Page 2 - Calauza_1998_446
P. 2

?T*T"                                                 w w m 1 'j ■■w 11 .>   - u - w  '>
                             S ăp tăm ân al  in d ep en d en t  a fla t  în   slu jb a tu tu r o r   o a m en ilo r
                         ._____ ______________ __________            ...... *  -—           ■-■  ■'-*■—         ..............
         SPORT •  SPORT* SPORT •  SPORT •  SPORT•  SPORT •  SPORT •  SPORT                             ------ ---- ---------------------- -

          •   INCIDENT.  Spre   finalul                                un  cartonaş  roşu  pentru   henţ                                     Salcia
        prim ei  părţi  a  întâlnirii  dintre                          intenţionat  în  careu.            MARTOR |
        Dinamo  şi  .,U"  Cluj,  a  avut  loc   PE  C A T I V A          •   DIVIZIA  C.  Echipele  h u .                                  pletaa&ă
        o  busculadă  între  jucătorii  ce­                            nedorene  din  această  divizie,  par
        lor  două   form aţii  aflate   pe   Q U A D & A T I           a  fi  optim iste  deşi  A rm ata  A urul   îşi  am inti  cum,  intr-un  început  de  primăvară,  cutreerase  toi
        dreptunghiul  verde  al  stadionu­                             Brad    şi  M inerul  Lupeni   se   oraşul.  Se  opri,  după  mai  bine  de  un  an,  la  porţile  licenhd,
        lui,  stopată  operativ  de  către                             „zbat"  neputincioase  în   ultim a   pe  care-l  absolvise,  după  care,  bătu  la  pas  două  mari  cartiere.
         bodyguarzii  de  la  Bronec.  Rezul­                          parte   a  clasam entului  seriei  a   Undeva,  pe  o  străduţă  liniştită,  cu  un  loc  de  parcare  pentru
        tatu l  „acţiunii"  pornite  de   la   judeţ,  au  plecat  acasă  după  în ­  IlI-a.  Doar  m inerii  din   Certei   autoturism e  şi  un  teren  de  joacă  pentru  copii,  descoperi  salcia
        fundaşul  central  al  clujenilor  D.   tâlnirea  Vega  Deva  —  F.C.  Inter   şi  Uricanl  ştiu  parcă  să  folo.   pletoasă.  Rămase  ca  în  faţa  unei  m inuni.   Uriaşă,  cu  o  co­
        Stroe,  s-a  finalizat  cu  elim ina­  Sibiu,  m ulţum iţi  de  prestaţia  jo ­  sească   cu  eficienţă  atacurile,   roană   impresionantă,  tulpina  străjuia  intr-o  poziţie  sem ivertl-
        rea  de  pe  teren  a  acestuia  şi  a   cului  oferit  de  propriii  idoli.  De   „perforând"  cu  uşurinţă  „stân­  cală.  îl  făcu  impresia  că  la  orele  mici  din  noapte,  s.a r  putea
        dinam ovistului  Vlădoiu.       notat  însă  că,  la  prestaţia  bună   cile"  defensivelor  adverse.  să  aţipească.   Să  se  odihnească  sub  cerul   îm pânzit  de  stele
                                        a  echipei  favorite  au  contribuit
          •   ÎN  FORMA.  P ortarul  G hi.                               •   BUCURIE.  După  întâlnirea   N u-i  fu   deloc   greu  să-i  atingă   ram urile  subţiri  ce   cădeau
         ţan  fiind  în  întâlnirea  cu  UTA.   în  mod  deosebit  3  ex-huncdo.   de  fotbal  Vega  Deva  şi  F.C.  In­  până   aproape  de  pământ.   Salcia  părea   că  îşi  lăsase  cupola
        intr-o  form ă  deosebită  a  stopat   reni  :  cangurul  Romulus  Gab  >r   ter   Sibiu,  jucătorul   Bordean,   peste  clipele   din  preajmă.   Ram urile  păreau   nişte   cureluşe.
