Page 2 - Calauza_1998_444

S ă p t ă m â n a l i n d e p e n d e n t a f l a t î n s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r

Parfumul

obrajilor
« MÂNDRI A DE A FI UO- rul final al întâlnirii F.G. Con­
ilAN. în tâln irea de fotbal în- P E C A IS V A stanţa — F.C. Naţional, în urm a Uneori plouă frum os. S-au liniştit şi fluturii, iar frunzele de j
re Corvinul H unedoara şi M ine- unui dialog mai aprig între gutui, primesc picăturile de soare ca pe o mângâiere. Ei doi,
ml M otru. a coincis cu S ârbă, Q 'JAD& ATI Butoiu (FC Naţional) şi J. Po­ se miră de înălţim ea cerului. S .a u căsătorit din dragoste. După '■
narea de la Ţebea. Aşa că, în dani — şofer la Clubul constăn- mintă, n-au plecat in „luna de m iere" convinşi că, nu sunt pri~ |
lebutul întâlnirii cât şi in pau­ ţean. jucătorul bucureştean, ex- mii care fac excepţie de la regulă. Era a nu ştiu câta oară, de
la acesteia, spectatorii prezenţi ccnstănţean, enervându-se, îl când veneau pe terasa restaurantului să guste o bere pasteuri­
n tribune, au audiat cu plăce- bilă pentru am bele form aţii. am eninţă pe conducătorul auto zată. Tot de atunci, cuceriseră lumea din jur. Exista între ei
■e frum oase melodii patriotice, Cât despre Vega Deva, con­ cu pistolul, pe care l-a scos din acea apropiere delicată. A cel început care parcă nu se mai ter­
■ântate de Sava Negreanu. B ine. semnăm cu părere de rău, că a geanta cu echipam ent (?!). mină. Puneau mare preţ pe acest început cu sclipiri am eţitoa­
nţeles de pe casetă. De' ... răm as in continuare deţinătoa­ • RĂZBUNARE. După ce a re. Prietenul ce mă însoţea, n-a putut rezista: „ce frumoasă
nândria de a fi rom ân şi-a spus re a „lanternei roşii" fiind sur­ fost lovit în faţă, cu o gheată e şi ce ochi delicaţi are! Mâinile ei parcă sunt nişte adieri de
•uvântul. clasată pe propriul teren de că­ de fotbal, de către Ilie Bălăci vânt". „Intr-adevăr, e frumoasă, i-am zis prietenului meu. Şi
• BUCURIE ŞI NECAZ. Jiul tre ASA Târgu-M ureş, cu cate­ =— antrenorul de la Univ. Cra_ nu numai frumoasă, pare şi inteligentă, cu gânduri serioase",
’etroşani a „perforat" cu greu goricul scor de 5—0. iova, arbitrul A. Huzu era s.o Mu ştiu dacă cei doţ au auzit ori nu, conversaţia. Poate chiar
> apărare destul de ..betonată'1 a în divizia C, M inerul Certej, „încaseze" şi sâm băta trecută. dacă şi-au dat seama că-i sim patizăm , nu s-an divulgat. Pri­
Daciei Piteşti, iar Corvinul a după ce a învins echipa orta. Supărat pe felul în care s-a ar­ virile, nu le rătăceau. Ci se-m preunau tot tim pul. Se sorbeau,
igalat în ultim ul m inut de joc cilor din Uricani, intr-un derby bitrat meciul Rccar—F.C. Braşov, de parcă atunci se văzuseră prima oară. Parfum ul obrajilor ei
2—2), prin golul „sem nat" cu al Văii Jiului, s-a „aşezat" in antrenorul Uită D um itru s-a re . emană un miros melancolic. Încerca să se joace cu lobul ure­
;apul de către elegantul fundaş clasam entul seriei a treia, in pezit nervos spre arbitrul Huzu. chilor. Cu cerceii. „Te iubesc, i-a spus el, m ulţum it. Ţi-am mai
5terean, intr-un m om ent când „coastele" prim elor două clasa­ Impactul a fost stopat însă, de spus azi acest cuvânt? Şi chiar dacă ţi l-am mai spus, n-are
aici cei mai înfocaţi suporteri te, în tim p ce A urul Brad şi câţiva prieteni din anturajul decât să te bucure. Să-m i suporţi sinceritatea. Dc care, nu mă
-
11
ij m etalurgiştilor nu mai cre­ M inerul I.upeni se „zvârcolesc" antrenorului. Nu au lipsit însă a * f voi despărţi vreodată. Sinceritatea, in-a frapat dintotdeauna,
deau, înscriindu-se astfel pe ta­ în subsolul acestuia. cuvintele dure. am eninţările. M -am născut cu ea. Nu este un secret ce-ţi spun". Vocea lui
bela de m arcaj o remiză echita- • AMENINŢARE. După fluie­ IO AN VLAD P era aşa de catifelată. Aşa de dulce şi încurcată de frum useţe.
