Page 2 - Calauza_1998_449

........................; ......'J ......... 1, 1 -----' ............. .
Săptăm ânal'independ^ll^aflâţJnVllulba tu tu ro r oam enilor

Sciisati
[M ARTORI
de taamnă
• SUCCES. Echipa hunedoreană om de caracter şl cu o persona­
F.C. CORVINUL având la „ti­ litate aparte, ne-a declarat: „A In clipa asta, scriu liniştit. Lângă m ine, clipele dc tom m N j
m onă" un nou antrenor — în PE CATIVA greşit dom nul Groza. Când a îmi devin tot mai simpatice. în cazarma de alături, s o l d a i
uersoana lui V. Roşea, a reuşit aflat cine sunteţi, trebuia să cearcă să-m i contrazică gândurile. „La noi, n-a venit toamne?.
oe propriul teren să „îngenun­ q u a d Aa t i colaboreze cu Dvs„ să vă spri­ Ciudat, aşa este ! Nici o frunză nu plânge. Nici o frunză nu moare
cheze" echioa favorită a lui Mi_ jine. A titudinea lui, este ne­ pe cărare. A u fost îm puşcate în tim p ce cădeau din ram. M d gtteu.
ron Cozma. Defensiva petroşă- conform ă cu funcţia ce o are în dese la ultim a Ta scrisoare. Oare are rost să-ţi spun că am e i.
neanâ a fost cu greu „perforată" cadrul Asociaţiei noastre. Ne tit-o de mai m ulte ori? Cu rdnduiilc gândite de Tine, s-au
fost „invitaţi" afară (!) de către
de hunedoreni. care in m inutele pare rău..." form at in m ii de şoapte?. Le văd rotindu-se sub frum useţea Am il
34 şj 75 au înscris două goluri, observatorul Asociaţiei Judeţene Luate de valul lim pede ce poate să ne poarte pe corăbiile lum i­
unul mai aplaudat decât altul. de fotbal A lexandru Groza. tri­ • MOTOCROS. în tr-o zi de nate de o singură stea. Mă întorc la o anumită oră a zilei. N u
Oricum, hunedorenii îşi m erită mis special pentru această în­ autentică toam nă, cu m ult soare, una" programată, ci una ivită, mai m ult din întâm plare. Poate |
pe deplin victoria. tâlnire. Acesta lipsit de respec­ zona din jurul restaurantului dacă aş fi ales.o, soarele n-ar fi strălucit aşa de frum os în co- a
tul pentru un dialog civilizat, cu
G am brinus din Hunedoara, a găz­ paci.^ Nici n-aş fi judecai cu atâta răbdare, dacă dintr-o iubire '
• TOP. In topul spectatoare­ un ton dictatorial, sfidându-ne duit „Cupa de toam nă" la moto- rămâne ceva. Dacă dragostea poate fi un sunet întins peste
lor fidele echipei Corvinu] H u­ rolul de reprezentanţi ai presei cros viteză, întrecerea fiind or­ tim p. Dacă o privire e suficientă pentru a cuceri o inimă ? Oare
nedoara. se num ără şi de această sportive şi-a atribuit hotărârea ganizată de către Cercul de car- toamna poate fi o lacrimă ?. Un nisip fierbinte care poate să ne
dată medicul pediatru Paraschiva de a ne „invita" afară, din ca­ tingol al Clubului copiilor, în încălzească paşii pierduţi, ce ar putea să frângă orice m ângâiere?,
Sterian, nelipsită la întâlnirile bină deschizându-ne uşa cu pro. colaborare cu Clubul Sportiv Toate aceste întrebări au un singur răspuns; toamna e o cărare
echipei favorite pe propriul te­ pria-i m ânuţă. Ce gest urât! Ce „Cutezătorii" H unedoara (preşe­ care poate să ne ducă departe. Care nc aprinde inim ile cum vio­
