Page 2 - Calauza_1998_426

* N \ ^ N
Săptămânal i*»d£pendei»tfaftat în slujba tuturor oamenilor

SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT
• CEREMONIE. Lui Emerich multe minute înainte de înce­
Jenei — director tehnic al F.R.F., perea întâlnirii de fotbal din­
cu o vastă carieră de antrenor, PE CÂŢIVA tre Gorvinul Hunedoara şi Mi­
la Gotroceni. 1 s-a înmânat nerul Motru, la intrarea in
Ordinul de înaintare la gradul q u a d Aa t i incinta terenului, observatorul Intre atâtea veşti sumbre şi rele. Intre atâtea cuvinte dura
de general de brigadă, aceasta federal I. Dănciulescu, din Târ- şi amare, nu de puţine ori, ne întristăm. Ne îmbrăcăm sufle­
cu ocazia Zilei Europei. govişte, s-a aşezat cuminte la tul şi chipul în suferinţă. Ne vedem învinşi. Aruncaţi undeva
• SUCCES. Hunedoreanul masa presei, refuzând compa­ ca nişte mingi zdrenţuite. Fără să merităm acest lucru. Doar ►
Mihai Leu, a câştigat Cupa dolari oferiţi de către organi­ nia organizatorilor (?). fiindcă aşa ne este dat. Sau poate scris. Sau aşa vor nişte
,,Ford Ka“ — victorie care s-a zatori. • DECES. Dublul campion j chipuri, ca nişte hârtii mototolite şt aruncate la coş. Dar, pe
bucurat şi de prezenţa ca şl • SEVERITATE. După ce european de motociclism M i» aripile clipelor, vin şi veşti bune. Care ne alungă pentru •
copilot a navigatoarei braşo­ s-a Implicat In stabilirea or. chael Paquay a decedat în sa­ vreme mâhnirea. Care ne aduc suficientă bucurie pentru o '
vene Gabriela Stroescu. Drept dinei (care de altfel exista, ea lonul de reanimare a spitalu­ privi cu seninătate şi speranţă secunda următoare, in ziua
răsplată au fost cei 1.000 de fiind asigurată de gazde), cu lui din Monza, în urma unul aceea de vineri, a apărut această LULU. Această fetiţă ca a
atao de cord. Belgianul a fost floare. Ca un buchet viu de poeme. Dezmierdată atât de
victima unui accident, în di­
CONCURSUL PRONOSPORT I CONCURSUL PRONOSPORT mineaţa aceleiaşi zile, la an­ sincer. Şi de frumos. LU L U a venit cu bunica şl cu mama eL I
din 16 M AI 1998 DIN 17 M AI 1998 trenament, agăţându-se de roa­ Acolo unde valoarea cifrelor, a calculatoarelor, a pulsului I
1. FC Oneşti — Astra Ploieşti 1 1. Bologna — Lazio x ta din spate a motocicletei dc activitate a pălit pentru câteva momente. LULU, la doar 1
2. FC Braşov — Poiana C. I < 2. Fiorentina — Milan 1 italianului Antonio Calasso. doi ani şi şase luni, prin isteţimea de care a dat dovadă, I
9. Foresta II — Gl. Buzău 1 i 3. Inter — Empoli t a uimit pur şi simplu. A făcut să ne gândim nu numai la frur |
•1. Dunărea Gl. — Tractorul 1 ! 4. Lecce — Piaccnza I A consemnat \ museţea copiilor, dar şi la inteligenţa lor. La acel fenomen 1
5. Met. Plopeni — Precizia I 5. Napoli — Bari I IOAN VLAD \ numit copti-minune. Această fetiţă la vârsta pe care o are, a I
6. Dunărea CI. — P. Moineşti x 6. Parma — Brescia 1 dovedit in bunul înţeles al cuvântului, că este o vedetă. In ţ
7. ASA Tg. M.—Olimpia S.M. 1 ' 7. Roma — Sampdoria 1 s câteva minute, ne-a dovedit că ştie în totalitate alfabetul. Ştie }
8. U.M. Timiş. — U.T.A. 2 8. Vicenza * * * * 5 6 7 8 9 * *— Udinese x \ care sunt consoanele. Şi care sunt vocalele. Mai mult, ştie 1
9. Electroputere — CFR Cluj 1 9. Ancona — Chicvo x şi definiţia acestora. Ştie o serie de poezii din Eminescu. Poe- f
10. Unirea Dej — Inter Sibiu 1 19. F. Andria — Padova 1 GENERALUL \zio Mama lui Ştefan cel Mare. Că ştie să dialogheze. Cineva $
11. Min. Motru — Gaz Metan 2 11. Foggia — Perugia x s a pus-o pe LU LU , la o mică încercare. Ce literă e asta? „D", I
12. Vega Deva — Poli. Timiş. I 12. Venezia — C. di Sango I ALEXANDR LEBED Dar asta ? „O". Dar asta ? „S“. Dar asta? „A". Dar asta ? ţ
13. F.C. Baia M.—Unirea Alba 1 13. Verona *— Reggiana 2 \ „R“. Trăgând linie ajungem la cuvântul dosar, lată cum voca- m
RISCĂ SĂ AJUNGĂ \ lele şi consoanele respirate de această fetiţă, devin miresme de 3
ŞEFUL GUVERNULUI s TEI. O bucurie uriaşă. Pe care o aşezăm aici, în această pa- *
gină.
