Page 2 - Calauza_1998_456
P. 2
MARTORI m u z i c a n t u l
■ CUPA „M INERUL". In or ■ TIM P riERDUT- In tri. d i n s t t a d ă
ganizarea DIRECŢIEI JUDE. buna oficială a stadionului STEA l Cui nu i S-a făcut teamă de atâta aşteptare ? Cui nu J s-a
t'ENE DE TINERET $j SFORT PE CATIVA UA au fost prezenţi pentru a întâmplat să cadă pe gânduri ? Să poată dărui cuiva privirea
9 ASO CIAŢIEI DE FOTBAL asista Ia jocul militarilor In în. cu o secunda mai devreme ? Să rămână nemişcat, stăpânit de
HUNEDOARA, la Sala Sportu. q u a d £ a t i tâlnirea cu ASTRA, doi repre. mirare? Cine nu şi-a tămăduit aceste răni ale sufletului, a .
vilor din Deva, s-a desfăşurat un zentanţi al clubului austriac runcănd o privire pe fereastra atinsă dc aripa de vrabie? P ri_ !
urneu de fotbal la care au par AUSTRIA MENPHIS VIF.NA. vire, din carc, de cele mai multe ori, s-a rupt un zâmbet"
ticipat divizionarele ; VEGA De. în dorinţa dc n-l urmări pe S-a născut o mică întrebare, „Ce $e întâmplă acolo *n stra»
va, CORVINUL Hunedoara. M I R IA LU L „BROŞOVSCIH", (DA V IV I RĂCHITĂ. Dar, staff-ul dă?". Intr.o dimineaţă cu miros de iarnă, un tânăr îşi aştep
NERUL Certei, AURUL Brad. NIEL MARIŞ) tehnic al S I ELE! nu l.a intro ta iubita. Timpul, se scurgea tarc greu. Devenea lung cât un
recum şi o selecţionată o foşti, ■ BRUSCARE- In timpul me dus pe acesta pe teren. Pentru deşert. Să fie aşa departe până la marginea lum ii? Fata,
ciului cu VICENZA — primul austrieci prezenţa la Bucureşti
r jucători hunedorenî din rân- nu vtne. Arc motivele ei. A’u i-a adus căluţul alb. N u .i poa
• urile cărora nu au lipsit inter, joc al INTER.ului din MILANO, a fost oare doar un timp pier te îndeplini dorinţa de a o plimba ca ttn Făt Frumos. Exis
naţionalii : GABOR, PETCU şi cu MIRCEA LUCESCU la „ti. dut ? tă şi scuze. Căluţii albi, sunt tot mai rari. Fata priveşte de
‘.’AETUŞ. monă", a fost consemnat un ■ DURERE. în întâlnirea cu undeva şi rămâne acolo, înc/iipuindu-şi că aude un galop fi
în urma unor jocuri animate- gest incredibil, necontrolat, faţă OŢELUL G ALAŢI, formaţia di" rav. Doar atât. !n stradă timpul devine nerăbdător. Oame
trofeul oferit de organizatori, a dc antrenor, a nigerianului T A . namovistâ a fost condusă de pe nii trec, unii faţă dc alţii, la câţiva centimetri. Mulţi, nu s-au
adjudecat do CORVINUL RIBO WEST. Fundaşul interist banca tehnică de către secundul văzut din iarna trecută. De când construiau castele de zăpadă.
a aruncat tricoul şi l-a înjurat FLORIN CHF.RAN şi preşedin. Şi totuşi, strada are frumuseţea ei. Dar c şi pândită de tris
Hunedoara, care a dispus In fi* pc antrenor. Gest în pofida lele clubului PETRE BUDURU. teţe. Cineva a făcut un pas greşit şi a simţit o durere. Nu
...!â de AU RU L Brad iu sco. prestaţiei deplorabile a jucăto. Antrenorul CORNEL DINU a îş» mai aduc aminte nici de curcubeul tăcut cu o zi in urmă.
1 de 6-3. rului In cauză- lipsit datorită unei crize de scia. N ici do luna dc pc cer, ce crescuse atât de mare, încât credeau
i i continuarea pregătirilor, ■ INTENŢIE. MIRCEA LU- tică- că nu mai apune vreodată. Ea şi El, îşi amintesc de acel tele
> <i uă divizionare B, VEGA (T.SOU intenţionează să-i schim Dc. consemnat aici, răceala cu fon. Afaf întâi şi-au declarat culoarea ochilor. A părului.
