Page 2 - Calauza_1998_433

r . T . > S ă p tă m â n a l in c le p e n d e n t a fla t în slu jh a ^ tu r o r ^ o lim e n ild r
•V +tr*.e*

MARTOR | Moştenirea

A ŞA A FOST SĂ F IE : ADIO DE LA CU PA M O N D IA LĂ A fost ţi el cândva tânăr. Chipeş şi dornic de a-fi petrece
Dosi favorită în opiniile spc. mereu static pe care miza şi-a în linişte tinereţea. înainte de a îm plini 20 de ani, în» ţ
cialiştilor şi nu numai, naţiona­ pus din plin am prenta. drăgostit foc de o fată din sat şi la scurt tim p a avut- log
lei României i s.a intrerupt dru . ! pe câţiva ...Bordeaux. Căldură şi tris­ nunta. Era în tr.o iarnă cu ger şi zăpadă. Mireasa a /o jf
Aşâ 'e ra \
mul în ascensiunea mondială, de teţe. în prezenţa prim ului m i. la cununie intr-un car tras de două perechi de boi.
către „şcoala" de fotbal croată, i QUAP&AŢI rastru RADU VAS1LE, rom ânii obiceiul. N um ai că fericirea celor doi tineri, n-a ţintă decât s
de o echipă cu stil de joc ase­ au fost elim inaţi pentru a treia puţină vreme. S-a pornit războiul şi bărbaţii satului, au fost l
trim işi
de cei de acasă. Parcă
dezlipit
pe front.
Greu s.a
m ănător. oară consecutiv din optimile cineva ii şoptea că nu se va mai întoarce. Sau chiar dacă va ţ
„Blonzilor" generalului (căruia mondialelor. Oricum, le m ulţu.
i se pregătea avansarea în grad. final al argentinianului, care nu mim pentru tot ce au făcut până scăpa dc la moarte, lumea îl va da dispărut. Deşi nu fum ase t
deşi el se afla pentru ultim a oară n e.a prea iubit — s.a putut con­ acum, pentru culorile tricoloru­ niciodată, aici a trebuit să pună in gură iarba rea. Seara,
când se aşeza cât de cât liniştea, se gândea la draga iui so­ ţ
la „timona" naţionalei) de ce semna cu regret, o atm osferă de lui. pentru noi toţi iubitori ai
!e_a fost frică, nu au scăpat. tristeţe ce va domina încă mult jocului cu balonul rotund. ţie. încerca să-l scrie la lum ina slabă a lunii. Cu m âinile
Nu de alta, dar au avut două tim p pe feţele lor. ...Aşa a fost să fie : adio, de tremurănde de frig, imagina cuvinte de încurajare. Ii spunea
soţiei să nu-l înlocuiască cu altul, că, odată şi odată, tot se în­ \
obstacole robuste: adversarul şi Se poate spune că am bele e- la cupa mondială. Dar asta nu toarce în sat... \
arbitrul argentinian (care a a- înseam nă că ne pierdem încre­ Parcă de el se legase totuşi o speranţă.- Ceva îl făcea să
cordat în ultim ul m inut de joc chipe au privit cu circumspecţie derea în tricolori. răzbească. Să nu se lase înfrânt. Chiar acolo, în Siberia, unde
al primei reprize, cu m ultă u- acest joc şi nici una nu dorea a trebuit să muncească ca un sclav. Cu statut dc prizonier, l
şurinţă, un penalty — la care să rişte. Românii au folosit un A consemnat omul se vedea din zi în zi, cum îşi pierde cei mai frum oşi ani.
a fost im plicat Gabi Popescu). m arcaj strict pe fondul unui joc ÎOAN VLAD Cum ştia că nu există altă scăpare, se împăca în sinea lui
Deşi a repetat lovitura de la că altceva mai bun nu-i este dat. Decât să aştepte. Poate se t
11 m, SOUKER l-a „îngenun­ 4 * — 4—*—4—*—* — * — 4— —*•••* — *—* — 4— * — *— * — * *—* — *—+ *—*—* — * porni către satul său, Chiar i
cheat" nu fără emoţii pe STB. va ivi cândva acea zi, să poală
dacă la acea vreme, nim eni nu-l mai aşteaptă.
Cei care
au
LEA — cel mai bun jucător ro ­ rămas în viaţă, ajunseseră acasă de mai m ulţi ani. Când inflo.
m ân al întâlnirii — adjudecând j I N V I T A Ţ I E I rea livada a ajuns şi el la cei dragi. S-a lum inat când l-a \
astfel victoria m eritată a croa. * * venit în întâm pinare soţia. La fel de dragă şi de trecută prin
ţilor. 1 Avem plăcerea de a vă invita să luaţi parte la ceremonia * greutăţile vieţii. N -au stat m ult pe gânduri şi s.au apucat de \
Românii deşi au m uncit mult i lansării volumelor LACRIMA DE AMBRĂ (Editura „Călăuza"), i
pe dreptunghiul verde, au pier­ I autor M ariana Fândaru, redactor şef al revistei ARDEALUL ^ treabă, în scurtă vreme, m ulţi s-au m inunat de bunăstarea
lor.
