Page 4 - Calauza_1998_411

*5 S ăptăm ână! in d ep en d en t a fla t în slu jb a tu tu r o r oam en ilor

EPIGRAME DE URGENŢĂ
Automobilul rege SOLUŢIA CIORBEA — CÂINELE — PRIETENUL OMULUI
STRÂNGEM CUREAUA
A usteritate, vrem uri grele.
G ăurim şi strângem ia curele; Câinele la ceasul suferinţei
Să scăpăm de belele
V W W 12 Ne cum părăm... bretele.
Gând un câine este sănătos m al m are sau m ai mică decât
VW \V12 este uii automobil com paraţie cu ale altor mo DEMOCRAŢIA CIORBEA singurele lui preocupări sunt valorile norm ale.
supersport. A fost prezentat in toare cu aceeaşi configuraţie IN GUVERN joaca, plim barea şi dorinţa Pulsul este a doua com po­
prem ieră toam na trecută la (L — 510 mm, 1 — 700 mm). A juns m inistru, vrea nu vrea, de a-i face pe plac stăpânului. nentă ce se m odifică şl care
Salonul Auto de la Tokio. M otorul este cuplat cu o cu- Joacă cum cântă Ciorbea Ochii lui sunt vioi, nasul este trebuie exam inată. Un câine
Unul dintre cele mai intere- tie de viteze secvenţială cu 6 Strâm b, e perm isă o m işcare: tot tim pul um ed şi rece, blana sănătos are pulsul cuprins
sânte lucruri la acest auto- trepte, iar tracţiunea este in- Fiecare are dreptul să... zboare! lucioasă. in tre 90—100 la un câine a»
mobil este motorul. Acesta tegrală perm anentă tip Syncro, LUMÂNAREA SPERANŢEI Gând câinele insă are o dult şi 110—120 Ia căţei. La
este un W12 form at din 2 cu diferenţial central autoblo- suferinţă, şi este afectat de câinii bătrâni pulsul este între
m otoare VR6 având între cele cabil. La caroserie s-au folosit Tunelul tranziţiei, lung şi boală, întreaga lui atitudine se 70—80. Exam inarea pulsului
2 blocuri un unghi de 72 gra_ elem ente de la Passat şi de întortocheat, schimbă. Este abătut, indispus, se poate face prin apăsarea
de. iar între rândurile fiecărui la Golf. Interiorul este sportiv fl străbaţi pe frig şi nem âncat. nu mănâncă, vomită, are dia­ uşoară pe o arteră situată pe
VR6 un unghi de 15 grade, şi are un design ultram odern. La capăt au aprins însă o ree sau este constipat, nasul plan osos.
Capacitatea cilindrică este de La construirea maşinii s-au lum ânare ii este uscat şi fierbinte, pă­ A treia constantă ce se
5,0 1. Puterea m axim ă a W12- folosit m ateriale uşoare, ast- Speranţă într-o creştinească... rui nu mai are luciu, îi curg modifică la câinele bolnav este
ului este de 420 CP/5800 rpm fel VW W12 cântăreşte 1200 înm orm ântare I ochii, stă retras în colţul lui, respiraţia. Respiraţia norm ală
iar cuplul m axim este de kg, cu 250 kg mai puţin decât REFORMA CIORBEA — PE refuzând joaca, iar din când este între 10—30 de respiraţii
\ 530 Nm/3000 rpm. Dimensiunile Honda NSX. PA INF în când, plânge. pe m inut. Când însă câinele
m otorului sunt foarte mici în DANIEL suferă de insuficienţe ale a -
Suferim de un an şi nu s-a Prim a constantă ce se mo­
respirator,
paratului
febră,
' Informaţii pentru iubitorii automobilelor \ Reforma ţărănistă cu ce se difică la câinele bolnav este afecţiuni cardiace, anem ie, res­
spus încă
tem peratura. Ca urm are, pri­
m ănâncă ma diagnosticare trebuie să piraţia este mai m are. Când
Prem ierul, la înghesuială, ne se facă în acest sens. Tem pe­ însă suferă de stenoze ale
lăm ureşte: ratura norm ală a unui câine căilor respiratorii, m eningo­
encefalite. intoxicaţii etc. frec­
CĂLĂUZĂ ALĂTURI DE OAMENII NECĂJIŢI I Reforma pe pâino ne-o serveşte! este cuprinsă între 38—39 gra­ venţa respiraţiei scade.