ren. atitudine reprobabilă, care nu a dinte Bogdan Octavian). La re­ rile îşi aprind corzile de farm ecul dulce al cântecului. De aici,
făcut altceva decât să-i aşeze uşita concursului şi-au adus con­ altădată priveam teiul înflorit. Parfum ul călătorea pe aripi de
• INFATUARE. Dornici a afla acestuia pe propriul rever o tribuţia arbitrii : Radu Ilara, vânt până aproape de fereastra ta. Era acel semn de care acreai
brigada de cavaleri ai fluierului „bilă neagră11, biia lipsei de Ioan Covaci, Ioan Andreescu şi nevoie. Acel vis cc te putea face să te gândeşti că sub streaşină
pentru întâlnirea „Constructo­ respect faţă de semeni. Sever M ureşan şi nu in ultim ul casei, se topeşte o parte din umbra zilei. Că zborul de pasăre na
rul" H unedoara — „Dacia" O- Dialogând acest aspect cu rând directorul tehnic al între­ se întrerupe decât pe catargul cel m ai înalt. Acolo unde ei-
raştie. am intrat în cabina a r­ Gr. Mncovei, vicepreşedinte ai cerii, m aistrul instructor Aurei ne va aşteaptă cu sufletul deschis să pătrundă pentru m ultă vre­
bitrilor, unde incredibil (!) ani Asociaţiei judeţene de fotbal, un me în frum useţile m ult aşteptate. Trecerea clipelor se face uneori
B raharu. Am consemnat cu a- greu. Alteori prea uşor. Depinde cum priveşti cerul. Sau cum
ceastă ocazie aportul deosebit citeşti intr-o petală de trandafir şl ce peste găseşti acolo, La ceas
adus de către Poliţia rutieră lo­ de cumpănă mă gândesc cum o să fie acest trem ur de toamnă.
Amenzile pentru m respectarea cală ]a „timona", căruia s-a aflat Câte scrisori sa vor aduna, în pagina zilei. în pagina nopţii, Se
Lt. col. Adrian FHler.
poate încerca o atingere a clipei în zborul ei stârnind bucurie
Dintre câştigători am notai pe întâlnirii. Ce vor oare stelele dc strălucesc atât de pu tem ie f.
regulilor de circulaţie A lexandru Sprauil, Paul Harpa, Dc ce arc acest început grabă ?. Parcă sunt nerăbdătoare să te
Vasile Ştefanca, Vali Drăghiciu
privim împreună. Asta să fie oare începutul de toamnă ? FocuZ
şi Nicolae Bogdan.
(U rm are din pag. I) lor de pregătire a cursanţiloi, scrisorilor noastre ?, MI RON ŢfCJ
femeia care poartă o sarcină vi­ A consem nat IOAN VLAI)
au mai puţin de un an practică zibilă. dacă nu poate ocupa u_
de eonducere va fi cu 10 km /h nul din locurile de pe bancheta
m ai mică decât viteza maxim ă din spate: poliţiştii, conducătorul
adm isă pentru categoria din care autoturism ului arm atei destinat
face parte autovehiculul; această controlului circulaţiei şi cel al Dn fost judecător crede în binele pensionarilor deveni
m ăsură se aplică şi pentru auto­ pompierilor, când sunt în m i­
vehiculele care tractează remorci, siune, precum şi cei care conduc (U rm are din pag. I) Tot în sediul GARP. funcţio­ dispunem de o bază m aterfeiâ
ţinând cont de viteza m axim ă autovehicule ale salvării; con­ nează o frizerie şi coafură unde de care nu ştiu rine sc m ai post*
adm isă pentru categoria din care ducătorul si însoţitorul acestuia, pot face zilnic între orele 10—13, un tuns costă, incredibil, doar lăuda in ţară.
