Page 2 - Calauza_1998_423

Q Săptăm ânal independent aflat în stuf ba tu tu ror oam enilor.

IT m a r t o r I Cu taxea

• HOTARARI. Comisia Ju­ CONCURSUL pe ixatuxl
ridică a LPF şi*a pronunţat P R O N O S P O R T Plăcerea o făcea să fie mereu in barcă. Alunecând pe v a . I
deciziile in cazurile CRISTIAN PE CÂŢIVA DIN 25. IV. 1998 luri. Pe aceleaşi ape. Uneori repezi. Alteori, mult prea Unif- i
PUŞCAŞ — Steaua şi Jiul Pe­ (români) tite. Mereu cu alţi cârmaci. Pregătiţi şi atraşi. In timp. rtţjU ţ
troşani — Steaua, ambele ho­ QUAOÂAŢI credea că este o nebunie. Mai ales că undeva, se înfiripa e&rA-
tărâri fiind în defavoarea Clu­ 1. Foresta — „U " Craiova I tecul viorii. Avea zâmbetul frumos. Timpul, s.a măcinat IwtO
bului din Ghencea. Aşa că, 2. FCM Bacău — Rapid 3 voia lui. Acele zile, petrecute pe acel şantier bătut de vânt i i
STEAUA trebuie să plătească găteşte organizarea Campiona­ 3. FC Naţional — FC Argeş S şi de ploi, stau undeva suspendate. Acolo, a rămas acea soia. *
112.500 dolari: 100.000 dolari tului European, cât şi a baze­ 4. CSM Reşiţa ■— Dinamo I petă. Şi cizmele de cauciuc. Ambele neagreate. Cât şi jigurm
vor pleca spre Petroşani, iar lor sportive din România, care 5. Gloria B. — Ceahlăul 1 şefului de şantier. Spre care, îşi escalada privirile lunecoase ft |
12.500 dolari ii revin lui Cristian vor găzdui partidele de joo. 6. „U“ Cluj — Sportul Stud, H şerpuitoare. Era pentru prima oară, când intenţiile, nu s-Ott F
Puşcaş. 7. Steaua — Farul t dovedit destul de periculoase. Şeful de şantier, s-a dovedii |
• AFLAM. Ministrul Tine­ 8. Jiul —- Petrolul "ţ) nereceptiv. Că nu o vede. Şi nu o bagă in seamă. Pe cine I
• PREFERINŢA. Preşedin­ retului şi Sporturilor şi-a pe­ 9. Oţelul — FC Chindia 1 oare ? Pe cea cu experienţa de a umili orice suflet. Avea pJA- î
tele delegat Jean-Michel Rousser trecut sărbătorile de Paşte îm­ 10. FC Braşov — Metrom ^v. 1 cerea de a.şi privi în oglindă, trupul. Stătea uneori in *
a declarat că Olimpique nu 11. Gl. Buzău — Precizia S. t bă. Cu aripile sufletului întinse. Gata să-şi ia zborul. Forme. |
preună cu soţia, fiind prezent 12. Electrop. — ASA Tg. M. 1 cui ei, uneori se pierdea. Mai ales, când constata că are pi- 1
mai este interesată de jucătorul şi la Slujba învierii la o mă­ 13. Inter Sibiu — Corvinul 1
român DENIS ŞERB AN, pre- năstire din zonă. cioarele prea scurte. Atunci, chipul îi devenea palid. Nervos. Se 1
pierdea fără nici o ţintă. Devenea obosif şi fără căutare. Bar- i
ferându-1 acum pe argentinianul CONCURSUL ca în care călătorea, n.o mai atrăgea. Visurile ei, parcă se i
MARCELO GALLARDO. • RECULEGERE Puiu Ior° P R O N O S P O R T năruiau. Erau preluate de spaimă. Şi totuşi, dorinţa ii re- *
dănescu, în Săptămâna Patimilor DIN 26. IV. 1998 venea, jraşul şi mai ales noua muncă, îi dădeau din nou ţţ
• VERIFICARE, Cipriotul a postit — prilej a unei recu­ (italieni) aripi. Din nou, cântecul viorii ii aluneca in ureche. O delecta »
GEORGIOS LEFKARTTIS, pre­ cu acea mângâiere lungă, şi destul de mistuitoare. Vedea iar ?