De viaţa frumoasă prin care treceau către anii de bătrâ­
dut o întâlnire ce i.a făcut să * LITERAR SI ARTISTIC ; PEISAJ CONFISCAT (Editura „Ile. I neţe. A u adunat bani. M ulte bucate. Dar, ce şi.ar fi dorii,
se întoarcă acasă, ei răm ânând *, licon"), autor IOAN VTERU, redactor şef al revistei CONTRA, f n-au mai apucat să vadă. Măcar un copil. Aşa că, frumoasa
însă o echipă aflată între p ri­ * PUNCT. f m oştenire a rămas acelor care n-ar fi sperat vreodată. Câtor­
m ele 16 form aţii de m arcă ale * Lansarea va avea loc la Librăria „Gheorghc Lazăr", Deva, f va neamuri, care nici azi, n-au ajuns la o înţelegere, '■ ' Cât la
fotbalului mondial. ■1 în data de 7 iulie a.e., ora 16,00. * \
Aşadar, la Bordeaux, în sâ_ 1 Totodată vor fi prezentate Şi cele două reviste. » unii, cât la alţii ? MIRON TIC
nul echipei rom âneşti şi a su ­
porterilor ei — după fluierul .*—*—.*. .* — *—* *—*—*—*—4—* * * —* '* — *•—* — *—*—*—*—*
CERCUL - 0 ORGANIZARE SECREŢI
Locuri la Universitatea din -Napoca |
CARE DIRIJEAZĂ LUMEA (U)
(Urm are din pag. 1) nologia construcţiilor de maşini diului : 25 locuri (ingineria m e- j nitari dc dreapta, s-A,ial, şi
şi m aşini unelte); profil meca­ diului industrial). (Urm are din pag, I»
apoi
de
de gânditori, form ată
engleză); FACULTATEA DE nic: 25 locuri (mecanică şi in­ NOTA : P entru specializările j CiA şi care vehicula concep­
ELECTRONICA SI TELECOMU­ ginerie mecanică); profil m eca­ la care cursurile se predau în j dreapta, cu influenţă puter­
NICAŢII : electronică: 75 şi 75 tronică : 50 locuri (roboţi in­ lim bi străine, nu se organi- j nică, de agenţi de inform aţii si tele războiului rece. Preşedinte
(electronică aplicată şi com u­ dustriali; roboţi industriali şi zează separat concurs de adm i­ oam eni de afaceri din cele mai înainte de celebrul AITREN, a
m inistrul conservator, .,P U.
fost
nicaţii) ; FACULTATEA DE sisteme flexibile de fabricaţie); tere —, ne spunea secretarul şef I selecte cluburi din vest. LI AN AMERY, dai’ ci. nu eVi>
ELECTROTEHNICĂ : profil e- profil ştiinţe aplicate : 25 lo­ al Universităţii, TEODOR N I. j R estricţia era atât de totală, m enţionat in evidenţele' „CER­
le c tric : 50, 25 şi 25 (electro­ curi (inginerie fizică şi ingine­ LAŞ. Selecţia studenţilor se ! încât nu a fost divulgat nu­ CULUI*. La început „CER
tehnică generală, electronică ge­ rie m atem atică); profil ingine­ face dintre candidaţii reuşiţi la I mele preşedintelui, iar despre OUL" intenţiona să întărească
nerală cu predare in lim ba rie economică : 00 locuri (ingi­ concursul de adm itere din 1998, > existenţa „CERCULUI" ştiau doar relaţiile franco-germ ane. pentru
germ ană; acţionări electrice şi nerie şi m anagem entul sisteme­ la aceleaşi profiluri, pe baza u_ | câţiv a.' Un m em bru care nu a am ortiza agresiunea sovieti­
metrologie — sisteme de m ăsu­ nui test elim inatoriu de lini- . şi-a desconspirat num ele, a că din tim pul războiului rece
rare); profil electrom ecanic : 25 lor dc producţie); FACULTA. bă străină şi a mediei obţi- ! descris in ju rnalul său, „CER­