face parte vehiculul care tra c ­ care execută cu autoturism ul ser­ injecţii şi aerosoli. 5 000 lei şi un Club al Pensio­ Beneficiem şi de o m aşină pre^
tează. vicii publice „din poartă in Toate aceste cabinete sunt narilor. deschis inclusiv dum i­
Conducătorul autovehiculului şi poartă". dotate cu aparatură ultram oder­ nica, dotat cu jocuri de şah, prie cu ajutorul căreia ne facem
pasagerul care ocupă locul din nă : aparat EKG pentru electro­ rem.v, table, care se bucură de aprovizionarea cu !<>t eo este
faţă sunt obligaţi să poarte cen­ Pentru conducătorii auto care cardiogram e. aparat oftalmologie o m are afluenţă. necesar fără a m ai plăti corni*
tura de siguranţă pe drum urile folosesc în tim pul mersului te­ O.P.K. şi altele, cum părate din P entru viitor se preconizează sioane în stânga şi in dreapta",
publice din localităţi şi din a- lefoane mobile, am enzile prevă­ resurse financiare proprii, direct dotarea unui laborator pro­ Nu există nici o restricţie pe*>tro
fara acestora. Fac excepţie de la zute sunt cuprinse între 500 000— de la producători şi care nu c. priu, precum şi prezentarea săp­ pensionarii ce vor să se înscris
această regulă urm ătoarele ca­ 800 000 de lei. xistă în cele mai renum ite spi­ tăm ânală de către cei patru m e­ in asociaţie, actele necesare fi­
tegorii de persoane ; conducătorul H otărârea adoptată de Guvern tale din judeţ. dici, a unor inform aţii privind ind : buletinul de identitate, ta­
de autoturism , pe tim pul cât e- va intra în vigoare la GO Je zile Şi pentru a vă face o imagine protecţia sănătăţii, m em brilor lonul dc pensie precum ş* aehL
xecută m anevra de mers înapoi; de la apariţia in Monitorul O- com pletă asupra a ceea ce oferă clubului. tarea taxei de înscriere şl a Vi­
instructorul auto în tim pul ore­ fieial. asociaţia pentru m em brii săi, nei cotizaţii lunare reprezentând
m erită m enţionate îm prum uturile Se intenţionează, dc asemenea, o sumă do unu la sută d in pen­
» # — • • — • — * care se acordă, plafonul m axim construcţia unei case m ortuare, sie. După o perioada de trei Iunî„
fiind de trei ori cât cotizaţia în­ tot aici existând deja o ofertă noii m em bri pot beneficia de
registrată. de sicrie la preţul de cost. acordarea de îm prum uturi şj
Totodată, pensionarilor le sunt I_am întrebat pe domnul Ioan dacă este cazul a unor ajutoare
( i n v i t a t IA . . C Ă L Â U Z / r - ) oferite alim ente la preţ de pro­ Dainian, preşedintele CARP. de deces. Tată dacă vreţi, su­
ducător, constând în 3 kg zahăr pensionar astăzi, fost judecător, ficiente motive pentru ca asocia­
şi 2 1 ulei lunar de persoană. cum a fost posibil să se reali­ ţia pensionarilor din Deva să
(Urm are din pag I) opţionale in domeniul exploată­ Se are în vedere diversifica, zeze toate acestea în decurs de fie pentru aceştia o adevărata
rilor subterane Si la zi, topogra­ rea acestei oferte cu alte pro­ doar câţiva ani. oază unde pr t uita pentru O
— Este im portantă pentru uni­ fie minieră, prepararea s.m.u., duse de strictă necesitate: orez, „Nu a fost sim plu deloc11, ae c.Jipă de dureroasele efecte al6'
versitate, această colaborare ? maşini şi instalaţii miniere. In gris, pastă tomate şi naşte făi­ declară parcă puţin stânjenit, indiferenţei, n. pa-ciril nepu­
— Pentru profilul universităţii m omentul de faţă la Petroşani noase. „dar pas eu pas am ajuns să tinţei '-clor din jur
noastre are o sem nificaţie deose­ sunt trei facultăţi : Facultate*
bită posibilitatea de a efectua de Mine. Facultatea de M a.
