Page 2 - Calauza_1998_421

Săptămânal independent aflat in slufbatuturor oamenilor
-------- ---------------------------------------: : .............. ....................... ■ », ■ • • • ■■ a . fiiwi
SrORT ® SPORT » SPORT • SPORT • SPORT• SPORT • SPORT • SPORT
• \ ICIO;'IE. Ia Craicv.i, gust 1993 am traversat Ungaria,
I'h . i'i);,ui('n' a fast „îngonun- Austria, Germania şi Franţa, MARTOR |w
i'Ui.h.i" tL- VKG.A Deva, gratie ! P E C Â Ţ IV A participând la Conferinţa Na­
i. , >cr.. do POPA in mm. ţională a asociaţiei BUGIES DB !■!■■■ Ja cteai pa$uca
tu i. n xtuv s a! formaţiei de. j Q U A P & A Ţ I NOEL. In anul 1995, am pornit Despre taxa Băsescu, s-a vorbit destul de mult. Şi chiar ara'
von-, ta Lmtn pumni evitarea într.un TUR AL LUMII IN protestat. Cel care a contribuit la naşterea ei, a fost huiduit
r ;r raderii, pe fondul unui FOTOLIU RULANT, pentru a şi privit cu mânie. Până când s-a văzut că Ministrul, da ar
ie- -dat-- nivel tehnic al am* ajunge în Atlanta. Am tra­ tund, a reuşit să facă ceva bun. Câteva şosele naţionala ou
ie'' fi rmatii. Felicitări, pentru instiuctor Aurel Braharu, pre­ versat România. Ungaria, Slova, fost aduse, cât de cât, la standardele internaţionale. Stă m ăr
1 ■ 'PA, ca-v după o cursă cu cum şi de cros cu cărucioare. cia, Polonia, Suedia, Danemarca, turie şoseaua Arad — Deva şi mai departe. Pentru acest <W>,
i .în-;- a la picior, de aproxima- • TUBUL LUMII. Prezent Germania, Olanda, Belgia şi taa:a Băsescu a urcat în top. S-a făcut mai greu de suportat,
ti\ 2i> de mt'tri, a reuşit să de­ la Hunedoara, cu ocazia deschi­ Franţa. Am abandonat traseul din partea deţinătorilor de autovehicule. Mai ades că s-a scwmr
şi un -• fragila defensivă craio* derii festive a Clubului Spor­ din lipsă de sponsori la graniţa pit destul de mult benzina. Aşa s-a ajuns ca finalul luutt
tiv „Cutezătorii", Vasile
Stoi­
v.-ană, Înscriind nu fără emoţii, cu Spania. Sunt hotărât ca la martie, să aducă in incinta CEC-urilor, mii şi mii de oameni.
golul mult aşteptat de iubitorii ca, de la Clubul Sportiv al 31 mai 1998 să pornesc din nou Teama de a nu plăti această taxă de 10 ori, i-a făcut pe mulţi
1 ului cu balonul rotund din handicapaţilor fizic „MARATON la drum, pentru a efectua TU­ automobilişti, să suporte nişte consecinţe, pe care nu le meritau.
c-i-ul reşedinţă de judeţ. ’93", ne-a declarat: „Sunt născut RUL LUMII IN FOTOLIUL RU. Să stea la cozi, ore în şir, până să le vină rândul la ghişeul te
la Măguri — Răcătău,
judeţul
• INIŢIATIVA. I.a Hunedoa­ Cluj. Sunt operat de treisprezece LANŢ — 31.000 km. Acest tur­ făcea astfel de operaţiuni. Ultimele două zile ale lunii martie,,
ra. . Unt fiinţă Clubul Sportiv ori la membrele inferioare, de­ neu îl voi efectua în scopul au fost de neimaginat. In primul rând, că plata nu se mo*
1. i K.ZÂTORir'. rezervat per- oarece m-am născut cu paraple- sensibilizării opiniei publice, cu cea decât la CEC-urile din Deva şt Hunedoara„ Spre a putea
■-'•'.ueior handicapate neuromo. gie congenitală. In 1993, cu un privire Ia realitatea handicapu­ relata ce s-a întâmplat, am fost martor vreme de circa 5 ore,
•. r. preşedinte fiind ales OC- cărucior rulant am parcurs 340 lui în societatea noastră. Cine in incinta CEC-ului oraşului siderurgiei. Aşezat la coadă,
r \\ IAN BOGDAN — un km în patru zile, pe ruta Lu­ doreşte să mă ajute la finali­ m-am văzut strâns ca-n cleşte de cei care veneau din urmă.
