Page 1 - Calauza_1998_423
P. 1

1         r v .  « S s â                              W A W / J V W W W A V S W W ^ iV W V W W V V V W iv W A V J W W W W V W W iW W W W W W W V W W V W W v


                 r o  <■0 ats           UN  CEASORNICAR  ŞI-A  OMORÂT  AMANTA  ÎN  ZIUA  ÎNVIERII!
                     s l ' s i
                 to­  8atfl             Ziua  învierii.   Cel  mai  mare                               Internat   însă  în  Spitalul  din
                 rn  z    _  o        praznic  al  Bisericii  lui  Hristos.   DE L A  LO CU L CRIMEI  Hunedoara,   oamenii  în   halat
                        iS)
                     z    5  = &   o  Sărbătoarea  Sărbătorilor,  a  Bu­                             alb  de  aici,  i-au  salvat  viaţa,
                         '2  s
                         *
                          ■
                      <  M  3 •*-*    curiei  Duhovniceşti,  a  Lumină­                              el  aflându-se  acum   în   afara
                 t o *  s   B  ■ ‘ «5  ţiei  şi  Iertării  Păcatelor.  du_i  lumina  minţii  —  şi-a  o*   oricărui  pericol  în   secţia   de
                          c
                      «
                                        Dar  în  timp  ce  mulţimea  do
                        £? ’•£. 8J
                 <D   S « 3           oameni  privea  spre  zorile  Mân­  morât  amanta  în  vârstă  de  31   reanimare.
                                                                      de  ani,  cu  o  lovitură  de
                                                                                              cuţit
                                                                                                       ...Fapte  incredibile,  dar  reale,
                        «  3 C/5
                " O   3 " â           tuirii,  un  ceasornicar  din   Hu­  în  regiunea  epigastrică.  Văzând   la  care  făptaşul  va  medita  nu
                 c    4>  _f      w   nedoara,  în  vârstă  de  55   ani,   cum  în  zi  de  sărbătoare,  ţâşneşte   peste   mult  timp,   după  gratii,
                                  9
                      u  C
                <PS   3  3  • S i     aflat  parcă  în  „robia"  Diavolu­  sângele  cald  din  femeia  pe  care   când  faţa.  zi  de  zi,  îi  va  fi  inun­
                      O 0>
                      £ —  c <1       lui,  stăpânit  de  păcatul  desfrâ-   o  iubea,  s-a  hotărât  să-şi  curme   dată   de   lacrimile   păcatului
                      £  u        fer
                      3 "O  3  f    w  nării  —,  care  i-a  degenerat  fiin­  şi   el  viaţa,   cauzându-şi  plăgi   săvârşit.
                      0 rt 3   a  p  &  ţa   ş|  viaţa  morală,   niăcinân-  înjunghiate   toraco-abdominale.       IOAN  VLAD
                > re  S
                 (O   3 ^   0>
                      8  2  . £   C3
                “ D v             P
                      | 'S f 3    ,5  Scrisoarea lui Satish Ghaudra către dl profesor Victor Isac
                        3   Ctt   s
                      U.±  «3 -*
                                                                                                       Aşadar  roma  nu  sunt  un  pe-
                <ra   —  c Bi  O  U               DOMNULE REDAGTOR.ŞEF,                              ricoi  pentru  etnia  română,  nici
                      (3 <îj £   U
                 E    <3  B  5  o       Cu  respect  vă  rugăm  să  publi­  scăzut  foarte  mult.   Foarte  pu­  în   mileniul  III.   Aşadar  nu  e
                      .   C  3 C3
                      *-4
                          n. .**
                      pil
                                                                                                                                           AU R IC A   IAŢU
                 o    ** +J   >3      caţi  această  scrisoare  în  ziarul   ţine  familii  de  romi  au  peste  2   nici  un  pericol  ca  România  să   ...vânzătoare   la   S.G.
                                                       cu  menţiunea
                                      dumneavoastră,
                                                                                                 aî
                                                                      copii,  recentul  recensământ
                                                                                                     treacă  în  viitorul  îndepărtat  spre
                                      „Dreptul  la  replică",  referitor  la
                                                                      numărul  romilor  a  scăzut  cu  a-
                                                                                                     plan  politic  —  că  pe  viitor  romii
                      S  ••  f"*      „Editorialul  întors"  din  numărul   populaţiei  din  România  arată  că   Romiania.  Geea  ce  vezi  d-ta  pe   MERCUR  CORVINEX“ HU­
                      a -   2  3      420  din  1998.                 proximativ  600.000.