         cu  m ult  curaj  şi  prudenţă  ata­  în  calitatea  sa  de  antrenor  şi   fundaşul  devean  care  a   „pe­  Nişte  fâşii   lungi  Şi  elastice.   îşi   ridică  braţele  şi  sim ţi   un­
                                                                   şi
                                        recentele  achiziţii  Bordean
         curile  „bătrânei  doamne",  care   Chira.                    cetluit"   scorul   final   de  2—0   duirea  acestora.   Frunzele,  îi  m ângâiam   degetele,   sim ţind   un
         a  reuşit  în  Vale,  o  m eritată  re.                       în  favoarea  devenilor,  a  plecat   fel  aparte  de  admiraţie.  Rămasa  cu  privirea  aţintită  printre
        miză   în  faţa  Jiului  Petroşani,   •   INSUCCES.  Elevii  lui  FIo-   bucuros   spre   Hunedoara,  dar   încrengăturile  curgătoare.   Prin   preajmă  trecură  câţiva   copil.
         spulberând  astfel  m arile   spe.   rică  Văetuş  au  fost  surclasaţi   nu fără emoţii, întrucât in  aceeaşi   în   m intea  lor,  încolţi  plăcerea  de  a  privi  şi  ei  copacul.  „Vedeţi
         ranţe  ale  lui  Miron  Cozma,  a-   cu  categoricul  scor  de  5—0,  în   zi,   la  Casa  de  Odihnă  de   pe   voi   ce  m inunăţie?   A m   cutreierat  întreg   oraşul  şi  aşa  ceva
         flat  în  tribună.             întâlnirea   „Poli"  Tim işoara  —   malul  lacului  Cinciş,  în  calitate   n-am   mat   întâlnit.   Aici  îm i  voi  găsi  locul  de  m editaţie.   De
          9   SUCCES.  Suporterii  echipei   Corvi.nul  Hunedoara,  dispută  în   de  m ire  şi-a  „sem nat"  întem e.   a-m i  petrece   clipele  de  vis şi  de  admiraţie.  Sper  că nu  voi
         ,,Vega"  din  oraşul  reşedinţă  de  care  extrem a  M itrică  a  prim it  ferea  unei  căsnicii,  pe  care  săp-   fi  dat   aîară   de  sub  această privelişte   unică !".   Rămase   in
                                                                       tăm ânalul  „Călăuza"  i-o  doreşte   aşteptarea  unui  răspuns.   Dar,  acesta   n-a  venit.   Copiii   din
                                                                       ,-trainică,  cu  sănătate  şi...  copii   preajm ă  poate  nici  nu  l-au  auzit.  îşi  porniseră  alergarea  după
                                                                       frumoşi".                        o  minge.  N u .şî  risipi  gândurile  bune.   îşi  adună  încă  o  dată
               ACOPERIŞURI  „AMERICANE"  PENTRU                          9   FURT.  în  tim pul   jocului   privirile  dintre  ramurile  îndesite  ale  sălciei.  „Aici  voi  veni  m e­
          BLOCURILE  DEVEI,  REALITATE  SAU  UTOPIE?                   desfăşurat  la  Deva,  intre  Vega   reu",  se  auzi  m urm urând.   Trecură  câteva   zile  cu  vrem e  de
                                                                       şi  form aţia  sibiană  Inter,  un  rău .   ploaie.   Când   cerul-Aşi  arătă strălucirea,   om ul  veni   cu   un
              (U rm are  din  pag.  t)  tari / Proprietari   Deva,   care   făcător  a  intrat  în  vestiarul  gaz.   scăunel  şi  o  măsuţă.  Scoase  dinlr-o  sacoşă  cutia  cu  figurile  de
         la  ultim a  rată  de  achitat,   îar   va   evalua  aceste  solicitări,  va   delor  sustrâgând  bani,  chei  de   şah  şi  de  table.  Le  aşeză  în  pătratele  cuvenite.  Făcu  şi  Câ­
         întârzierile   la  plată   se   vor   intocmi  contractele  de  îm pru­  la  m aşină  şi  un  echipam ent  de   teva   mutări.   Doar  de  im ul singur.   în    speranţa  că  îşi   va
         solda  cu  penalităţi  de  5  la  sută   m ut  şi  le  va  înainta  organiza­  trening  —  bunuri  aparţinând  ju ­  găsi  un  partener.  După  câteva  bune  m inute  se  upropiară  două
         la  valoarea  soldului  existent.  ţiei  am ericane  pentru  aproba­  cătorului  Naniu.  Im pacientat  de   persoane  cu  două  scăunele.  Urau  vecini,  din  preajmă.  îl  urmă­
          Foarte  im portant  este  faptul   re.   Asociaţiile  de  locatari/pro-   această  faptă  inum ană  ni   s-a   riseră  de  mai  m ultă  vrem e.  „Facem  o  partidă?"  —  zise  unui.