.lic; ărat animator al spor­ goj — Siofok, când am partici­ zarea acestui proiect, ofer prin Pasul se bătea pe loc. Lumea se agita. Ciocănea in ghişee, lyt
tului. Deschiderea festivă a a. pat la Conferinţa europeană ziarul „Călăuza" contul meu exprima nemulţumirea. In fel şi chip. „Că sistemul de muncă
vu: loc pe stadionul „Con­ a persoanelor cu handicap din deschis la Banca Comercială este rudimentar". Sau că ,,sunt insuficiente două ghişee deschP
structorul". localitatea Siofok (Ungaria). In „Ion Tiriac", filiala Bucureşti : ■ se". La solicitarea celor mulţi, într-o vreme, a apărut I
Au avut loo demonstraţii de acelaşi an, am participat la 4008424800. Pot fi contactat şi \ o persoană din conducere, care s~a răstit cu „de ce n-aţi plătit |
• mtir.g, remarcat fiind ‘ Ionuţ maratonul CHALENGE DAYcare la tel./fax 050/351145". ( până acum?!". A plecat crezând că toată dreptatea este 4e ţ
t'ofrnriu — elev al maistrului a avut loc la Bucureşti. în au­ A consemnat IOAN VLAD i partea dumnealui. Şi a venit vremea închiderii, de amiază. î
J Timp ca salariatele să-şi facă închiderea turei de dimineaţă, tn 1
\ această perioadă, timpul s-a scurs şi mai anemic. Dincolo *
4 de ghişeu, la o masă, mai multe salariate, nu se ştie ce distur -
Partidul D em ocrat — o forţă DIN ARHIVELE ; tau. Unele ţineau mâinile încrucişate. Şocul a produs întârzieri
SECRETE C.I.A. 1 şi in servirea altor clienţi, care doreau să-şi achite taxe de I
Amenzi. Unii, vroiau să-şi înregistreze dobânda. L o t
lpaşaport.
politică în fiecare iudeţ (Urmare din pag. 1) i ora 14, a reînceput munca. La ghişeul nr. 7, s-a prezentat 1
150 000 să fie plătită acestora ) un domn care dorea să plătească o taxă. Cineva l-a strigat )
După şedinţa Consiliului de judeţ, aşa încât organizaţia \ cu „Domn jurist", Cum trecuseră vreo 7 minute şi salariata nu I
Coordonare Judeţean Hunedoara noastră judeţeană să devină cea pentru asasinarea lui Castro, i venise, dl jurist s-a avântat să reclame. La reîntoarcere, doamna *
— Deva, a PD., dl CIPRIAN mai bună din ţară • La nivel venit la putere în 1959. Robert i£n cauză, încerca să-şi pregătească locul de muncă. Cei din V * J
ALIC, ales secretar pentru rela­ judeţean, între parteneri» de Mahen, detectiv particular, in­ iau mai sesizat că o doamnă îmbrăcată în doliu, s~a furişat ţ
ţia cu presa şi*a luat rolul in coaliţie nu au existat divergen­ termediar în „afacere", a ra­ \în faţă. Când au luat-o la rost, s-a plâns că „am mort in t
serios, organizând o primă con­ ţe de nici un fel. • P.D. are portat că RosselJi şi Giancana leasă”. Dacă mai adăugăm că nici rovignetele n-au fost tnnH"
ferinţă de presă, cu participa­ oameni pregătiţi pentru orice nu doresc nici un fel de bani, ? nate, ne întrebăm: există vinovaţi? MIRON ŢIG 1
rea domnului senator VASILE confruntare politică cât şi orga­ se arată în documentul strict ) P. S. Deoarece în tableta ,,întoarcere în vreme" s-a streor |