locuri (electrom ecanică), profil TEA DE ŞTIINŢĂ SI INGINE­ nute la concursul de adm itere. 1 CUL* drept o adunare de dem ­ (V,i urm a)
en erg etic: 25 locuri (energetică RIA MATERIALELOR — pro­
industrială); FACULTATEA DE fil ştiinţa m aterialelor: 100 lo- ,
MECANICA: profil m ecanic : curi (ştiinţa şi ingineria m a- ;
125 locuri (mecanică agricolă ; terialelor; ingineria şi m ana­ M ă c e l u l c a r e s e a n u n ţ ă c u t o b e ş i s u r l e
m aşini si instalaţii agricole ; gem entul procesării m ateriale­
m aşini şi echipam ente term ice; (Urm are din pag. t) zisele şi des in tocatele represalii alo sârbilor
lor;
turnarea m etalelor şi de­
m ecanică fină şi autovehicule form ări plastice şi tratam ente liderii albanezilor din Kosovo, au pornit să-ş
rutiere); profil mecatronică : 25 Şi cum străinătatea este sensibilă la doiean facă propria lor arm ată de eliberare, io fapt nîşt<
locuri (mecatronică); FACUL­ term ice); profilul m ecan ic: 25 ţele m inorităţilor, iar acestea se pornesc a se
TATEA DE CONSTRUCŢII DE răscula, incitate fiind din afară, e de înţeles trupe de comando înarm ate p ân ă.n dinţi, rare
MAŞINI: inginerie m anagerială m entul fabricării m aşinilor şi I că „vinovaţii" sunt sârbii, care-i „persecută" pe ia fel ca şi unii lideri din Ungaria, visează lâ (
şi tehnologică: 120 locuri (teh­ utilajelor); profilul ingineria m e. 1 m inoritari, Şi ca să fie la adăpost de aşa» A lbanie Marc. (Va urma).
(Urm are din pag. 1) parţial dc siguranţă. In general, de muniţii, şi de alte efecte d(
la noi, lum ea doreşte să deţină acest gen confiscate şi neta m
( in v ita t Ia .C Ă LĂ U ZA ” ) arm e legal, sau ilegal, în scopul pentru că la noi fenomenu
sau m utat în zonă. Deci, cu
m .am form at aici, la Brad. Sunt practicării vânătorii şi aceasta infracţional specific ar fi ma
legat de Brad efectiv şi toată legal sau ilegal şi desigur din pregnant, ci pentru că .arm-* iac.
lumea are această credinţă că însoţire a unor civili, aceştia Substanţe Toxice, care oricum această nevoie de siguranţă, fna. lionat foarte bine. . -
eu sunt brădean şl chiar am ne-au perceput că suntem m i­ era pentru mine un hobby vechi. inte dc ’89, dar mai ales după, — Ce vă doriţi do . .Foii.
m ulte sentim ente extraordina­ liţieni şi au început să spună De la Serviciul Arm e, am reve­ a intervenit acest fenom en al ţici?
re faţă de aceşti oameni. m ulte bancuri pe seama noastră. nit, să spun aşa, d ar dc aceasta nevoii de siguranţă, de auto­ — în planul personal, ca prc.
— Dvs credeţi că sufletul u - La un m om ent dat, nu cu fu . dată pe post de şef Serviciu apărare, care s-a am plificat odată şedinţe al Asociaţiei Bporlivt
nui poliţist, să zicem, după 10 rie, pentru că nu mă supără, Cercetări Penale, comme back, cu creşterea preocupărilor crim i­ ..DINAMO", aş dori cu aci iu
ani de activitate, se aseam ănă cu repet acest lucru, i-am între­ care m i.a făcut plăcere, deşi nale (atacuri susţinute cu forţa, niie sportiva pe care le-am de.
al unui om care practică altă bat dacă ştiu de ce sunt proşti atunci când am acceptat acest răzbunări, crim e etc.) şi creşte, murat şi sunt în curs de deru.