%
DISCIPLINA ÎN GUVERNUL de C, pentru un câine adult, După toate aceste constatări,
Dna ŞOIT ZENOVIA (Min­ beneficia de lapte praf gra- t CIORBEA şi 38,5—39,5 grade G pentru
apelaţi de urgenţă la medicul
tia): Am discutat pentru dum ­ tuit, până când micuţul Constnn- ' căţei. Tem peratura o puteţi veterinar. Cu ajutorul lui şi
neavoastră cu dl. doctor DE_ tin va cântări 0 kg şi va to- i Guvernanţi... bază Ciorbea... m ăsura cu term om etru, uns al dragostei dvs. vă veţi putea
METER, purtătorul de cuvânt lera şi alte alimente. Un am- ' v-aliniaţi !
al Spitalului Judeţean Deva. balaj specia] IMILUPA valo- j Drepţi, în front să nu mişcaţi! şi introdus în rect. unde se salva un adevărat prieten,
C hiar dacă şi Spitalul se con- rează 88000 lei şi ajunge 10 I Ilolgcş! Să nu se audă o vorbă! ţine 3—5 m inute. La un câine poate chiar unicul, deşi necu­
bolnav, tem peratura poate fi vântător.
j fruntă cu greutăţi financiare, zile. însănătoşire grabnicăl Fiţi guvernanţi de soarbe... ANDY
este lăudabil efortul pe cnre-1 l ciorbă U I
j face spre a vă ajuta. Veţi IM. OPREA BAR/'VCEANU VIOREL
PRIMIM LA REDACŢIE
Num ărul 12 al revistei „TI- In fruntea acestei publicaţii j
In teresu l de cu n oaştere: stim ularea BISCUS" editată de Societatea lunare, puternic ancorată in :
L iterar-artistică a rom ânilor c*in tradiţiile limbii şi poporului
Uzdin (Banatul ' Iugoslav), con­
şi dezvoltarea lui la copil ţine in paginile sale articole rom ân se află acelaşi neobosit
om de cultură, Vasile Barbu.
incitante, prezentarea unor a- Urăm revistei şi tu tu ro r co - 1
Copilul vine pe lume cu o anum ită doză de află în faţa unor întrebări care le depăşeso
curiozitate. încă din prim ele săptăm âni de viaţă puterea de a le răspunde — căci copiii pariţii editoriale noi, poezii şi laboratorilor ei un nou an cât
întoarce capul, sau mai degrabă privirea, în pun şi asemenea întrebări — să am âne răspunsul diverse m anifestări culturale. mai bogat. (D M.)
direcţia în care aude vocea mamei, sau există o pentru altădată, între tim p să se documenteze
sursă de lumină sau de zgomot. Aceste m ani­ din cărţi, din dicţionare, sau întrebând-o pe edu­
festări indică acea curiozitate specifică. Din a- catoare şi astfel să dea un răspuns copilului. D E -A L E M Â N C Ă R I I
eastă „rădăcină biologică" se va form a sub in­ La vârstele mai m ari situaţia părinţilor se U-
fluenţa educaţiei interesul de cunoaştere, care, surează. acum copilul găseşte singur răspunsurile ORIZONTAL : 1) Con­ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
in anum ite etape ale dezvoltării, copilul — şi anu­ la m ultiplele întrebări care bat la poarta sufle­
me între 3—6 ani şi între 10—15 ani. adică la tului. consultând cărţile, revistele, enciclopediile, sum atori de anum ite
paste făinoase; 2) „aur"
vârsta preşcolară şi în perioada preadolescenţei pe care dacă nu le are acasă, le găseşte la bi­
se m anifestă foarte puternic. Acestea sunt eta­ blioteci pentru gurm anzi (pl.);
pele în care „foamea intelectuală" şi „setea de Oricând şi oricum s-ar m anifesta, interesul de 3) Zeiţa egipteană a
"unoaştere" sunt foarte acute. M ultiplele şi di­ cunoaştere trebuie satisfăcut şi cultivat căci el cerului — Unt cu una!