cercetări şi experim ente in sub­ sini şi Facultatea de Ştiinţe,
teran. Astfel oferindu.ne posi­ la care se mai adaugă Colegiul,
bilitatea de a urm ări anumit* toate formând Universitatea Pe­ Ziariştii şl sindicaliştii au fost
procese geomecanice care se pro­ troşani. Un alt moment de vârf
duc, dar. care nu pot fi mode­ pentru Facultatea din Petroşani
late în condiţii de laborator. A- îl reprezintă anul 1970, când a controlaţi cu detectoare de arme.
celaşi lucru este valabil pentru fost acordat dreptul de coordo­
partea de mecanizare a proce­ nare de doctoranzi şi în acest
selor tehnologice Am in vedere domeniu intervenind o diversi­ (Urmare din pag. I) profil m inier • M inistrul Rado a zonei, preţurile de •:o»i făcând
cercetări experim entale care s-au ficare ce a perm is cuprinderea silierul de stat Marcel M aca- Berceanu a „ordonat" întocm i­ ;a aici să lie cea mai scumpă
desfăşurat de-a lungul tim pului unui num ăr m are de specializări. rovschi • Liderul m inerilor, Mi- rea unor liste cu cei care înde­ apa din ţară * A fost cerut şi
in proiectarea şi experim entarea Cu acest prilej s-au creat con­ ron Cozma a m ulţum it p re ­ plinesc condiţiile de pensionare, ajutorul guvernului pentru in­
susţinerilor mecanizate pentru diţii concrete de a intra. în coo­ m ierului Radu Vasile pentru vi­ cu cei ce au „concedii" ncm oti- troducerea gazului m etan io toate
abataje cu front lung. Prin a- perare cu diferite instituţii de zita sa şi i_a cerut să reanali- vale • în caz contrar, directorul localităţile Văii • Prezenţe active
ceastâ colaborare am adus îm ­ m arcă din alte ţări (am avut zeze datoriile şi penalizările Re­ R.A.H. Ilic Bălănescu fiind a. la discuţii au fost şi senatorul
bunătăţiri ia organele de tăiere chiar specialişti din Chilie şi E- giei Autonome a Huilei Petro­ m eninţat cu destituirea • „Nu Doru Gaila şi deputatul G hcor.
ale combinelor şi la autom atiza- gipt care au venit să urmeze şani, prescriind o parte din a- mai putem tolera subvenţionarea glie Ana • m schimb, deputatul
ea proceselor tehnologice. doctoratul la Petroşani) şi in cestea • Liderul sindical a acu­ industriei m iniere până nu se va de Hunedoara, fost m inistru a}
— Domnule profesor, ne-aţi plus s-a oferit posibilitatea ab­ zat conducerea regiei de rietur. face rentabilizarea acesteia" a privatizării Sorin Dumitrii* a
putea vorbi despre evoluţia in solvenţilor noştri cu calităţi pro­ narea unui fond de 43 m iliarde concluzionat m inistrul, pentru avut o prestaţie modestă • ita
tim p a acestei universităţi? Spu- fesionale deosebite, să se reali­ lei. alocat de la buget pentru aceasta trebuind ca guvernul, ieşirea din sală di legaţia gu ­
neli-ne câteva momente de vâri zeze în domeniul ştiinţific prin întreţinerea şi conservarea mi adm inistraţia şi sindicatele să vernam entală a fost aşteptată de
prin care a trecut Institutul de a^est sistem de doctorand. Ma­ nelor închise • „M ineritul tre­ colaboreze cu adevărat * Mi­ un grup de pioteslatari aflai?' ' ‘,1
Mine până când a ajuns U ni­ joritatea cadrelor didactice de buie să răm ână o strategie prio­ nistrul Finanţelor Deccbal ’ITa greva foamei, deoarece nu şi-l i