Să circule pe sub zeci de mii de priviri.
dacă (
Chiar
RENEL jefuieşte populaţia României DE LA BUCUREŞTI ! ) i LULU, are şi ea o supărare. Încă nu ştie să citească. Dar, timpul, j
\ nu e departe. Pluteşte în sufletul ei. |
(Urmare din pag. 1) TA", „AJUTOR DE ZIU A E- (Urmare din pag. 1) | M1RON TIC J
LEGTRICIANULUI", toate a- s
plat. Ministrul bîhustriilor şi cestea însumând circa 56 la sută băm regulile jocului şi să dăm I
Comerţului a dat următorul e. din veniturile anuale. în situaţia posibilitatea oamenilor să iasă '
xemplu: in luna februarie 1993, creată. Radu Berceanu propune din ilegalitate, unde se află a- j
în timp ce in economie câşti­ pentru rezolvarea acestei ine­ cum împotriva voinţei lor". Le- ţ Va pleca managerul de la S.C.
gul mediu a fost de 997.000 lei. chităţi economice şi sociale o : bed a mai precizat că oame- \
iar pe întregul sector al ener­ „scădere rapidă a salariilor cu [ nii de afaceri l-au susţinut in j
giei electrice si termice de circa 25 la sută, sau operarea j această campanie electorală, [ „Siderurgica** S.A. la F.P.S. ?
2.010.000 lei. la RENEL. câşti­ de reduceri de personal prin di­ ! pentru că vor să trăiască într-o 1
gul mediu brut a fost mult mai verse metode, — reorganizarea j ţară in care „bogăţia să nu , (Urmare din pag. i! put: t>UU de salariaţi, prin pen­
mare. şi anume de 2.863.000 lei. unor sectoare, pensionări sau ţ constituie un pericol pentru via- * sionare si-au „închis" carnetul
Pe total trimestru I 1998. câş­ trimiteri în şomaj". ■ ţa lor. Ei s-au săturat să cir- ■ tul disponibilizării activităţile de muncă • pentru un flux
tigul mediu brut la RENEL o Se naşte o întrebare firească. ■. cule in maşini blindate şi să-şi nespecifice fluxului tehnologic tehtioiogic performant esu ne­
fost de 2.901.974 lei lunar, iar Ca să atingă salarii de i pună grilaje la uşile birouri- > din siderurgia hunedoreană • voie tic 130 milioane dolari •
cel programat pe întregul an 3.580.027 de lei pe lună RENEL ] lor". Generalul critică actuala se pregăteşte o documentare cu cu un zâmbet discret, manage,
1998 este de 3.580.027 lei lunar. jefuieşte populaţia sărăcită şi 1 administraţie care „practică o j locatarii din căminele dc nefa- rul S.C. „SIDERURGICA" S-A.
Personalul RENEL beneficiază umilită, aducând-o in pragul politică a lesei, aruncate la gâ_ j milişti, în vederea cumpărării Hunedoara, neagă zvonurile
de fel şi fel de sporuri, prin­ disperării. ţ tul întreprinderilor pentru a le | de către aceştia a spaţiilor în cum că ar părăsi postul, î»
tre care „AJUTOR DE VACAN- Curat jaf naţional 1 împiedica să fie autonome". j care locuiesc • concurentul schimbi»! altuia la F.P.S. • Noi
Cine are urechi, să-audă, j pentru reformă nu este altul il Credem şi_i urăm sueces în
altfel lesa ştrangulează clientul, j decât timpul • procesul de re­ activitate, pentru o eficientă'
iar românii pot apela la Le- structurare la S.C. „SIDERUR­ redresare a siderurgiei din o-
DOLEANŢELE DISPERĂRII PENSIONARILOR fa ed să le fie şef de guvern I ' GICA" S.A. Hunedoara a înce­ raşul de pe Cerna.
(Urmare Jir. pag i > pentru boli profesionale şi pen­
3. Creşterea pensiilor prin in­ tru boli specifice vârstei a TII_a
dexări să fie astfel încât să să rămână în proprietatea şi trebuie sa meargă la serviciu,
acopere creşterea preţurilor şi gestionarea M.M.P.S., respectiv V A D C R U D A R EA LIT A T E rn-a rlat să mă îngrijească bu.
să aibă în vedere o diferen­ Casa de Pensii şi Asigurări So­ nica, apoi m-a dat la cămin.