*—*—*—*—•*• *—•*_*—*_ Ea l-a ascultat de parcă i-ar fi spus totul întâia oară. I-a pus
un deget pe buze. Aşa cum num ai ea ştia s-o facă. Degetul ei
Manifestaţia de protest a RĂSPUNSURILE mă întrebe: „Oare aceşti tineri se vor certa vreodată?". Se fă­
uşor, să.i mângâie buzele. Prietenul a mai găsit
cald şi
să
CORECTE PENTRU cuse aproape târziu. A m aruncat din nou o privire spre locul
sătenilor diu Prieaz CONCURSUL „PREMIILE acela de vis. Un loc de zâm bet. Unde El şi Ea atrăgeau toate
privirile. Acolo sub cerul alb începea toamna.
DE FIDELITATE
Inundaţiile din vara aceasta m ateriale de construcţie, cum „CĂLĂUZA” PE LUNA M1RON TIC
au pricinuit daune m ateriale propune chiar acum Prefectura. AUGUST
im portante şi unor săteni din Ei vor bani deoarece repara­ Fondul de rulment
Prieaz. corn. Turdaş. ţiile şi le-au făcut fiecare cum TALON NR. I: 1. In Israel; 2.
După ce apele s_au retras, a putut şi acum au nevoie de în zodia Peştilor.
fiindcă ajutoarele prom ise celor bani să_şi acopere datoriile TA LO N NR. II: T. La latitudinea (Urmare din pag. I) situaţia in. care cotele părţi ms
peste 40 de fam ilii afectate în­ făcute sau alte trebuinţe. cititorului; 2. In Anina. sunt înscrise în acte de proprie­
târziaţi să le sosească, cei în Fiind solicitaţi la redacţie să TALO N NR. III: 1. Cosmetica, ! 1096, ce urm ează a fi comple- tate, ele vor fi calculate pentru ]
cauză şi-au făcut cum au putut ie venim în ajutor, iată câteva Cosmeiologis, Cosmialrie; 2. La I tată, prin cotă parte, se înţe- fiecare apartam ent, corespunză- j
reparaţii, rem edieri la imobile nume de săteni cu care am latitudinea cititorului. ' lege cota de proprietate care ii tor cu raportul dintre supra- !
şi gospodării, gândind că totuşi discutat : Ioan Dubroaia, Ion TA LO N NR. IV: 1. M inim trei j revine fiecărui apartam ent pro_ faţa locativă a fiecărui aparta-1
Prim ăria şi Prefectura judeţului Buna, Adela Pătraşcu, M aria Da. luni; 2. La Poliţia municipiului 1 pri-Hate individuală, din pro- mont şi totalul suprafeţelor lo- (
vor face dem ersurile necesare vid, Gheorghe Yasilovici, Osu Hunedoara ca adjunct al şefului j nrieiaiea com ună si este însori- rative ale tuturor rpartam c-ivelor'
pentru a fi despăgubiţi. Roşea, Elena Sandu, Susana Ţăr- polijiei. jj să în actul de proprietate. în din imobil. j
Prom isiuni in acest sens au tniire, M argareta Florea, Maîiat ',«zuas’9iv«>aii
fost cu carul. Fiindcă nici una Saveta, G ruia Roşea. y*H*» » .1 ► *t »-*.««
din acestea nu s-au adeverit, Ei ne-au de la ra t că îm preu­
peste 30 de sâlc-ni din Prieaz nă cu ceilalţi care au fost pre­
au m anifestat la începutul săp­ zenţi la m anifestaţia de protest, \ * oncursui factorilor poştali a dat roade frumoase
tăm ânii in faţa Prefecturii, ce­ din faţa Prefecturii, vor declara
rând ca fiecărei fam ilii afectată greva foamei, ca ultim ă forma (Urm are din pag. 1) ciul postai R apoi tu Mare ; GEANU MARIOARA — .uleiul
de innundaţii să i se dea între de protest, dacă acea despăgu­ POENAR MARIA — oficiul postai G hei ari; ANDRONICA
3 şi 5 milioane lei, evaluarea bire în bani nu le va fi acor­ FACTORII POSTAI.I CU PR E. poştal Vălişoara ; ŞOTÂN- GRATIAN — O.P.1LM. Deva
dată în tim pul cel mai scurt. VilU DE BIOOOO L E I: CĂTĂ­ GÂ OTILIA — oficiul poştal 2 ; CONSTANTIN ALINA o-
•pagubei, la fiecare să fie făcută
de o comisie. Sătenii nu doresc STELTAN DEN A LINĂ AURELIA — O.P.R.M. B ara ; URSA GAŞPAR — ficiul postai Orăstie. !