legeri, fiind astfel în pas cu
şedintele Consiliului UNDER 21 1. Bari — Vicenza 1 acele valuri. „Acolo trebuie să ajung? La cel care poate să-mi ţ
evenimentele pascale, cu rân­ 2. Brescia — Bologna I
a UEPA, însoţit de alţi dele­ duielile bisericii ortodoxe. 3. Empoli — Lecce 1 dăruiască mult aşteptatul moment. De care, nu mă sperii. Care~l |
Altele ş* t
gaţi, va semna ultima verifi­ 4. Juventus — Inter I vreau mereu răscoli peste mine". Clipe fierbinţi. dulci. Fără î
mereu altele. Focul misterios o purla spre clipe
care a modului In care se pre- IOAN VLAD 5. Lazio — Parma x somn. Se vedea, din nou. intr-o barcă condusă de un alt ţ
6. Milan — Napoli I cârmaci. Să-i fie in preajr-tă. Zile. Şi nopţi. Să sufere de
7. Piacenza — Ataianta I acea boală a spaţiului nelimitat. De libertate. De donnţk.
8. Sampdoria — Florentina x Neîntârziate. Să fie îmbrăţişată de cineva avid de dragoste.
9. Udinese —■ Roma
E D I T O R I A L Î N T O R S 10. Lucchese — Foggia x 1 Să-i strângă trupul. Până o să simtă ac--* oboseală de plumb.
Şi iar in arenă. Jucăndu.sc cu focul. Cu acel cârmaci. Oe
11. Padova — Pescara t s ___
o vreme uită. Că boala, nu.i uşoară. Şi cine ştie unde îi e-'Xe
12. Perugia — Chievo l \ capătul? .MIRON ŢIC *
Să fii român şi să gândeşti aşa?! M u m i u u m M t x o t m t f M m t
1
13. Salernitana — Ancona
E X P O Z I Ţ I E
(Urmare din pag. I)
că este ardelean... Dar ce fel dc ardelean nu ne spune! Afirmă că i
are 61 de ani şi este pensionar. E dureros sg ajungi la această Jiapisexie
vârstă şi viaţa, şcoala prin care, probabil ai trecut, să nu-ţi fi !*
insuflat sentimentul sacru al dragostei de patrie şi de poporul La Galeriile „Forma" din EUROVENUS *
din care faci parte. Deva, s.a petrecut chiar in Joia
Să nu fi auzit acest ins despre Mihai Viteazul? Să nu ştie Mare a Paştelui, vernisajul unei
el că sângele voievodului a udat pământul Transilvaniei, tocmai expoziţii de TAPISERIE, sem­ Anunţă deschiderea în cadrul Complexului Comercial £
din dragoste de ţară ? nată de artista RODICA REGEP Eurovenus a unui NOU magazin dc mobilă, prin care oferita ('
Acestui individ, se pare, totul îi pute. E încântat că un ma­ BANCIV, din Timişoara. O clienţilor o gamă nouă de mobilier do lux pentru sufragerii^
ghiar „afară" s-a pronunţat că e din Transilvania şi nu din Ro. „expoziţie de bun augur in mu. şi dormitoare, precum şi o varietate dc camere de tinercî, 9-
mânia. Dar ce e Transilvania, domnule G. N.? Nu e ea parte bucătării, holuri, toate la preţuri deosebit dc avantajoase. } '
din trupul sfânt al ŢARII? Oare nu ştij dumneata câ ţara ® Mobilierul oferit provine din Italia şi Tranţa, procura şi* !
„de la Nistru până la Tisa" ? me proprie ■ din simple semne, ; de la cei mai prestigioşi producători interni. I
in culori personale", după cum ţ Magazinul este deschis dc luni până vineri, intre orele j
Priceput se vede treaba în toate, dar mai ales la istorie, iste­ afirma dl MlRCEA BÂTCÂ. ţ8 —18, sâmbăta de la 8 la 13, în cadrul Complexului Corner- î
ţul G. N. ne loveşte în moalele capului cu civilizaţia Olandei, Sculptorul IOAN ADAM, re­ I rial Eurovenus, strada Sântulialm, 31 A (intersecţia spre ăi»- j
Belgiei, Suediei etc. A nimerit_o ! Să nu ştie G. N. că, în Olanda marca şi domnia sa, că autoa. J nedoara). * $
Emil Constantinescu a fost huiduit de homosexuali şi de Iesbiene, rea acestei expoziţii, are in lu­ 1 VIZITAŢI NE ŞI NU VF.ŢI REGRETA I ! 1 |
pentru că la noi categoriile de mai sus nu au libertăţi ca în crările sale, îndeosebi ,,obsesia * — * —_ * — —★ — * — *— p —. * — * — * — « — jy—£
ţările lor? Halal exemplu de civilizaţie I Omul se lansează în discului solar, fiind permanent
judecăţi de valoare asupra intelectualităţii româneşti: O fi auzit preocupată de descifrarea uni.
el vreodată că popoarele rămân în istorie prin cultură şi că noi, versului. Spirala, ce apare me­ Sentinţa de moarte a lui Horia şi Cloşca
românii, în istoria universală prin marii noştri oameni dc cul­ reu, până şi in discul solar, (Urmare din nr. 422) sfânta cuminecătură tmr’im saed I
tură, ne-am adus o mare contribuţie ? nu poate fi altceva decât do. sacrileg.