         că   pentru  fiecare  familie  care   prietari   îşi  vor  alege  singure   părut  în  mod  deosebit  deputa­  „Facem!"  —  răspunde  îndrăgostitul  de  salcia  pletoasă.  Din  acea
         solicită   acest  Îm prum ut  tre ­  firm ele  prestatoare,   singurele   tul  D um itru  Ifrim ,  un  susţină­  zi,  omul  vine  aici,  petreedndu-şi  orele  libere  cu  bucurie,  unui
         buie  să  existe  un  girant.  A van­  criterii  fiind  calitatea  şi  preţul   tor  frenetic  al  fotbalului   de.   copil.   Salcia  pletoasă  il  tulbură  mereu.
         tajul   este  însă  că  acesta  poa­  lucrării.               vean.          IOAN  VLAD                                                  M1RON  Ţ1G
         te   gira   doar  cu  salariu]  sau   Nu   există  im pedim ente   cu
         pensia.   Concret,  iată  care  este   privire  la  natura  lucrărilor  ce
         drum ul  prin  care  se  poate  a-   pot  fi  finanţate.           SALONUL  LITERAR  DRAGOSLOVENI                            DRU  YLAIIUŢĂ  a  L-st  îm păr­
         junge  la  aceşti   bani,   deose­  Acestea  pot  fi  :  reparaţii  la                                                       ţit   frăţeşte  de  doi   apreciaţi
         bit  de  necesari  în  unele  locuri.  acoperişuri,  instalaţii,  separaţii,   „SALONUL  LITERAR  DRA­  zile  s-au  desfăşurat  O  serie  de   poeţi  :   Liviu  loan-M oiciu   şl
           In   prim a  etapă  va  avea   loc   reabilitarea  subsolurilor,  zugră­  GOSLOVENI"  Focşani,   a  lansări   de  carte,   recital   de   Gheorghe  Islrate.
         O  adunare  generală   a  asocia,   veli,  tencuieli  interioare  şi   ex­  constituit  cu  ani  în  urm ă  po.   poezie,  itinerarii  vrâneene.  dez­  Te  parcursul   acestor  m ani­
         ţiei  de  locatari,'proprietari  care   terioare,   precum   şi   diverse   pas  de  suflet  pentru  nenum ă­  bateri  pe  tem a  REVISTA   DE   festări  au  fost  prezenţi  o  scrie'
         doreşte   să  obţină  un   credit,   alte  am enajări.        raţi   m ari  scriitori   şi  artişti   PROVINCIE  sau  LITERATURA   do  directori  şi  redactori  ei  re­
         unde  se  va  redacta  un  proces   P ână  acum  acest  program    a   rom âni,  găzduiţi  cu  generozitate   IN  TRANZIŢIE.   I„a   conacul   vistelor  literare  din  ţară  şi din
         verbal  în  care  se  va  m enţio­  funcţionat  cu  bune  rezultate  la   de  A lexandru  Vlahuţă,  în  co­  lui  Alex.  Vlahirţă,   din  locali­  diaspora,  printre  care:   M ircea
         na   lucrarea  care  se  doreşte  a   Tim işoara,   in  cadrul  unui  par-   nacul  său.      tatea  Dragosloveni  a  tiv ut  loc   Dinescu,  Liviu  Joan  Stoicii»,  M a.