Deva 2 ; POP ROZALIA — O.P.R.M. Deva 2; IUGA AN- FACTORII POŞTALI CU PRE- I
O.P.R.M. Hunedoara; DRAGO- GELA — O.P.R.M Deva 2; RAI- MîU DE 200 000 LEI : SZENTES
NOU ÎN DEVA MIR SÂNZIANA — O.P.R.M. CA ROMI — O.P.R.M. Deva 2 ROZALIA — O.P.R.M. Hune- j
Ieri, 16 septem brie a fost dat fectul, primarii! m unicipiului, H unedoara; SIMINA FLORINA ROMONTI MARIA — O.P.R.M. .loara. :
sure folosinţă un bloc nou. în constructorul şi alţi reprezen­ — oficiul poşta] Brad; BABUŢ Deva 2. FACTORII POŞTALI CL PR E-
Deva, zona Dorobanţi, care tanţi ai lumii bune, dornici să PARASCH1VÂ — oficiul posta' FACTORII POSTAI I CU PRE­ VI1U DE 250 000 LEI: REŢEA ;
cuprinde patru scări dotate cu fie văzuţi la ceremonii. Nu s-a Crişcior; MATEI ELISABETA MIU DE 150 000 LEI: PAYE- AN UT A — O.P.R.M. Deva 2. j
26 de apartam ente cu utilităţi şi tăiat nici o panglică la intrare oficiul poştal Crişcior; CARMA- LONI VAI.ERIA — O.P.R.M. H u­ FACTORII POŞTALI CU PREL ,
uesign modern. Blocul are 4 Marc m irare ! ZAN RODICA — oficiu] postai nedoara; MUNTEAN CALICA \ h.r d e -mo ooo i .e l h a n tm :o. ;
■etaje plus parter, şi îşi aşteaptă Tlia; LUNGU LENUŢA — ofi­ — oficiul pcştal Dobra; CÎRLI- DOR — oficiul poşta] Zum.
noii locatari. I.a inaugurare au MIHAELA PANDAKU.
fost prezenţi prefectul, subpre­ VALER1U R VUREANU

li întâm plat aşa ceva, aş fi ştiut.,.
E D I T O R I A L Î N T O R S Soţul m eu a jos: arestat şi cori-,
( j u r i l a t la „CĂLÂUK.-V damnat la moarte, fiindcă s.a |
(Urm are din pag. 1) -■ 1 n r i — p—n i ■■ i-i ;i m m u iim ii mm situat- în fruntea românilor din
Transnistria care s-au opus ru .
Clipele erau mai em oţionante decât vă puteţi închipui. Fetele perii acestei provincii strămoşeşti#
sc revedeau după atâta timp, se pupau, schim bau impresii, erau (Urmare din pag. IJ ţişti ihn dreapta Nistrului. Găr­ din trupul Basarabiei, al Patriei.
i fericite, zgomotoase. A pariţia câte unui „lider"" era salutată cu zile separatiste erau bine echipa, Mamă — Rom âniaJ
l.bâtăi din palm e şi cu atâta bucurie/fericire, încât am uitat să cele ce v-a povestit soţul dum ­ te şi înarmate din depozitele — Ce au invocat autorităţile
f mai merg în faţă, la tribună. Câte un părinte cu câte un boboc neavoastră? Arm atei a 14.a ruseşti, fiind transnistrene, atunci când l-au
< «Ic m â n i câte o mamă care îşi m ânca odrasla din ochi. Ah, — Cu toate strădaniile Mos­ susţinute de unităţi da cazaci arestat pe Ilie Ilaşcu?
I Doamne, ce spectacol al vieţii şi tinereţii I covei ?l Me autorităţilor de la din Rusia şi Ucraina, precum şi — Un interviu pe care l-ar jî
Cred eă şi dl Pom piliu Budulan, prefectul judeţului, s-a cam Tiraspol, nimeni n-a recunoscut de voluntari mercenari. M ili­ acordat revistei leningrădene
Jîiuîm idat in faţa exploziei de tinereţe a sălii pline ochi cu elevi „republica nistreană", fapt care tari i Republicii Moldova, slab „Smena", intitulat „Eu îndepli­
t «le la „TRAIAN". Mai ales că, aarr.ci când dl director ROBEET i-a înnebunit pe rusofoni, care înarmaţi, erau tineri din deta­ nesc o misiune murdară" (?), în.
ÎSINGER i-a pronunţat numele, sala l.a aplaudat în felul ei au trecut la represalii sânge, şamentele de poliţie, singurele care ar -fi declarat că oamenii
\ (plăcut) pe liderul local al guvernului.,.