ULAGA — secretar general al nizarea bună pentru o campa­ secret. Deşi fuseseră achitaţi \rat o greşeală, personajul este Andrei şi nu Voicu, autorul îşi j
P.D. şi a deputaţilor CORNE- nie electorală eficientă. peste 11 000 de dolari pentru e- t cere scuze. > j
L1U RUSE şl NICOLAE STAI- Va Sil e BLAGA: • Dorim chipamente şi comunicaţie, o-
peraţiunea a fost anulată după
b'ULESCU şi bineînţeles a nou­ ca P.D. să devină o forţă po­
lui ales în funcţia de preşedinte litică bineconturată în fiecare eşecul invadării Cubei din Gol­
al B.P.J. Hunedoara—Deva, ing. judeţ. Pentru acest lucru acti- ful Porcilor (aprilie 1961), ten­ ŞI COPIII VORBESC CU MORŢII (III)
GHEORGHE BARBU. Iată ce tativă la care au participat cu­ (Urmare din pag. I) te, căci se temea de compe­
banezi exilaţi, sprijiniţi de Ad­
im consemnat cu această ocazie: A consemnat ministraţia Kennedy. Este vor­ Creek (California), care a inun­ tiţii. Nu se simţea in stare
GHEORGIIE BARBU: • Bi­ IOAN VLAD să continue antrenamentele a-
roul permanent ales va da un ba doar de unul din seria dat dormitorul cu o ploaie to­ cclca anevoioase, dar nu a avui
renţială, fără ca afară să plouă.
nou impuls activităţii P.D. în (Continuare în pag. a 3-a) comploturilor nereuşite ale CIA Cerul nu era nici măcar în­ curajul să le mărturisească
scop eliminarea
care avea ca
•■■•■■■••■•■■■■•«■a fizică a liderului cubanez. Me­ norat. S-au închis robinetele părinţilor. Drept protest, e)
tode — mâncare otrăvită, trabu­ centralei, s-a controlat peste şi-a folosit puterile paranor­
dar nimic _ n-a
PREA TINERI, DOAMNE 1 curi otrăvite, glonţ etc. Despre tot în casă, camera lui Farik male, declanşând ploaia. Când
părinţii
multe dintre acestea s-au ofe­
i-au
îngăduinţa
dat
ajutat ; in
(Urmare din pag. I) rit detalii intr-un raport al Kerm continua să plouă cu dorită, ploaia a încetat ca prin
directorului CIA, document fă­ găleata. Ce se întâmplase? De farmec I In alt caz, l/agâ
geacă de imitaţie dc piele, fata avea un pantalon şi o scurtă cut public încă din 1978. dă ce anume se declanşase furia Ancrbach a fost chemat să dez­
groasă, ambele de culoare gri. Purtau fiecare pe umăr câte o noi detalii în ceea ce priveşte băiatului şi răzbunarea sa ? lege misterul unei întâmplări
traistă, în care aruncau câte un boţ de mămăligă veche, un os, legăturile dintre CIA şi mafia Kerm voia să abandoneze echi­ ciudate netrecut tot la MiA-
o coajă de pâine, resturi de murături sau prăjituri. Nu s-au je­ americană. pa de înot din care făcea par- U'cnkee. (Va urma).
nat. După ce şi-au băgat în desagi ceea ce au crezut că e bun
de mâncat, şi~au pus sacii pe umeri şi satisfăcuţi au plecat ţi' * — * — * — * — * — * — * — * — * — * — * — * — * — * — — * — *— *— *— ★ — — * — ♦ — * — *— ★ — * *
nându-se dc mână. Resemnarea, lipsa dc jenă, concurenţa cu
câinii vagabonzi pentru o coajă de pâine, m.au cutremurat. C rim in alu l de la Hunedoara are coşmaruri...