         fi   efectuată,  fiim a  care  o   va   teneriat   cu  Federaţia  Asocia­                                                    rius  Tupari,  Ion  Boldeai»»,  Ion'
         executa  si  lista   m em brilor  ce   ţiilor   de  Locatari,  din   anul   A juns  anul  acesta  la  cea  de-a   decernarea  prem iilor  concursu­  M urgeanu,   Vasilc  T ărăţean»,
                                                                                                       lui  de  creaţie  literară  „Alexan­
         vor  ram bursa  îm prum utul.   A-   1996,  răstim p  în  care  s-au   a-   27-a  ediţie,  salonul  a  reeditat              Gheorghe  Istraie,   Dinu  A dan»,
         cesta,   îm preună  cu  solicitarea   cordat   credite  în  valoare   de  în  zilele  de  24,  25,  26  septem ­  dru  Vlahuţă".   Prem iul  I   —   Nicolac  Sava,  Lucian  Si rochi.
         de  îm prum ut,  proiectul  de  re­  153.000  dolari,  unui  num ăr   de   brie,   acele  tradiţionale   întâl­  «Ştefan   Alin  Zaharia   (Târgo-   Din  partea  editurii  „C ălăuza0,
         paraţie,   contractul  cu   firm a   298  fam ilii  pentru  reparaţii  şi   niri,   prin  grija   Inspectoratu­  vişte) ;  prem iul  II   ■—  Ioana   si   a  revistei  ARDEALUL  L I.
         prestatoare   si  lista  giranţilor   renovări  individuale  şi  de  grup,   lui  de   cultură  Vrancea  şi   a   Dudnic  (Galaţi)  şi  prem iul  IU   TERAR  ŞI  ARTISTIC,  a  pârti­
         asociaţiei   vor  fi  înaintate   la   rata  de  ram bursare   fiind   de   Ligii  Scriitorilor  din  Vrancea.   ■—  Ionela  A ndrada  Dobrei  (De.   ei pat  poeta  M ariana  Fundării,
         Uniunea  Asociaţiilor  de  Loca­  98  la  sută.   (Va  urma).  Astfel  încât,  de-a  lungul  a  t m  vrV   M arele  prem iu  ALEXAN­          C K O \ FC.A*

              (U rm are  din  pag.  1)                                                                                                Ce  se  va  întâm pla  m  viitor  ew
                                            Proclamaţia  către  Tară  a  legiunii  Naţional—Liberaliste                               din  Ce  in  ce  mai  săraca  noastră
         poate  avea  decât  o  singură  ex­                                                                                          Românie ?
         plicaţie  logică :  anum e,  că  po.   diabolice,  ai  cărei   m em bri  pot   Ea  nu  este  o  m işcare   neo­  anti-creatori !  EI  sunt  rădăcina   Ne  aflăm   la  cherem ul  unor
         liticienii  noştri  nu  ne  sim t  ra   copia   înfăţişarea   omenească.   nazistă  pentru  că  vede  UMA.   răului  din  ţară I  Spiritul  m ine.   HIENE  cu  genţi  d iplom at:  ve­
         SEMENI  ai  lor.               Cel  mai  probabil,  dacă   mito-   NITATEA  ca  un  singur  întreg.  riadelor,   al   curajoasei   clase   nite  d in tr.o    Diaspora   spaţială
           A ceasta  nu   poate  însemna,   grafia   creştin.ortodoxă   e   O   Ea  nu  este  o  m işcare   neo-   m uncitoare,   dăinuie  încă   —=   sau  din  subteran,   le   vedem
         evident,  decât   un  singur  lucru:   CLARVIZIUNE,   ei  sunt  trim i­  com unistâ   pentru  că  respectă   deşi  EI  şi  idioţii  lor  utili,  p re­  sfâşiindu.se  intre  ele   pentra