Ştie G.N. că timp de 1000 de ani peste acest pământ s-au rinţa de înălţare deasupra lu­ In ce priveşte Ion Cloşca, caro .,... Peste fot aşadar, Horia Ş»
scurs hoardele sălbatice ale popoarelor migratoare? Şi poporul ro­ mii“. intru asemenea neagă cu perse­ Cloşca nu meritat o pedeapsă
mân n-a pierit 1 Aşezat aici „în calea tuturor furtunilor" a Iar no!, nu putem decât mul. verenţă crimele ce le-a comis criminală, ca unii, cari au tur?
existat şi există şi azi. funii celei ce s-a gândit, în dânsul, c constatat prin dispo- burat cu răutate şi cu rate»- |
pragul Paştelui, să ofere iubito,
Marea eroare pe care o comite G. N. este şi aceea că ci con­ rilor de artă plastică din Deva, ziţiunile martorilor juraţi, mar­ ţiuite liniştea publică, ca agi­
fundă popoarele cu conducătorii. Nu poporul se bate pentru „cio­ darul de inimă şi suflet al dom­ tori legali şi mai presus de tatori, amăgitori, ca unii, cari 1
lan", ci unii conducători. Greşeşte G.N. când spune că am avut niei sale. Lucrări in faţa că- orice obiecţiune, că dânsul a au fost căpitani iu omorurile
totdeauna nevoie de „cloşcă". Nu, noi n-am avut nevoie de rora nu poţi decât să te re­ luat întru toate parte la tulbu­ şi aprinderile cele mai sceler»
te, şi cari au comis chiar dă»- i
în
rările, ce le-a aţâţat Iloria
cloşcă, nici la Rovine, nici Ia Vaslui, nici la Războieni, nici la culegi. î comitatul Hunedoarei, al Zaran. şii tâlhării şi prădări violentei
Călugăreni sau la Mărăşeşti ! Atunci am avut pilda marilor vo­ > dului şi al Albei de jos din a- aif meritat să fie pedepsiţi, atât 1
ievozi iubitori de ŢARA şi nu dc ciolan 1 Şi totuşi are dreptate MARIANA PANDARU j cest mare principat al Transil- pentru fâră-dc.lcgile şi crimei®
G. N. Azi unii conducători caută cu adevărat o nouă „cloşcă". A vaniei. De asemenea e consta­ ee le-au comis dânşii, cât 9»
murit cca de la Ivan? O încercăm pe cea a unchiului Sam. Ce să tat prin deposiţiunile fostului pentru acelea, cari le-a comis
facem ? Nu-s vremi le sub om, ci omul sub vremi! — vorba cro­ PENTRU i . rebel, ale căpitanului Gheorghe poporul.
nicarului. Şi totuşi avem vreun motiv să ne mândrim că suntem | Crişan, implicat şi el in turbu- In consecinţă Horia, numit ţi
români, domnule G. N.? Da I Sigur câ da I Noi suntem urmaşii PENSIONARI j rărite acestea, că dânsul. Ion Ursit Nicola, şi Ion Cloşca, con­
a două din cele mai vechi popoare ale Europei. Certificatul nostru î Cloşca a avut întrevederi cu stataţi fiind ca nişte sceleraţi
de naştere este Columna de la Roma. Legitimitatea noastră în în municipiul Deva, pe strada Gheorghc Crişan şi Cu Horia, şi crânceni, cari au comis omoruri
istorie e dată de dăinuirea noastră pe aceste meleaguri de multe Cloşca, nr. 1, a fost deschis ' dânsul a executat prădările Şi şi prădări, ca tulburători in.