Erau prea tineri. Doamne, prea tineri 1
(Urmare din pag. 1) bezna nopţii, plecând spre do­ mi i-a dat mie. iar eu l-aai
minte ideea că ar fi bine ca in miciliul mătuşei. După câteva oferit matuşii mele, pentru c£
..... V 1 1,1 -........ acea noapte, să violeze femeia zile, făptaşul este depistat de nu avea ce mânca. De atunel
.
I n v it a t Ia . C Ă L Ă U Z A ” ) ce o avea în faţă. Aceasta, că­ poliţie şi trimis după gratii. am tot timpul coşmaruri; O văd
sătorită fiind, era şi normal să Cu sprijinul căpitanului Mir- mereu în faţa mea pe moartă.:
nu accepte o asemenea idee in­ cea Nicoriciu — ofiţer în rela­ îmi pare rău. Ştiu ce va urma
(Urmare din pag. 1) — Gum sunt relaţiile între credibilă. Din vorbă în vorbă, ţiile cu presa, am poposit. în jicnim mine".
primar şl colaboratorii săi, res­ se trece la o luptă fizică. Tâl­ arest, pentru a sta de vorbă cu ... Să rupi firul vieţii unul
de curăţire şi salubrizare a o- pectiv subalterni, agenţi econo­ harul, nu reuşeşte să-şi înde­ criminalul: un tânăr mititel, cu om, osie un păcat de moarte.
raşului. De asemenea intenţio­ mici, consilieri ? plinească dorinţa, fapt reieşit din faţa palidă şi părţii vâlvoi şi o Ţiganul Stanislav Moldovaa nu
năm să facem uncie reparaţii — între primar şi colaboratori, probele biologice. Resemnat, tâ­ mustaţă crescută ca iarba fără s.a gândit la acest lucru şi a-
la drumurile individuale — ţă­ cu mici excepţii, relaţiile de nărul ţigan se rezurhă să facă ploaie. Cuvintele îi curgeau cum regretă, deplângându-şi fap­
răneşti — din vecinătatea oraşu­ colaborare sunt bune. Atât la focul în camera unde se aflau greu şi nu prea era stăpân pe ta după gratii.
lui Uricani. Dorim să moder­ realizări, cât şi la nerealizărî, cei doi. Lângă sobă vede un ce scotea din gură, printre al­ ... De acolo, de sub pământul
nizăm iluminatul public pe DN toţi se fac vinovaţi, de la pri. topor. îl ia frumuşel în mână tele declarându-ne : „îmi pare reavăn fizionomia victimei ţţ re­
66 A de ia E.M. Uricani până mar şi până la ultimul funcţio­ şi fără să ezite, loveşte in cap rău pentru ce-am făcut. Eu nu vine făptaşului, mereu ini faţă,
în zona Firizoni. Tot în a - nar. Nu există cauze nici me­ femeia ce cade jos fără de via­ ştiu cum s-a întâmplat. Nu poli simfindu-i parcă şi acum- sân­
ceastă şedinţă s-a aprobat scoa­ najamente. Relaţiile între pri­ ţă. Apoi, îi sustrage din urechi să-mi dau seama. Bijuteriile gele ee-i ţâşnea din vene, şH
terea Ia licitaţie prin concesio­ mar şi colaboratorii săi, trebuie cerceii şi de pe degete biju­ le-am dat lui Mircea, un prie­ aude vocea, Intrebându-1:: „de
nare a staţiei de montă din să fie constituite în folosul ce­ teriile. Dar asta nu înainte ten de-al meu, care le-a vândut cc mi-ai luat viaţa? N u te-al
Uricani, pentru a se putea pune tăţeanului, altfel sar scântei. de a-i mai oferi moartei câte­ cu 100.000 Ici. Treizeci de mii .gândit că acolo sus în cer, este
in funcţiune de către un poten­ va lovituri cu toporul. După a- şi i-a oprit lui, pentru o da­ un Dumnezeu'?* Şi ' doar EF este
ţial investitor. (Va urma) ceastă faptă, autorul dispare în torie a mea faţă de el, iar 70.000 stăpânul vieţii noasţre...*.