         că  —  deşi  arată  şi  se  com por­  şii  Satanei   de  pe  Celălalt  Tă­  valorile  sacre  ale  individualis­  tinşi  intelectuali,  regizori   etc„   cadavrul  ţârii  noastre...  iia.iT  #>W
         tă  ca  noi  —  aceşti  aşa-zişi  po­  râm ,   intraterestru.   Oamenii   m ului  şi  liberalism ului  politic.  au  căutat  să-]  ponegrească,  să-l   vom  sta  cu  m âinile  in  sân,
         liticieni,   parlam entari,  m iniştri,   sim t   instinctiv  acest  lucru  şi   Ea  nu  este,   în  fine.  o  m iş­  PR1MITIV1ZEZE  fără  scrupule   M işcarea  noastră  croştiss-HBa-
         etc„   sunt...   entităti   NON-   astfel  devin...   un  popor  negu.   care  neo-legionară,  pentru   că   în  ultimii  opl  ani.   Vocea   po­  lerialislă   e  pregătită  să   facă
         UMANE.                         vernabil.                      nu  se  bazează  pe  crim ă  şi  mis­  porului   este  ÎNTOTDEAUNA   f.iţă   ultimei   bătălii   apocalip­
           LEGIUNEA  NAŢIONAL-LIBE-       Acestei  clici  de  pseudo-poli-   ticism,   ci  pe  m ediatizare   şi   vocea   lui   D um nezeu!   Dacă   tice  dintre  m ârşavele  e> caturi
         KALISTA  dă  dreptate   tehno­  ticieni  nu  îi  pasă  deloc  de  du.   „credinţa   în   căutarea   înţele­  n .a r  fi  existat  aşa-zisele  „mi-   N O N-IM AN E  ale  infernului  şi
         craţilor  de  întreprinderi  rom ă.   rerile  Neamului,  aşa  cum  om u­  gerii"  despre  care  vorbea  Sfân­  neriade".   România  ar  fi   fost   Forţele  Luminii,  întruchipate  în
         neşti  şi  m anagerilor   acestora   lui   nu  îi  pasă  de  anim ale.  Ei   tul  Augustin.  încă  din  1992  ceea  ce  este   în   fiinţa  poporului  român.   Pnun-
         atunci  când,  alături  de  m unci,   aparţin  altei   specii,   camelea-   Suntem    HUMANO-RASIŞTI,   1998 :  adică  un  COŞMAR.  Spai­  cul  Isus  va  cobori  Ia  noi   din
         tori,  refuză  să  cedeze  I’PS-ului   nice  şi   de  o  inteligenţă  dia.   suntem   UMANIŞTI  şi   LIBE­  ma  indusă  de  m ineri  în  rândul   Cer   şi-l  vom  purta   in  fora­
         sau  când   am ână   Ia  nesfârşit   bolică.   Sunt   m utanţi   hibrizi   RALI  patrioţi„.   căci  nu  vrem    acestor  pseudo-politicieni   m a­  jele  noastre   oţclito  do  truda
         plata  im pozitului  pe  profit.  Oa­  om -anim al.  îndrăznesc  să  cum ­  să  acordăm   drepturi  unor  ANI­  lefici  i-a   îm piedicat  pe  aceştia   am ară  a  Mileniilor...  Fi  ne  va
         m enii  muncii   au  intuit,  poate   pere  elicoptere   de  luptă   din   MALE  intraterestre   „cu   faţă   să-şi   pună   ghearele   relativ   călăuzi  spre  Paradis,   aducând
         inconştient,  că  statul  român  nu   banii  noştri  pentru  a  ie  folosi,   um ană 1".  Nu  vrem   să  ne   lă­  r a p i d    pe  frâiele  guvernării,   pe  păm ânt  o  eră  de  pace.  Aşa
         m ai  aparţine  rom ânilor.   Oşti.   la  nevoie,   îm potriva   noaştrâ   săm   parazitaţi,  colonizaţi,  nu   aşa  cum  sperau  încă  de  la  Re.   au  profeţit  Sirndar  Singh  şi  zeci
         litatea  pandem ică  a  rom ânilor   şi  a  mizerei  noastre  arm ate  in   vrem   să  ne  pierdem   libertatea   voluţie.   Astfel  că  noi,  toţi  a-   de  alţi  vizionari,  aşa  se  va  în ­
         de  astăzi   faţă   de  guvernanţi   zdrenţe.   Efectuează  vaste  ope­  recâştigată  cu  sânge  în  Decem­  devăraţii  Români,  am   putut  să   tâm pla !