devastările, ce le-au hotărât cu
milenii. E dată de osemintele înaintaşilor noştri, ce.şl dorm un magazin destinat pensiona­ I înţelegere comună, anume în drftsneţi ai liniştei şi sigura»
publice, în conformitate cu
ţoi
somnul de veci In glia românească. Fie şi numai pentru atât, rilor. Majoritatea preţurilor sunt Câmpeni, în Lupşa, Ofenbaia, codul criminal Theresian, articol
pentru sângele eroilor noştri, suntem datori să fim mândri că pe măsura veniturilor acestei Muşca, Mogoş, Cricău, Roşia, 62 despre turburări şi tumult®,
atât de vitregite categorii de
suntem ROMANL A gândi altfel, e păcat! Mare păcat! Abrud şi în mai multe locuri, şi articolul 90 despre tâlhării,
semeni ai noştri. Programul de
P. S .: Să se nască în persoana lui G. N., un nou Simirad ? lucru este între orele 7,00 — că dânsul n publicat ordinele lui au să fie dirji pentru crimele
Pericol ! Mare pericol ! 17.00. Poftiţi I Horia, şi a ameninţat cu ţeapa acestea la locul îndatinat de
şl cu aprinderi pe aceia cari nu supliciu, şi acolo să li se fr â »
vor voi să-i urmeze, că a numit gâ cu roata toate membrele
căpitani mai mici peste ţăranii corpului începând dc jos în sns»
Scrisoarea iui Satish Chaudra către dl profesor Victor Isac răsculaţi, şi astfel ca autor prin­ aminte mai inlâiu lui Ion Cloş­
cipal şi corifeu, s’a făcut cui.
ca, apoi lui Horia,
numit alir
pabi] de toate omorurile crân­
minterea şi Ursu Nicola, şi Sa
(Urmare din pag. 1) Impuneţi următoarele măsuri: 2 de familie, de la data legali­ cene, de aprinderile, prădările modul acesta să fie trecuţi d*a ’i
1. Campanie, şi nu Interdicţia zării unor atari hotărâri. şi devastările înfiorătoare, ce viaţă la moarte, iar corpuri!® ]
tulul şi prin acest proces tre­ întreruperilor de sarcină — © Bine d-le Isac, dar la data le-a comis poporul revoltat şi lor să se despice şi taie în i
cerea României spre Romiania foarte bună; 2. Impozitarea gra- legalizării hotărârii pe care înşelat într’un mod, atât de 4 bucăţi, capul şl părţile corp »
— nu vă temeţi : în prezent sunt dualâ a familiilor fără 2 copii d-ta o propui, copiii care sunt infam. Cu deosebire dânsul, Uri să se pună pe roate pe j
cetăţeni români de altă etnie, sau cu unul singur; 3. Impozi­ în număr mai mare de 2 de Cloşca, a silit pe preotul neunit lângă diferite drumuri, şi » j
care sunt aleşi, începând de tarea tuturor celibatarilor; 4. familie, ce aveţi de gând să Petru Iancu din Lupşa, să ţa nume în comunele unde 3U i
la consilieri şi primari comu­ Creşe şi grădiniţe cu personal faceţi cu ei i CU sine sfânta cuminecătură din comis cruzimile cele mai scele- 1
iar inimile şi intestinele
rate,
nali, până la Legislativ şi Exe­ exclusiv românesc pentru toţi a) înfometarea lor; biserica comunei şi să o ducă lor să se îngroape aici la lo­
cutiv şi totuşi România nu a copiii celor fără de familii. b) Traumatizarea lor, morală, până Ia Cricău, după mulţimea cul supliciului. „ |
trecut spre... psihică şi fizică; desfrânată, şi tâlhărească, şi Această sentinţă s’a pronari" j
D-le Isac veniţi cu idei şi Toate cele 4 puncte numaJ c) sau pur şl simplu suprima­ aceasta din cauză că să poată
propuneri care contravin Consti­ pentru etnia română, romii sunt rea lor prin injectare lentă. executa cu mâi mare siguranţă ţat în 26 Februarie 1785, p e » .
fru dânşii, ca o pedeapsă bine-
tuţiei şi Statului de drept ro­ excluşi, nu sunt cetăţeni ro­ Marginalizarea lor va avea intenţiile sale maliţioase, neu-
mân, care garantează drepturi mâni în conceptul d-tale. efecte negative asupra societăţii mane şl oribile, şi să înşele po­ meritată, iar pentru alţii ase-'
si îndatoriri egale tuturor cetă­ Doar punctul 5 pentru romi, in general, prin lipsa de educa­ porul în modul cel mal detestabil. menea lor, ca să le fie t>5 er [
"
xcmplit şi oroare".
ţenilor români de orice etnie şi anume: Delimitarea protec­ ţie şi cultură şi va favoriza Prin faptul acesta dânsul. Ion Contele ANTONIO iANCOVHal
sunt. ţiei copiilor de romi la numai delincvenţa. (Va urmaX Cloşca, a desonorat şi profanat