i m v a a ornam a m * a mmmm a m » a aamm a
150 de ani de la Revoluţia FEMEILE ÎN SERVICIUL SPIONAJULUI SOVIETIC (III)
(Urmare din pag. 1)
ve­
Româna din 1848 (II) A comandat de la un agent -rare a coborât scările şi le~a salo­ Linului dormea, beat, în poala
spicanei. De buzunarul vestei
în întâmpinare. în
nit
tUrmare din pag. 1) tăi, celelalte vor urma. Afurisit vindea clandestin băuturi, câte­ nul pregătit ardeau candelabre atârna un lanţ de aur, de care
martie, împotriva „Casei de să fie în veci oricare român va sticle de şampanie. vechi ce aruncau umbre largi urau atârnate nişte chei. Fe­
ll.d sburg". vă îndrăzni a face vrc_o unire La Taşkent umbrele nopţii prin unghere. O recunoscu i- meia desprinse lanţul, dar el
Bucuria românilor a tost insă până nu va fi proclamat na­ sunt stăpâne şi cum apune mediat pe „frumoasa" de la nu simţi, căci îi turnase un
de scurtă durată, .oină la pu­ ţia română". De asemenea PA- soarele, musulmanii nu îndrăz­ teatru. Tovarăşele ei aveau praf somnifer in ultimul pahar
blicarea programului revoluţiei PIU 1LARIAN, scrie că ţâra. nesc să se ivească pe drumu­ fiecare câte o chitară şi se a- de şampanie. A luat o lumâ­
maghiare în 12 puncte, tlin care nii români văd iobăgia ca pe O rile desfundate ale oraşului. Aşa şezară pe o canapea, în umbra nare dintr-un candelabru şi O
se detaşează articolul 12, în problemă naţională. El notează că în seara aceea, nimeni nu unui perete. Consulul se stră­ puse pe fereastră. Era semna.
care se precizează: „Uniune cu în acest sens spusele unui ţă­ le-au putut observa pe cele patru duia să fie cât mai european Iul pentru cei trei agenţi care
Ardealul" Acesta a produs o ran iobag, care se pronunţă re- j femei care se îndreptau . spre şi se aşeză lângă fotoliul „re­ aşteptau în stradă.
marc dezamăgire în rândul ro­ feritor la alipirea Transilvaniei consulul Afganistanului La o ginei" sale. Femeia ii vorbea La ora unu după miezul nop­
mânilor. atât printre intelectuali, la Ungaria, astfel: „ ...dacă ungu­ distanţă de 20 de metri erau ur­ de Odesa, Moscova, Kiev, de ţii, agenţii au intrat în localul
Luară
aşa cum a fost evprimat de rii, deşi sunt puţini între noi, mărite de trei bărbaţi, care zgomotul oraşelor mari din cen­ consulului afganistan. un dulap
cheile şi au deschis
GH. BARNUŢIU, în Provocaiiu- totuşi ne asupresc aşa cumplit vorbeau în şoaptă. trul Rusiei, Iar celelalte trei, şi au luminat cu o baterie foa­
ne, în care spune: „Fără naţie — cum vom scăpa de asuprirea Clădirea în care locuia, lumina agente secrete ale Sovietelor cân­ ie sertarele. Au găsit cifrul p*
şi republică e numai despotism lor dacă se vor uni cu cel din in bezna nopţii ca un far. Fe­ tau în surdină melodiile pline care l-au fotografiat bnediafe.
afurisit”; ştergerea iobăgici na­ Ţara Ungurească, unde sunt cu meile se opriră lângă o uşă de dor ale Ucrainei. La mle- (Va urma).
zul nopţii, demnitarul
Afganis.
ţiei române... acestea mai în. mult mal mulţi1*, (Va urma). veche şi au sunat, ©orarului