versele întrebări pe care le pun preşcolarii şl constituie o pârghie pentru părinţi şi educatori în — Patim a tim pului; 4)
preadolescenţii sunt sim ptome ale acestei acute dezvoltarea intelectuală a copilului, în lărgirea A lim ent care conţine
nevoi de cunoaştere. Ce întreabă şi ce nu întreabă orizontului lui de cunoaştere. De aceea este ne­ m ulte calorii — Peşte
copiii mai ales la vârsta grădiniţei? Uneori pă­ cesar ca părinţii să răspundă cu calm şi pe înţe­
rinţii le răspund cu calm şi cu pricepere la a- lesul copilului la întrebările care Ie pune, iar gustos (pl.); Gai fru ­
ceste iscoditoare întrebări. De cele mai m ulte ori când se află în fata unor întrebări care le de­ moşi — „M unca" pi­
părinţii se irită şi le curm ă şirul întrebărilor cu păşesc puterea de a le răspunde — căci copiii pun sicii de lângă sobă; 6)
un „lasă_mă în pace că sunt obosii" sau: „de şi asem enea întrebări — să am âne răspunsul pen­ A lt peşte apreciat de
unde ai mai scos şi prostia aceasta". Unii copii tru altă dată. pentru a se documenta. gurm anzi — Numele
insistă, alţii abandonează trişti şi dezam ăgiţi de De fapt întreaga dezvoltare a personalităţii unor specii de tecoma.
neputinţa părinţilor de a nu le putea da răspun­ copilului este puternic influenţată de interesul japoneză; 5) A jutoarele bucătă-
sul dorit. Această atitudine de refuz şi neputinţă de cunoaştere. 7) A pare şi Ileana — Serveşte
la pregătirea unor supe bune; reselor; 6) Sufix în chim ie —
a părinţilor de a le răspunde are consecinţe Astfel parafrazând o cunoscuta zicătoare ro­ 8) Osiei — F luturi brodaţi — Râu in Congo — Dublu; 7)
negative asupra copilului căruia i se inhibă, i m ânească am putea zice: „Spune-m i ce-1 intere­ Sete m are!; 9) A lt peşte ape­ La linte I L aurenţiu Rădulescu —*
se „toceşte" interesul de cunoaştere şi aceasta sează pe copilul tău, pentru ca să-ţi spun ce este tisant — Folosit de către co­ A m eţit (de foame?); 8) Cu m ult
dăunează dezvoltării Iui intelectuale, lărgirii ori­ şi mai ales ce va ajunge în viaţă". Căci interesul
lindătorii cărora li se dă mere, ozon — întrebare rustică; 9)
zontului lui de cunoaştere. De aceea este necesar de cunoaştere determ ină întreaga orientare şl nuci etc.; 10) O trăvite cu ciu­ La făină I — M âncare a săra­
:a părinţii să răspundă cu calm şi pe înţelesul evoluţie a omului. perci. cului; 10) U rm are a Ingerării
'opilului la întrebările care le pune, iar când se Prof. univ. dr. IOAN DRAGAN unor cantităţi prea m ari de
VERTICAL: 1) Golegil lui alim ente.