ţiere a procentului de indexare, ciale. (Urmare din pag. I) izbândi în toate lucru: ile me­ Gând mergeam la şcoala. n_a
as.'gurându-se ia pensiile mici Să nu uitaţi câ mai devreme le. E foarte frumos tot ceea avut timp să vorbească Că
un procent mai mare. sau mai târziu veţi fi şj dum­ ce îmi doresc, dar spre marea mine, pentru că era ocupaiâ
cu ei, să nu fac ce fac ei, că
4. Emiterea de către guvern a neavoastră pensionari. ; numai aşa pot să fiu tare şi să mea mâhnire e numai vis, cu soi viciul, cu gospodăria şi
unei aprobări sau ordonanţe Istoria nu ne va ierta pen­ [ ţin piept primejdiilor care o cu tata, ue care-1 căuta pe Ia
pentru G.A.R.P.. astfel să fie tru starea în care se află o bună i să vină peste mine. Deschid ochii mari şi văd toate crâşmele.
considerate ca societăţi non- parte din pensionari. Noi nu | Dar, mai mult ca orice. cruda realitate. Realitate care ăcum. mama nu mai este.
profit, nu societăţi comerciale cerem milă, cerem numai ce ni | mi-aş fi dorit, ca bunica mea. doare, care acum mă marină, £>-a sinucis anul trecut, arun.
cu profit. se cuvine pentru munca noas­ | aşa bolnavă cum mi-o amintesc dar de-acum încolo n_o s-o las ânrlu-se de pe balcon. A fost
5. Sanatoriile de tratament tră. ţ eu, să-mi mângâie părul şi să mă doboare de tot. Reali­ prea slabă ca să poală face fată
■■■■••■«■■■■■■■•a tatea e că, acum când ara şi
| să-mi spună că de acum sunt situaţiei în alt mod.
J mare şi dacă vreau să aflu eu buletin, când aş vrea să Tata. mi-e şi ruşine sa spun
E D I T O R I A L Î N T O R S * ceva despre viaţă, să-l întreb împărtăşesc şi eu cuiva bucuria câ c tatăl meu. Nu s-a ocupat
j pe Dumnezeu şi el mă va învăţa. şi emoţia pe care o simt, nu niciodată de mine. S-a iăsai
am cui, decât numai Tatălui
(Urmare din pag. t) | Gercetând scripturile şi ru- Ceresc, singurul care sinii că dv serviciu a vândut casa cu
j gându-mă pe genunchi, mă las tot ce a fost in ea şi a ţinuUO
cern, cred, au fost plăcut surprinşi când din maşina „Călăuzei" j învăţat de Dumnezeu şi păstrez mă iubeşte. Mama, care n.am numai in chefuri cu prietenii,
au descins mai mulţi confraţi. ştiut niciodată dacă nt-a iubit, până .i cheltuit şi ultimul ban.
Lume multă, lume bună, cititori, prieteni, artişti. Eugen are relaţia cu el, ca între tată şi care n-a avut niciodată timp
emoţii şi se lasă doborât de eveniment, pe un scaun. Chiar fiu. stăpân şi rob. Atunci voi pentru mine, dih motiv câ (Va urma) ţ
primarul REMUS MARIŞ, a venit Ja întâlnire şi a stat uşor stân­ lucra cu înţelepciune şi voi
jenit, Intr.un colţ al prezidiului ad-hoc. Eugen a uitat să-i dea *_-*—*_*«_•*— *—*—*~* — *—*—
cuvântul şi râu a făcut. Rcmus Mariş întărea şl mai mult emoţia
• - Domnule secretar, o
altă
şi măreţia evenimentului, dacă spunea câteva cuvinte. întrebare : Dvs fiind locuitor ai
unei televiziuni locale din Hunedoara, pentru că a venit să con. | ( in v ita t la ..CĂ LĂU ZA**) Devei, nti lucrat la Hunedoa.
a mulţumit
Ioan Evu
Când i.a venit rândul să vorbească,
semneze evenimentul. Pentru câ era chiar un eveniment remar­ ra şi ca fost membru al breslei
noastre, a ziariştilor, cum vi se
cabil, unul de tărie naţională. Apoi şi-a exprimat regretul câ j (Urmare din pag. 1) — Ca unul care am suferit de parc câ a fost şi este reflec»
o altă televiziune (mai mult comercială) nu a răspuns invitaţiei de strămbătatea aplicării legilor,
a veni la consemnarea evenimentului, adăugând o chestiune re­ j optimistă. Dacă se va accen- astăzi însărcinat cu aplicarea a- iată în presă activitatea Son.