                      - 3    ~                                                                       vor  fi  aleşi  în  structurile  sta-  NEDOARA.  Mamă  iubitoare,
                          e  a          Dle   Isac,  dacă  vă  documen­  In  al  doilea  rând  situaţia  so­                        bună  şi  apreciată  colegă,  se
                     £•■ 8  3  a      taţi  mai  bine,  sau  nu  vreţi,  pu'   cial  —  materială  precum  şi  bo­  SATISH  CIIAUDRA
                > f3   js  " *3       teţi  vedea  că  în  ultimii  Io  ani   lile  „sărăciei"  în  rândul  noilor                  dovedeşte  o  profesionistă  în
                        M  V  ws
                o o     3 »«          natalitatea  în  rândul  romilor  a  născuţi  fac  ravagii.      (Continuare  în  pag,  a  2*a)   I munca  sa  de  zi  cu  zi.  (I.V.)
     /
                                                                                                                                   i                            ■
                                                                                                                                       Se  zvoneşte  că  in  sertarele
                                                                                                                                     unor  redacţii  din  Deva,   se  ?
                                                                                                                                     găsesc  documente  care  atestă   ,
                                                                                                                                     cel  puţin  cinci  cazuri  de  co­
                                                                                                                                     rupţie,  care  stau  gata  să  ex­
                                                                                                                                     plodeze.   Totul   depinde   Ia
                                                                                                                                     urma  urmei  de  sufletul  bun
                                                                                                                                     sau  rău,  cu  care  se  scoală
                                                                                                                                                           bună
                                                                                                                                     un- redactor  şef  într-o
                                                                                                                                   i  dimineaţă ...
              Unde  e  crucea  eroului  din  Sântuhalm?                                                ( In v ita i  la  ..C Ă L Ă U Z A ” )
        Nu  pot  trece  prin  Sânttrhalm,   Mă  uit  şi  acum  şi  cu  tristeţe   întregire   a  ţării.   A  fost   un
      fără  să  nu  simt  un  gust  amar   constat,  căci  crucea  continuă  să   război  sfânt  şi  drept.  A CINSTI
      şi  o  amărăciune  in  suflet,  când   lipsească,  deplin  justificat,  da­  EROII  SĂI  ESTE  O  DATORIE   Subprefect-Nicolaie Pavel Segesvari
      îmi   dau  scama  că   a  fost  în­  torită  regimului  prosovietic  de   DE  ONOARE,  a-i  face  uitaţi  e
      lăturată  crucea  unui  erou  al  ar­  după  23  August  1911,  până   în   o  trădare  ruşinoasă.  —  Domnule  subprefect,  la  ni.   tul  .depinde  de  oameni.  Deci  în
      matei  române  şi  al  satului  ro­  decembrie  1989.             In  Deva,   există   Societatea   vel  naţional  s-a  derulat  o  criză   plan  politic,  criza  nu  a  fost  re­
      mânesc  —  Sântuhalm.             Dacă  în  acea  perioadă   a  fost   eroilor,  căreia  îi  revine,  în  pri­  politică.  S-a  răsfrânt  aceasta  şi   simţită  ia  nivelul  judeţului  Hu­
        Călătorind  din  Hunedoara  spre   motivată   înlăturarea   crucii,   mul   rând  datoria   restaurării   la   nivelul  judeţului  Hunedoa­  nedoara.  Am  resimţit  însă  cu
      Deva,   după  depăşirea  staţiei  şi   fiindcă  atrăgea  după  sine  crun­  crucii  eroului,   prin  înţelegerea   ra ?       toţii   efectul  crizei  în  plan  e.
      înaintând  in  partea  stângă,   la   ta   persecutare   a   urmaşilor,   cu  familia  dc  origine.  —  Poate  părea  curios  sau  greu   conomic.
      g—300  metri  in  faţa  unei  case   acum   este  timpul   restaurării   Un  neam  ce-şi  uită  trecutul   de  crezut,  dar  criza  politică  în­  Nu  au  fost  aplicate  toate  mă­
      era  o  cruce  de   marmură  albă,   crucii,  în   mod  festiv,   onorând   eroic,   îşi   subminează  viitorul   tre  partidele  coaliţiei  majorita­  surile  de  restructurare  a  regii­
      cu  chipul  unui  tânăr  soldat,  e-   familia,  satul  şi  plaiurile   hit-   onorabil.       re  la   vârf  nu  s.a   repercutat   lor,   iar  sindicatele  .şi  majori­
      vidont  fiu  al  casei,   căzut   pe   nedorene,   cu   amintirea   unui                       în  teritoriu,  oricum  nu  Ia  nivelul   tatea  populaţiei  sunt  de  părere
      frontul  de  Răsărit.           erotr  al  Războiului  sfânt  de  re­         VICTOR  ISAG    judeţului  Hunedoara.   Organiza­  că  nu  s-au  emis  legi  adecvate
                                                                                                    ţiile   judeţene  ale  GDR,   USD   şi   necesare  reformei.