versitate. specialitate şi_au luat doctora­ ritară a guvernului, o alternativă ian Remeş a fost deosebit fie primit, despăgubirile prom ise in
— în 1957. in Petroşani s-au tul în cadrul universităţii noas­ viabilă şi nu o rană deschisă" tranşant : „Aceste regii — m a­ urm a inundaţiilor ce au avut
om asat toate Institutele de Mine tre şi viaţa a confirm at că nive­ a mai precizat Miron Cozma • m ut sunt călcâiul troian al gu­ loc ai i » Prefectul judeţului a
din ţară şi anum e : fostul Insti- lul lor ştiinţific este deja com­ înainte de a intra in sala unde vernării. Am ajuns Ia fundul sa­ explicat prim ului m inistru că
.■it M inier de Tehnică si Geolo­ petitiv cu cele mai reprezenta a avut loc întâlnirea, liderii sin­ cului, bani nu mai sunt, aşa ca ..banii există" în schim b nu e-
gie Tehnică din Bucureşti. F a­ tive Şcoli Superioare de M inerit dicali şi ziariştii acreditaţi au iuaţi-vă gândul de la subvenţii11 xistă o hotărâre guvernam entală
cultatea de Mine cnn Timişoara din Europa şi S.U.A, Tot m o­ fost supuşi unor controale dras- • • Prim ul m inistru Radu Vasile în acest sens • La rândul său.
i Institutul de M inereuri din m ent de rc-ferinţă putem consi­ ti ce cu detectoare de arm e de a rem arcat faptul că în m ineri­ Radu Vasile a prom is rezolvarea
Brad. Astfel s-a form at la P e­ dera anii, 19P8 când a fost or­ către nişte „sepepişti" zeloşi • tul din Valea Jiului sunt 105 urgentă a situaţiei • O ficialită.
troşani Centrul U niversitar al ganizată Conferinţa Naţională de „Numai în dantură nu ne-au directori şi economişti • „In­ ţile s-au urcat apoi în luxoasele
Şcolii Superioare a M ineritului Tehnică M inieră de la Bucureşti controlat11 a com entat ironic una dustria m inieră neccsiiă O stra­ lim uzine şi au dem arat în trom bă
lin ară. Apoi a urm at form a- şi 1972 când toţ la Bucureşti s-a din „victimele" excesului de zel tegie dş lungă durată, iar prim ii spre Livezeni, unde urm au s§
■' .i ii diversificarea facultăţilor. organizat cel de-al şaptelea Con. al SPP • Liderii m inerilor au paşi trebuie făcuţi acum " a înche­ ■-o întâlnească cu un grup do
In 1948 când a luat fiinţă acest greş Internaţional Minier, prilej cerut recalcularea de urgenţă a iat el • Pe tim pul acestor discuţii, oam eni de afaceri • în urm a
uw .itut era doar o Facultate de cu care colegii din această uni­ preţurilor de extracţie — p re­ Miron Cozma a tăcut aprobator • lor, oam enii au răm as comen­
afine Ulterior din această fa­ versitate şi-au adus un aport parare a cărbunelui precum şi Preşedintele Consiliului Jude­ tând nem ulţum iţi : „ăştia vin şl
u lta te s-a desprins şi s-a for­ substanţial la organizarea şi des­ găsirea unei alternative pentru ţean Hunedoara, G heorghc B ar. pleacă Ca nişte turişti In ţinte cei
noi răm ânem aici. bătuţi .de soar­
m at : Facultatea de Electrom e- făşurarea acestuia. cei aproxim ativ 1 000 de absol­ bu a pus în discuţie problem ele
**.*>*> isvn rr*oir-»« A * a 1 i 7.1 r o caii (Va urm a) LidliiltL venţi ai unităţilor şcolare eu care ţin de alim entarea cu apă tă". *■