meserie, sau este o diferenţă? miliţienii,’ toţi au tăcut şi când lucru ştiam că mi-am asumat rea valorilor deţinute de per­ tare, să aducă pe podium nişti
— Da, in principiu există di­ s-a creat această stare de liniş. o mare responsabilitate, în­ soane private. în special aceste oameni intr-adevăr merituoşi
ferenţa între modul în care per­ te le-am răspuns tot e u : pen­ trucât trebuie să ştiţi că gama arme de autoapurare, în speţă cu Pot să vă spun că este în dc
cepem sufleteşte viaţa. Există tru că se trag din civili. Asta de probleme ce ţin de aspectul muniţie, cu gaze iritant-lacrimo- rulare Campionatul de fotba
o diferenţă cred, între meserii, i.a făcut să nu mai spună ban­ penal şl care este o componen­ gene, arme cu aer comprimat, intre poliţiile din judeţ, ui
vls-a-vis de aceasta cred că curi pe toată durata misiunii, tă de mare importanţă în po. odată cu apariţia Legii 17/96, au campionat de şah, unul de tc
poliţistul este un om totuşi ne­ chiar ne-au privit cu simpatie. liţie, trece prin filtrul cercetă­ ieşit de sub incidenţa autori­ nis de masă şi altele,
înţeles de ceilalţi componenţi ai — Vreţi să enum eraţi servi­ rilor penale, înainte de a ajunge zării. Din păcate, acestea din Deci în planul aceasta ' m i.a
societăţii. De m ulte ori el a ciile prin care aţi trecut dc la justiţie. A fost o întoarce­ urmă au unele soluţii construc­ dori ca totul să iasă foarte bhn
fost perceput ca rupt de rea­ când lucraţi în poliţie ? re. Din păcate nu am stat de­ tive care dezvoltă o forţă foar­ Aş dori să-i felicit pe toţi poli
cât
litate. De fapt poliţistul face — îm i placa să cred că am fost câteva luni, pentru că, am te puternică de expansiune a ţiştii, pentru că suntem la ji
în funcţia aceasta
num it
parte din societate şi mic m i-a trecut prin cele maj importan­ de adjunct al şefului Inspcctora. alicelor, producăndu-se multe mătatca anului şi noj •facem
plăcut totdeauna să spun urm ă­ te servicii. Eu da formaţie, tului. evenim ente grave. Tot aici aş analiză a m odului în Care ai
torul lucru : atunci când se sunt anchetator, deci am făcut vrea să completez ceva ce e lucrat in acest semesţrt1- A
spuneau bancuri cu m iliţieni — cercetări penale. Acest lucru — în legătură cu arm ele, aş foarte important. N e.am dai vrea să-i felicit p en tru \^ -Jdi
sigur că m iliţianul era pus în­ l-am făcut cu plăcere, cu dra­ vrea să vă întreb, cât aţi lucrat scama că cei care o dată au in care s.au angrenat, in cor
totdeauna într-o postură proastă goste, până în anul 1991, când Ia Serviciul Arme, aţi rem arcat fost descoperiţi nu au renunţai diţiile care există, la nevoia d
in aceste bancuri — pe mine nu din diverse motive pe care nu ce resurse interioare îi împing după aceea la a mai deţine arme. pace socială şi nevoile de oi
mă supărau şi nu mă supără ni ci vreau să le comentez, am dorit Pe anum iţi indivizi care_şi co­ chiar dacă au fost luate îm po­
in m om entul de faţă, pentru că să părăsesc această structură i lecţionează arm e sau încearcă triva lor măsuri punitive de dine, pe care le reclamă sc
bancurile sunt de fapt nişte re­ vreau să spun, nu fără regret să le dobândească? Ce-1 îm pin­ condamnare cu închisoare. Do­ cietatca noastră. Şi este Un pr
fulări, nişte ofuri ale stărilor pentru că a fost o dragoste fi ge? O dorinţă de securitate rinţa de a nu renunţa la deţine­ lej să le doresc tuturor cele
noastre, faţă de o anum ită pro. nu a fost numai un foc de perm anentă? Aţi sesizat aceste rea armelor, este inspirată lot care înţeleg bine misiunea pt
blemă, fală de anum iţi oameni, paie. A m găsit o altă dragos­ aspecte ? din nevoia aceasta de siguranţa, liţistului, adică cetăţenilor f
sau chiar faţă de o breaslă, te — Poliţia Judiciară, care — Le-am sesizat şi mă bucur este m ai m ult decât un hobby, care-i doresc să fie mai aproc
dacă pot spune aşa. Dar în­ m-a transpus pe un alt fond al că-mi puneţi această întrebare. este o dragoste, cred că asta este. pe de poliţie, num ai bine. Vrec
tr-o situaţie în care se spuneau problemelor, alte persoane cu Nevoia de siguranţă este una în ultim ii 4—5 ani judeţul să-i asigur că în ideea noasti
foarte multe bancuri despre m i­ care intri în contact, un uit dm necesităţile primordiale ale nostru este pe unul din prim e, există dorinţa de apropieri
liţieni şi în care eram cu un mod de lucru, o experienţă omului, alături de nevoia de le locuri vis-a.vls de num ărul bineînţeles cu respectarea ript
coleg care este acum şeful Ser. foarte interesantă. Aici am pe­ hrană, de nevoia de locuinţă, de infracţiuni pe care le-am roasă a regulilor jocului. Desp
viciului de Cercetări Penale la trecut aproxim ativ doi eni de alături de trebuinţele primare. descoperit la regim ul armelor, activitatea de circulaţie disci
Caraş-Severin, It. col Logo zile, când am fost num it şef A rm ele au dat întotdeauna o . explozivilor, substanţelor toxice tăm in num ărul viitor.
loan, respectiv o m isiune dt< al Serviciului Arm e, Explozivi, m ului un sentim ent cel puţin şi de num ărul mare de arme,