                  — •*              — • *  ir— *• — —  — ►-r— —*■ —  * A —  .  *• .  —  *  *  *— '* —  A— * —   -fr—.*.«-■*—  şi  UDMR  au  colaborat  şi  con­  Dialog  realizat  de
                                                                                                        fr-w-
                                                             —
                  «  —
                                                                                                    tinuă  să  colaboreze,  astfel  încât   IOAN  VLAD
                         r   o   l   o   s   1  n   d    c;  \  z   u   l    ,.d   i :   n   u   t f l i  f "  micile  disensiuni  —  inerente  de
                                                                                                    altfel  —  se  dizolvă  repede.  To­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
      4 0 .0 0 0   de  automobilişti  se  joacă  zi de  zi  cu  moartea
        Era  norma),  după  scumpirea   DE  ARAGAZ.   Această  metodă   deosebire  de  alte  ţări,   nu  e_   SENATORUL  P.N.L.  AL.  PALEOLOGU
      benzinei,  să  se  producă  şi  ano­  a   revenit   din  nou,  în  special   xislă  norme  care  să  reglemen­
      malii  :  folosirea   gazului   „de   datorită  preţului  mare  al  ben­  teze,'  din  punct  de  vedere  teh”
      butelie".  Metoda,  destul  de  ris­  zinei  în   raport  cu  salariile  ro­  nic,   folosirea  gazului  petrolier   C e re   o  d ic ta tu ră  p e   te rm e n   s c u rt
      cantă  şi   periculoasă,  s-a   pus   mânilor   Conform  statisticilor   lichefiat   drept   combustibil
      în  practică  încă  de  dinainte  de   ARGPE,   la  ora  actuală,  circa   pentru  autoturisme.   într-un  amplu  şi  interesant  interviu  acordai,  cotidianului  MO-
      '89.  Datorită  raţionalizării  stric­  30.000—40.000   de  automobilişti   Pericolul   îl  paşte  pe   auto­
      te   a  benzinei,   mulţi  automo­  circulă   pe  gazul   „DE  BUTE­  mobilist!,   dar  şi   pe  cetăţenii   NISTORU  (4  aprilie  a.c.J,  dl  Alexandru  Paleologu',  senator  PNC,
      bilişti  foloseau  amestecuri  ciu­  LIE".  ARGPb  atrage  atenţia  că,   care   circulă  pe  drumurile  pu­  este  extrem  de  critic  si  socoteşte  „ambiţii  prosteşti"  si  „nesimţi-
      date   de  gazolină  şi   a  gazului   această  metodă  a  produs  destule   blice.            toare"  ale  partidelor  „PENTRU ''CARE  INTERESUL  ŢARII   ESTE
      lichefiat  cu  ajutorul  unor  siste­  accidente,   în  special  datorită                      ABSENT".  Senatorul  Alexandru  Paleologu  critică  dur  şi  criteriul
      me   rudimentare   de  BUTELII  faptului  că   în  .România,  spre             C.  STERE       ALGORITMULUI,  desnre  care  spune "  că  „ESTE  CATASTROFAL
                                                                                                     Şl  NE  VA  DUCE  LA  PIEIRE",  fiindcă  el  înseamnă  „DISPRE­
                                                                                                     ŢUL  FAŢĂ  DE  COMPETENŢA  Şl  ALERGIA  LA  INTELIGENŢA
                                                                                                     Senatorul.  PNL  se  declară  adept  inflexibil  al  democraţiei  pluriparti.
              Excremente  cu  elice                                  Din  păcate  pentru  el,  lucrurile   dismului  şl  parlamentarismului,  dar  atrage  atenţia  că  în  situa­
                                                                     nu  s-au  desfăşurat  conform  pla­
                                                                                                     ţia  de  criză  —  când  cetatea  e  în  pericol  —,  este  nevoie  de  ,DIC­
                                                                     nului.  Dîntr-o  eroare  de  calcul   TATURĂ", prin aceasta,  „NElNTELEGANDUSE  DICTATURA  IDEO.