         depăşeşte   cu  m ult  lipsa  totală   raţiuni  de  „contrabandă  lega­  brie  '89 !         CREŞTEM  într-un  mediu  libe.   Insă  Dumnezeu  ne  va  ajuta
         de  respect  faţă  de  sistemul  par­  lă"  (sîc !).   Stimulează  tribalis.   Aceşti  DIAVOLI  UMANOIZI   ralizat,   um an,  şi  să   INŢELE.   doar  dacă  nc  ajutăm   s i n g u r i !
         lam entar   din  Germ ania   pre-   mul  instituţional  :  FPS-ul,  Po­  nu  ne  pot   convinge  că  acum   GEM  treptat  M area  P rim ejd ie:   Nu  ie  vom  perm ite  acestor  le­
         h itle ris tă :   este   o   atitudine,  liţia,  Parchetul   şi  conducerea   este  sfârşitul  istoriei,  că  senti­  im inenţa   colonizării  României   pre  avide  de  putere,  falşi  poli­
         probabil,  unică  in  istoria  soeie.   A rm atei  au  devenit  nişte  cla­  m entul  naţional  s-a   dem oncti.   (şi  apoi  a  întregii  lumi)  de  că.   ticieni   şi  dubioşi  oam eni   dc
         taţilor  dem ocratice   (dacă   nu   nuri  de  interese,  care  nu  răs­  zat.  Pentru  că  ei  înşişi  provin   tre  o  altă  specie  inteligentă.  succes,  să   ne   spolieze   naţiu­
         punem  la  socoteală   Albania,   pund  In  faţa  nici  unei  autori,   dintr-o   Tribalizaţie  subpăm ân.   OZN-urile   şi  entităţile  rep-   nea !  NU  vor  apuca  să  se  înstă­
         cealaltă  ţară  balcanică  în  care   tăţi...  se  ştie  că  zeci  de  subofi­  teană  îm bâcsită  de  cretinism   şi   tiliano.insectoide   din   spaţiul   pânească  peste  noi  ca  o  rasă
         filonul   limbii  trace  a   rămas   ţeri  şi  ofiţeri  superiori  de  po­  rasism,  mai  degrabă  decât  din­  circum terestru   nu  reprezintă   îm puţită  de  vam piri,  pentru  ca
         viu).   O  asem enea   ostilitate,   liţie  fac  victime,  nevinovate  pe   tr-o  civilizaţie  galactică  super.   decât  o  faţă  a  pericolului.  dreptatea  —  Sfânta   D reptate
         însă,  e  atât  de  viscerală  încât   trecerile  de  pietoni,  fără  să  fie   evoluată"*.   S unt   lepădăturile   Păm ântul  este  infestat  în  a-   pentru  care  se  roagă  acest  po­
         aproape  că  ne  duce  cu  gândul   pedepsiţi...  procurorii  pun  pre.   Infernului  REAL  care  astăzi  —   ceastă  clipă  de  mii  de  alţi  m u­  por  obidii  şi  suferind  —   VA
         la  tai   RASISM  anti-guverna-   sci   pum nul   în  gură...  parla­  asem eni  evreilor  în   Palestina   tanţi  hibrizi  cu  înfăţişare  om c.   TRIUMFA.   Mai  există  pe  pla­
         m entai.   In   ultim ii  ani  ai  re.   m entarii  ne  fură  la  drum ul  m are   —  caută   să-şi   redobândească   nească,  ostili  pseudo-politicieni-   iurile  ţării   Inim i   de  Român,
         gimuiuii  iliesician  erau  curente   printr-un  sim plu  vot.   Sociela.   vatra  străm oşească   a  Bazinu­  Ior  şi   „deghizaţi''  îndeosebi  în   eroi  tragici   ca  Valcrian  Stan,
         expresii  de  genul  „Iliescu.  Năs-   tea ?   D um neavoastră   înşivă ?   lui  Carpatic,   num ită   cândva   financiari,  redactori  de  televi.   Victor  Ciorbca  şi  Daniel   Dă-
         tase  şi  ceilalţi  ţigani  care   ne   P entru   ei   sunteţi   doar   o   A tlantida.      ziune  sau  oameni  de   afaceri-   iantl  —,  sau  chiar  tragicomici,
         conduc".   Dar,  asemenea  con­  turm ă  m ută  şi  abrutizată.  Sun­  F raţi  rom âni,   deşteptaţi.vă I   Ei   sunt  constituiţi  într-o  ade­  ca  A drian  Severin.
