frec S.U.A. interzice (aţi citit bine) asemenea pretenţii Pentru început dorim să vă faceţi o scurtă
venţei dc folosire a limbii, se situează franceza, şi nici populaţiile nu îndrăznesc să se m anifeste prezentare biografică.
germ ana, italiana şi chineza. Polriviţ raportului în acest sens din respect faţă de statul am erican. — Sunt născut în oraşul reşedinţă de judeţ,
m enţionat, 56,3 la sută dintre vorbitorii de alte unde de altfel am term inat şi studiile prim are,
lim bi în dialecte ştiu engleza foarte bine, 32 ia S.CERVENITA gim naziale şi liceale. Am absolvit Facultatea de
istorie „A lexandru Ioan Citza" din Iaşi — fiind
şef de promoţie, apoi m-am specializat în pro-
O MULT AŞTEPTATA MĂSURĂ FISCALĂ DIN ACEST AN bleme de politică extern - ă _ a — Cu C(v gânduri aţi pornii
României în perioada interbe la drum , ca şl inspector general
Firme!® pot sâ cheltuiască cât vor pentru publicitate lică, Am publicat mai m ulte adjunct?
articole in „Analele Universi
— Gu dorinţa de integrare a
începând cu data de 1 ia prevederea care consfinţea po lile de publicitate din venitul tăţii" — Iaşi, şi am obţinut învăţăm ântului hunedorean în
nuarie a.c. cheltuielile de pu sibilitatea deducerii, pentru brut impozabil. com petenţa de a preda în în accelerarea procesului de re
blicitate se deduc integrai din cheltuielile de reclam ă a unu! Bătălia pentru promovarea văţăm ântul superior sau a
profitul impozabil. Aceasta, ca procent de 3 Ia sută din pro lucra în domeniul cercetării. Am formă. Militez pentru redarea
urm are a faptului că guvernul fitul brut impozabil, dispare, DANIEL MAR1Ş funcţionat la Şcoala Generală dem nităţii cadrului didactic,
a adoptat O rdonanţa de Ur societăţile com erciale putân- nr. 8 din Deva, devenită Liceu şi a pune învăţăm ântul în
genţă nr. 63, potrivit căreia du-şi deduce integrai cheltuie (Continuare în pag. a 3-a) dc muzică şi arte plastice. Sunt postura enunţată de Constituţie
profesor c u . gradul didactic I, şi de Legea învăţăm ântului, a-
consilier judeţeam şi m em bru dică „de prioritate naţională".
D U P Ă D E Z M E M B R A R E A IU G O SL A V IE I PRO V O C A TĂ a] Delegaţiei perm anente — Doresc şi în judeţul nostru un
secretar al comisiei cultură — învăţăm ânt perform ant, com-
DE S.U.A. ŞI G E R M A N IA , U R M A R O M Â N IA învăţăm ânt din cadrul Consi
liului judeţean. Şi încă un a- Dialog consemnat de
A bia acum serviciile secrete vastate, cărora Li s-a adăugat, m ănunt: am fost director al IOAN VLAD
aduc în actualitate cauzele dez m al grtav, răspândirea animo Liceului de muzică şi arte plas
m em brării fostei Iugoslavii, cu Din culisele zităţilor etnice în întreaga E- tice. (Continuare în pag. n 2-a)
toate că la vrem ea respectivă, serviciilor secrete uropă de Est şi în Balcani. Dis
am eninţau întreaga Europă. -Se puta asupra drepturilor mino
m ai cunoaşte faptul eă tensi rităţilor m aghiare din Slovacia TOTUL DESPRE NOILE TAXE LOCALE
unile etnice clin spaţiul iugos state satelit, pro — germane, şi România dovedeşte din plin
lav, au fost abil alim entate de ,de-a lungul Adriaticii, din Slo faptul eă această am eninţare Prin am abilitatea dom nului AUGUSTIN MUREŞAN, directorul
puterile occidentale — de SUA venia si până in Albania, ©e- era (şl este) reală, depăşind A dm inistraţiei Financiare a m unicipiului Deva am intrat în posesia
şi Germ ania, în prim ul rând cidentul nu bănuia la vremea speculaţiile făcute dc serviciile noilor taxe şi impozite locale care se percep la persoanele fizice,
•— şi folosite pentru a promova respectivă ce efecte nefaste au secrete. Controversa s-a ac- alo căror nivele s-au m ajorat cu indicele de inflaţie 200 la sută.