        N<i>   nu,  să  nu  se  creadă  _eâ   la  cale  un  plan  ce  în  mintea   punga  n-a   nimerit  in  poliţist,   LOGICA,   DICTATURA  PROVIDENŢIALA   Şl  MILENARA,  O
      jreun   nebun   şi-a   pus   elice   sa  nu  putea  să  dea  greş.  Ast­  el  a  lovit  în  schimb  un  venti­  DICTATURĂ  PE  TERMEN  SCURT,  CU  MISIUNEA  STRICTA  DE
      la  fund.  Nu.  Elicea  a  declan*   fel,  omul  a  umplut   cu  c...  9  lator  din  sala  de  judecată,  îm_   IEŞIRE  DIN  CRIZA.  B  NEVOIE  DE  UN  REGIM  AUTORITAR,
      $aţ  o  adevărată  dramă,   în  lo*   pungă  dc  plastic,  hotărât  ca  l«?   proşeându-i  cu  excremente   pe   PENTRU  CA  ÎN  ASTFEL  DE  CIRCUMSTANŢE  NU  POŢI  SA
      calitatea  Modera  din  Sri  Lanka,   momentul  în  care  va  fi  chemat   cei  peste  o  sută  de  oameni  a.   CONTINUI  CU  DISCUŢIILE  ŞI  CU   CONSULTĂRILE  LA  NE­
      «in  bărbat  acuzat  de  tâlhărie,  a   la  bară  să  îşi  năuccască  duş­  flaţi  în  sală,  inclusiv  pe  Pro-   SFÂRŞIT”.                  C.  STERE
      aflat   pe  pielea  lui   că  răzbu.   manul  cu   o  lovitură   precisă.   masiri.   Acest   incident  (unicat
      -uarea  nu  duce  la  nimic   bun.   In   clipa  mult   aşteptată,  Pre*   în  lume),  a  avut  efectul  de
      Hotărât  să-şi  ia  revanşa  asupra   masiri  s-a   apropiat   de  juriu   a_i   înrăutăţi  situaţia,  la  relua­
      Onuia   dintre  poliţiştii  care   îl   cu   mult  calm,   a  scos  punga   rea   procesului,  după  trei  zile,
      arestaseră  şi  care  urmn  să  de­  din  buzunarul  hainei,  şi  cu  o   judecătorul  punându-i  în  cârcă
      pună  mărturie  Ia  proces.  SUB-   mişcare  rapidă  a  lansat  „proiec­  şi   acuzaţia  de  insulte   aduse
      HASINGHE  PREMASIRl  a  pus     tilul"  asupra  adversarului  său.  curţii.   ftV n v  PLAIVAS
                                                                                                    I    Vă  asigură  transport  dc  persoane  în  condiţii  dc  confort  şl
                                                           ■ ■•■«■«■■■«■■••.•««««a
                        I
                        K
                         I
                         I
                         l
              nmnmmmmmmm Iini)  R R t t l f l t     ■                                                 siguranţă  prin  Austria « Regensburg,  NUrnberg,   Augsburg,   Ulm,
                                                                                                         •  GERMANIA:
             ATITU D IN I  F A Ţ A   DH  APTITUDINI                                                 I Saarbrucken  (marţi)/  Aalen,  Ileideheim,  Schvvabisch,  Pforzhcim I
                                                                                                      Stuttgart,
                                                                                                                                     Manheim,  Franfcfurt,  Siegen.
                                                                                                                Karlsruhc,  Heilbronn,
                                                                                                                                             Rastatt,
                                                                                                                                                      Ilomburg,
                                                                                                                                    (zilnic)  ;
                                                                                                             Dusseldorf,
                                                                                                      Koln,
                                                                                                                         Dortmund
       ffupă  celebrele  curbe  (ogive)   o   formează   normalii,  cărora  .1)   tate)  este  una  firească  şi  ca  u-  i
                                                                       Su  toate  acestea,  în  ultimul  I
      â   ful  Gauss  şl  a  lui  Gal ton  re*   so  mal  spune,  eu  un  alt  termen,   tare   confortabilă  sufleteşte.  (joi);   Fulda,  Kassel,  Gottingen,  Ilildeshcim,  Hannover,   Tlam-
     -geltă   că  într-o  populaţie   ne„   mediocrii.   Această   categorie                          burg  (vineri);,  Passau,   Deggendprf,.  Landshut,  Miinchen,   In.
      selecţionată  de  şcolari  ar  exista   găseşte  o  consolare  şl  chiar   o   timp  se  acordă  o  mal  mare  im­  i  golstadt  (marţi  şi  vineri).
      Hcmătoarea  situaţie  (exprimată   îmbărbătare  în  sintagma  latină   portanţă  „extremelor":   pentru  •  FRANŢA  (marţi):  Mctz,  Reims,  Paris.
     procentual) r   75  la  sută   elevi                                                           I    •  IUGOSLAVIA  (zilnic)  t  Vrsac.  Pancevo,  Beograd.
     normali  dezvoltaţi,  12$   Ia  sută   după  care  „aurea  mediocritas".   Prof.  univ.  dr.        Efectuăm  cărţi  verzi  şi  asigurări  medicale.
                                                                                                         Relaţii  ş|  înscrieri  între  orele  8-20.  |a  Agenţia  DEVA,  tel./
     uupradotaţi  şi  12,5  îa  sută  sub­  Dincolo   de  această  consolare,   ION  DRĂGAN           fox :  23  15  19.  b-dul  Libertăţii,  bl.  Bl,  ap.  23.
     dezvoltaţi.  Aşadar,  marea  masa  starea  de  normalitate  (mediocri­  (Continuare  în  pag.  n  3-a)
   1   2   3   4   5   6