         cepţii  naiv-rasiste   nu  ne  ca­  teţi,   c ite z :  „acele  celule  can­  Până  şi  în  epocile  noastre  is­  vărată  reţea  trans-naţională  şi   iNe  acuzaţi  de  NAZI-COMU-
         racterizează,  căci  ţiganii  sunt,   ceroase  ce  proliferează  necon­  torice  cele   m ai  negre,  exista   nu  urm ăresc  în  prim ul   rând   NISM ?   A tunci   priviţi-i   cu
        ca  şi  noi,  m em bri  deplini   ai   trolat  şi  care   vor  fi  distruse   fie  o  rezistenţă  populară  (hai­  exterm inarea  Omului,  ci  a  m a­  atenţie   de  entomolog  pe  n u ­
        m arii  fam ilii  UMANE.        prin  focul  purificator  al  Ener­  ducii),   fie  o  voinţă  dc  propă­  selor  im ense  de  s ă r a c i    ale   m iţii  Petre  Roman,   Radu  V a.
          Am  dorit  să  evidenţiem   prin   gici  Iubirii",  Da,  aţi  citit  bine:   şire  naţională  (ca  sub  regim ul   planetei.   Un   PENEZICID,  a-   sile,  Dejeu,  pe   a c t u a l i i   Ion
         această  proclam aţie  INCREDI­  „ Iu b irii"!   Fireşte,   al   iubirii   ccauşist   atât   de  m ult   urât).   cadcm ic  vorbind.   Căci  sărăci,   Iliescu  şi  Vădim  Tudor.
        BILELE  atitudini  rasiste  reci­  de  sine.   Demenţa   autistă   a   Astăzi  nim eni  nu  se  m ai  opune   m ea   a   avut   dintoldeauna  un   U rm ăriţi.le  figurile  la  tele­
         proce  ale  guvernului  şi  mase­  acestor  crpaturi  întrece   orice   cu  tenacitate   acestui  „sistem "   potenţial  do  turbulenţă  socială,   vizor  alunei  când  vorbesc  despre
         lor,   căci  ele  sunţ   explicabile   închipuire.            ruinător,  acestei  stări  de  f a p t!   de  rebeliune.  în   slujba  orică.   ŢARĂ  şi  veţi  şti  să-i   identifi­
        Iprintr-o   singură  ipoteză  coe­  LEGIUNEiA   NAŢIONAL.LI-   Pentru  că  a  sosit  ceasul  Inva­  rci  cauze  posibile.     caţi.   Un  străin  de  neam ,   de
        rentă,   îndatorată   profundului   BERALISTÂ  nu   este  o  m işcare   ziei   LOR  şi  orice   rezistentă   A şa-num ita  „revoltă  a  boga­  specie  —  un   venetic  al  T<0-
        nostru  spirit  creştin :  Ţ ara  noas.   anarhistă,  deşi  se  opune  m ili­  trebuie   să  fie  suprim ată   din   ţilor"  îm potriva  principiului  sta­  glodizaţiilor   satanice   —   nu
        tră,   stim at!  cetăţeni,  este  IN­  tant  instituţiilor  parazitare  ale   fa ş ă !        tal  al  Protecţiei  Sociale  a  fost   poate,  sim ţi  nici  o  em oţie   fa
        VADATA  LA  VÂRF  de  agenţi    Parlam entului   $i   G uvernului   F raţi  rom âni,  cetăţeni,  hiptatl   deja  pusă  în  evidenţă  dc   n i.   auzul  acestui  cuvânt  sacru  doar
        w rro lî  „I   unei  alto  civilizaţii.  Rom âniei.            îm potriva  politicienilor  paraziţi,  m eni  altul  decât  Alvin  Toffler.  pentru  noi...
   1   2   3   4   5   6   7