destrăm area federaţiei într-0 aceste strategii — sute de mii Astfel, potrivit O rdonanţei de Urgenţă privind modificarea Le-
serie de state mici. Se miza pc de vieţi omeneşti secerate de TtOMEO CltlSTESCU
DANIEL MARI.Ş
dim inuarea puterii sârbilor şî ‘ cel mai sângeros război din
m ai ales a scăderii influenţei ultim a jum ătate de secol, 1100 (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 3-a)
ruşilor în zonă, crearea unor oraşe şi .sate -distruse şl de
Absolvenţii clasei a VIII-a vor în ARMATĂ, DlSPONIBlL1ZĂliI
da examen la patru materii ÎN STIL MINERESC!
I Potrivii estim ărilor oficiale, peste 60 000 de
Exam enul de CAPACITATE cu. care se în cadre ale M inisterului A părării vor fi scoase din
cheie studiile gim naziale se va susţine la patru efectivele A rm atei începând cu 1998. Reducerea
Vă asigură transport de persoane în condiţii de confort şi |
siguranţă, la preţuri accesibile, în i » m aterii, conform unui am endam ent la ordonanţa drastică a efectivelor este urinare a noii concepţii
• GERMANIA (prin C ehia): Nurnberg, Augsburg, Ulm. I de m odificare a Legii învăţăm ântului. Cele patru privind o forţă m ult mai mică, dar cu o mobili
StuMgnrt, K arisruhe, Rastait, Ilom burg, Saarbruckcn, Heidcheim, J m aterii su n t: * LIMBA Ş l LITERATURA RO tate şl o dotare m ult mai bune. Disponibilizarea
Aalcn, Schwabisch-Gummd, Pforzhcim , Hellbronn, Manhcim, > MÂNA • MATEMATICA • ISTORIA ROMANI sc va face „în stil m ineresc", adică m ai m ulte
F rankfurt, Sicgcn, Koln, Dusseldorf, Dortinund (zilnic): Fulda, ţ LOR » GEOGRAFIA ROMÂNILOR. Elevii apar cadre vor fi ispitite cu 20 de solde ca să lasă din
Kassel, G odlngen, Illldescbcim Ilanover, IJam burg (marţi şi J ţinând m inorităţilor naţionale vor susţine tot A rm ată. Dacă o soldă bunicică este dc circa 1,5
Vineri): { patru probe, având de optat între Istoria Rom â milioane, In 30 dc milioane se vor înghesui cam
• FRANŢA (niarţi): Metz, Reims, Paris} » nilor şi Geografia Românilor, susţinând o probă m ulţi să plece. Problem a num ărul unu este sâ
• IUGOSLAVIA (zilnic); Vrsac, Pancevo, Beograd j | suplim entară la lim ba şi literatura m aternă. Con dispună A rm ata de bani, că şi aş« nu prea stă
E liberăm asigurări m edicale şi cărţi verzL * form variantei Iniţiale exam enul trebuie susţinut pe roze.
R elaţii şî înscrieri la Agenţia DEVA, lel./fax 231519, orele » num ai Ia trei m aterii, elevii având de optat în După ultim ele inform aţii şl la M inisterul de
8 —20, b-flul Libertăţii, bL B X, ap. E3. < tre Istoria rom ânilor şi Geografia României. Interne sc preconizează aceeaşi reţetă de succes
v O. STER» Dolitic al convenţiei lo liniere. I- l’AISBl