M -am convins şi de această dată că ia „TRAIAN" spiritul e roase. La 1 martie 1992 (zi in trupe pe care se putea conta, lui ,vor ucide conducerea „re- !
. d o m in an t! De aceea a şi ieşit vorbă in târg şi nu numai, că nu care Republica Moldova a fost fiindcă armata era abia pe publicii nislrcne" şl delegaţii
sim t m ulte colegii in ţară ca „TRAlAN"_ul nostru din Deva... primită in O.N.U.J, gardiştii şi punctul de a se înfiinţa. care au hotărât crearea acestuti
Să fiţi sănfitoşi copiilor, să fiţi veseli, să fiţi buni şi frumoşi cazacii transnistreni atacă postul — A participat Jlie Ilaşcu şi stat. Ce rost avea Ilie să -şi'
a sa cum v.am văzu t eu acolo, în prim a zi de şcoală ! de poliţie din Dubăsari (în grupul său la diferite lupte, am . facă publice viitoarele sale ac­
Transnishia controlată de C hi. buscade, atentate et.c., aşa cum ţiuni clandestine? Şi apoi, de ce
Vindecătorul din Bor şinâu). în ajutorul căreia este susţin autorităţile transnistrene? nici o persoană din cele vizate,:
— Categoric, nu !
Dacă s.ar
n-a fost asasinată?
trimis un detaşam ent
de poli­
(Urm are din pag, I) cesta este num ai un caz din cele
nenum ărate pe care domnul res­
A:--or<lăndu-i.se prim ul ajutor, î pectiv le.a tratat. secţie a decis ca toată lum e»
să m eargă acasă şi să vină to ţi ':
t s-a spus să vină a doua zi, de- O altă întâm plare : O femeie ÎNTRE PĂCAT SI CRIMA ziua pentru a rem edia defee^'J
■ oarece era dum inică şi nu erau a fost 40 de zile internată în ţiu n e a ! Aşa se face' că G ri. j
î medicii potriviţi. Acesta văitân. spital CU o scrântitură la spi­ (Urmare din pag. I) şi_a trecut în „palm ares" ru . gorc a ajuns acasă pe la I#ş|
VIu-se de durere, soţia l-a sfă- nare. La rugăm intea familiei, dele din partea e i : unchi, veri, noaptea 1 C ătălina şi Achim , facil
U u it să m eargă la dl Velja, la spital a fost chem at dl Velja. Grigore s-a însurat. Achim nu! nepoţi! Apoi a sărit gardul la costum ul Evei şi al lui AdaflţA
: nizind de Ia cineva câ el poate După un masaj uşor de o jum ă­ Grigore are 3 copii Ja care ţine fam ilia lui! P rim a victim ă a transpirau nevoie m are. Cu sa, -
ivindeca, Discutând cu el la te. tate de oră, femeia a început a ca la ochii din cap! La n e . fost un nepot de la ţară. Acesta târu de bucătărie Grigoro i,
i-le-fon despre necaz, el a promis se mişca, necrezând că poate vastă-sa Cătălina, nu prea! Era venise să dea exam en la o şcoa­ despicat căpăţâna lui frate-săuF
■ ă v a veni. Peste o jum ătate de să facă aşa ceva. Pierduse ori­ cam eurvuştină. Cătălina n.avea lă profesională. A stat la ei vreo Pe Cătălina, după ce i.a tras
-oră dl Velja era la patul bolna- ce speranţă. Cu ajutorul lui Vel. nici ceea ce se cheamă sim ţul două săptăm âni. în tim pul ăsta o bătaie soră c.u m oartea,
\vului. După un m asaj uşor, ja, ea s-a ridicat încet din pai selecţiei, nu era o femeie fru ­ C ătălina i-a agresat de vreo iertat-o I Trebuia să crească
moasă, dar era rea de muscă. Şi
Moma, aşa îl chema pe cel pă­ Medicii au răm as încremeniţi. nu num ai atât, se culca la în . rece ori! B ăiatul s .a lăsat de p iii! I
ţi4-, s-a sim ţit mai bine, du­ Cine are asemenea cazuri, se lâm plare cu cine se nim erea. fiecare dată. U ltim a dată i-a C hiar in acea noapte, GK1GO*
c e rile i-au pierit. A doua zi pi- poate adresa Ia : Tânăr sau bătrân, rudă sau stră­ prins Grigore. Şi de data asta RE TESCAU s-a prezentat
[iciorul s .a desum flat, s_a p u tu t CIOACA BORULUI, ni\ 136, in, tot ce cădea în raza ei de ac- lucra de noapte. Tocmai intrase poliţie. El ştie ce urm ează şi d<
10210 BOR. Iugoslavia. o'unn IWI 2nt<ţ:1 I lllftflll riritTnra I» «rhim h irănd. **a nrodus O aceea tace. Ce poate să m ai spun