Flăm ânzilă; 2) Pe ' jum ătate DICŢIONAR: NUT, IPE, INO,
• O cratiţă pe care s-a prins SFATURILE BUNICII roşu, sarea fină, ajută la dis­ pâine — N u m e ; 3) Fructe ©NÂ.
m âncarea poate fi curăţată cu pariţia petcL Se limpezeşte cu foarte căutate — M unte 1; 4)
zaţ de cafea, sau cu foi de ceai de culoare închisă (neagră) se apă rece. în ain te de m asă — Localitate NICU SBUCIIEA
răm ase după fierbere, prin fre­ calcă pe dos pentru a nu prinde • P ata dc rugină poate fi
care. luciu. curăţată: se întinde pânza d ea .
• R ufele aibe se calcă pe • P entru ca fierul de călcat supra unui vas cu apă caldă, Dezlegarea careului 24 IANUARIE
faţă ca să capete luciu de lu­ să alunece pe rufe. se adaugă se îm bibă cu zeam ă de lămâi*
cru nou . câteva picături de oţet în scro- caldă şi apoi se lim pezeşte cu apărut în numărul 410
• Lucrurile brodate se calcă ' beata preparată, dând - astfel apă rece. Rugina poate fi cu­ UNIREA PRIN — A — TAEATA — C — ZEAMA — IŞTI — UR­
întâi pe faţă, apoi pe dos. tn o transparenţă frum oasă pân­ răţată şi cu zeam ă de lămâie, LETE — TOP — O — I — A — NUCA — N1ET — CARAT— A —
schim b feţele de pernă se calcă zeturilor subţiri. apoi se acoperă cu o pânză udă N1R — IN — E — OFIŢER — A IL — IO — ADES — TO —
întâi pe dos, apoi pe faţă. • Prcsărattă im ediat după şi sc pune fierul fierbinte.
• Rufele colorate, m ai ales pătarca feţei dc masă cu vin I. DEAL URDNAXELAR.
SOLUŢIA: UNIREA PRINCIPATELOR ALEXANDRU IOAH
CUZA.
lilncczelii şi al pasivităţii. In ­
O M U L — T A I N Ă N E B Ă N U I T Ă dică un caracter slab d ar ca­
pabil de stări excepţionale, cu I
totul ieşite din comun. î P e adresa revistei „AR-
ÎNFĂŢIŞAREA TRADUCE CARACTERUL Ochi rotunzi | DEALUL LITERAR $1 AR-
Sunt oehj scânteietori şi clari.
Ochi bulbucaţi intensă. Ei analizează pe cei­ Ei aparţin celor foarte energici » TISTIC" a sosit o interesantă
Când sunt deschişi. mari, lalţi şi trag concluzii strict dar şi foarte supârăcioşi. I scrisoare aparţinând cunoscu-
ndicâ receptivitate faţă de personale. Dacă ochii sunt foarte ‘ tuiul muzicolog şi om de
SAVA.
lume eu inima şi spiritul. Dacă afundaţi în orbite este clară Ochi ce cad spre exterior I televiziune IOSIF conducerii
I
M aestrul solicita
sunt proem inenţi, sensibilitatea tendinţa de reculegere, omul Indică tendinţa de m elanco­
este mai m ult ca sigur creatoare. fiind un taciturn şi neîncreză­ lie. sentim ente predispuse la « revistei să i se trim ită exem ­
„ARDEALUL...®
din
plare
Astfel de ochi indică im agina­ tor ce preferă să facă totul scepticism şi depresiuni. I despre care a aflat din sora
ţie şi îndrăzneală. Ideile şi sen­ singur. Sunt de obicei ochii Ochi ridicaţi spre exterior noastră de Ia C luj — „Stea-
mim, 1
tim entele fac casă bună. Me­ oam enilor zgârciţi. Indică dispoziţie de * ua"...
moria este excelentă Ochi sub form ă de m igdală fineţe şi senzualitate.
(va urm a)
Ochi afundaţi în orbite Deşi sunt ochii îndrăgiţi Je
Indică o viaţă interiorizată, poeţi, ej sunt un simbol al ____ ELENA PAL