marcabilă. Citez din memorie: „Probabil respectiva televiziune... - tua. nu dezarmez şi nu iau ar. cestora, jur în faţa lui Domne, siliului Local unde aţi lucrat, îa
in acest moment filmează pe viu un viol, care se petrece chiar i mele să plec cu una cu două. zeu, a propriei mele conştiinţe, Hunedoara şi cum este reflecta­
in acest moment, dar chiar în acest moment Pe Dealul Ilăşdadu. j — Gum se lucrează la alcâ- că misiunea mea fundamentală ta in presă activitatea Gonsî-
Iui...", intâi am zâmbit. Ironia iui Ioan Evu ascundea multă iiiilui l.ocal de la Deva ?
j tuirea ordinii de zi a unei şe- este de a servi dreptatea, umanita­
amărăciune şi adevăr. Primite cu bucurie şi dc multe ori găzduite | dinţe a Consiliului Local? tea, de a proteja vieţile şi bu­ — Evident că trebuie sa ne
in case bune, unele posturi de radio, posturi de televiziune, coti- | — Din experienţa mea şi din nurile, de a pune pe cei nevi­ obişnuim cu „monitorizarea",
diane centrale (cu corespondenţi sau birouri ctc.), după ce se să-l citez pe un domn redac­
{ modul de lucru la primăria din novaţi la adăpost de orice in­
„cuibăresc" binişor în judeţ, nu servesc decât într.o foarte mică I Deva, fiindcă fiecare primărie fracţiune. Viaţa mea pai titu­ tor şef al presei locale, a si.
măsură intereselor oamenilor din judeţ. Eventual se întrec să arate | are o parte specifică, in pri. lară va fi întotdeauna impeca­ tuaţiei şi în special a primă. <
relele pe care le amplifică. Recent, am văzut cum corespondentul j mul rând, secretarul prezintă bilă, pentru a servi ca exemplu riei din Deva. Cât timp am
unui ziar servea printr_un material intereselor unui judeţ vecin. | problemele care ar trebui puse celor din jur şi în special ur­ fost plecat la Hunedoara, noi,
Când a muriţ Neculai Chirica, am rugat pe corespondentul tele­ | în discuţie primarului, iar dân. maşilor mei. Nu voi permite primăria nu ne-am prea bucurat
viziunii naţionale să dea pe post această tristă veste. Răspun­ sul, împreună cu colaboratorii nici unui sentiment personal, de atenţia presei. Insă primă,
sul dat unui coleg, era că n-a fost o personalitate deosebită stabilesc proiectul ordinii de nici unei prejudecăţi, nici unei ria din Deva este în atenţia pre»
pentru a da pe post evenimentul trist. Era vorba de un mem­ zi. Prin lege, secretarul se re­ animozităţi, sau nici unei prie. Sei. dar din păcate (sper că veţi
bru al Uniunii Scriitorilor, o personalitate culturală, care a domi­ feră doar la legalitatea hotărâ­ tenii să schimbe hotăiâriU- mele. consemna), ca şi membru al
nat Hunedoara, vreme de zeci de azi. rilor, iar în ceea ce priveşte Ştiu că imaginea profesiunii şi breslei, îmi pare rău că numai
Asta în timp ce din alte judeţe vin spre noi prin radio şi oportunitatea, este apanajul funcţiei mele este un simbol al o parte a presei locale dă a.
televiziune, de dimineaţă şi până seara, numai evenimente care de domnului primar. încrederii pe care publicul şi.a tenţie primăriei. Eu respect
multe ori sunt chiar dc interes local. — Deci să înţeleg că de la ptrs-o în mine şi nu o voi păstra foştii colegi mai tineri, dar con­
Scriind aceste cuvinte triste —, mă gândeam dacă de vină sunt primăria Deva, vor pleca (eu această funcţie decât atâta timp sider eS opinia publică trebuie
instituţiile care ii angajează pe aceşti oameni, sau oamenii a- cred asta), numai acte care câ! eu mă voi arăta credincios să fie mai bine informată şi
ceştia care de multe ori sunt fii ai locului, dintr-o impresie că respectă legea ? profesiunii pe care mi-am a. nu unilateral. în măsura posi­
ar deţine pe moment o putere oarecare (pe felia lui de informaţii), — Am nişte principii de viaţă, les.o. Acest ultim punet pen­ bilităţilor, aveţi şl dvs un repre.
fragmentează sau deformează nepermis de mull viaţa oamenilor care sunt scrise pe agenda mea tru mine este esenţial în ac(i- zent.mt la dezbaterile Consiliu,
din aceste locuri. îi las pe cititori să hotărască şi să urmă­ zilnică. vitatea mea. în final, am scris lui l.ocal. Noi vă asigurăm d*
rească atenţi dacă Ioan Evu a avut dreptate ! —- Sare sunt ? „Dumnezeu să-mi ajute". colaborare.