CORVINUL, vor participa in be domiciliul Iui DANUŢ LUPU caro suporterii gălăţeni au pri- Înălţimea şi vârsta. Visele vii din sângele tânăr. Ea l-a întrebat
.;t.< de 15 decembrie la un alt la... INTF.R. Această dorinţă are nvt pe jucătorii .-alb-roşii". aşa intr-o joacă, „cc se află intre Alfa şi Omega?". El a răs
a . ui de fotbal in sală ce se drept suport calităţile jucătorii, ■ GHINION. Săptămâna tre. puns că vede intre aceste două Semne, „ttn Râu ce nu adoar
i disputa la Arad — MKMO- lui român. cu1 a :.ici un fotbalist român care me niciodată. Ce curge fără resemnare", tn lr-o zi, cu cerul
joacă in străinătate nu a reuşit mai albastru ca oricând, ci doi s-au văzut acolo in stradă. Unde
— ♦ — • — ♦ - ♦ — • să marcheze vreun gol, deşi re. pentru o vreme întârzie o privire. Viaţa în stradă. Unde poate
zu'.tate e obţinute de echipele în să-ţi fie frig. Unde poţi să îmbătrâneşti m ult mai repede,
„Voi fi de acord cu o staţie care aceştia evoluează, au fost decât ai crede. Unde tot mai rar găseşti o fărâmă dc linişte.
bune- Să fi fost oare un ghi.
Dar până una-alta, încerci să
faci cuiva un semn de adio.
nion ? Poate muzicantului ce cântă aici din zorii zilei. Nim eni n-a
M IKON ŢIC i
de benzină Shell în Diva“ ... Grupaj realizat de aflat dc unde vins. Şi unde pleacă, când seara fşi întinde bra
cineva.
peste ziua exilată.
ţul
Cui nu i s-a făcut dor de
IOAN V L A I)
Chiar şi de mucicantui din stradă/
(Urmare din pag. I) # încă de la apariţia ideii > JA ».V .,.,A W A W ,A W iW V % V - •
realizării unei staţii de banzină me „somnul de veci" în pământul reavăn,
• Problema construirii unei Shell in Deva, am fost de a- , C R IM A DB L A G H E LAR perit cu troiene de zăpadă şi la a cărui cruce
-.aţii de benzină Shell In Deva cord cu aceasta cu un singur a. îşi varsă lacrimile 0 tânără soţie şi doi copii
.' •st atât de mult mediatizatâ mendament Insă, respectiv de a (l'rm arc din pag. 1)
••ăl foarte greu se mni pot a- nu se realiza In zona gării und' , ce-1 aşteaptă. Ne alăturăm şi noi durerii sufle*
ice noi argumente In favoarea exisiă deja o staţie de benzină. diavolului", cc a dat lovitura fără tnil.i sl du teştl a familiei îndoliate, prin cuvintele: S A -I
viu defavoarea acesteia. Consi. Consider că ceea ce a blocat rere sufletească, colegului său, A.P., ce-şi doar. f i e ţ a u a n a u ş o a r a i ]
> r că s.ar fi economisit timp In fapt realizarea staţiei de
! energie dacă executivul ar fi benzină Shell în municipiul De.
as corect problema, respectiv va este „cerbicia" primarului de Moartea preşedintelui Ceauşescu (ii)
-^nîizureu unei staţii de ben- a realiza această staţie de ben
''lâ Shell in Deva şi nu nea. zină „numai In zona gării"- (Urinare din pag. 1) deruţi că hotărârea este definitivă. CEAUŞESCU»
srat in zona gării. In amonte Personal am analizat şi pro Cine a dat lovitura dc stat poale sa împuşte
ie o staţie dc benzina existentă. pus mai multe soluţii pentru : magnetice, reproducem câteva scene din proce pe oricine. PREŞEDINTELE: Declarăm şindinţe
\r.;ru tot maţ mulţi locuitori rezolvarea problemei, fără însă i sul istoiic al soţilor Ceauşescu, aşa cum s.» închisă. Tribunalul se retrage. CEAUŞESCU
•i municipiului Deva „mediaţi. ca ocesioa să fie luate in calcul desfăşurat el. PRL.ŞED1NTELK: Tribunalul, fn (ridicjndu.se in picioare): Romanţa va trăi veci
• *n.-a problemei Shell" a fost de dl Primar. numele legii şi al poporului, deliberând în se de veci î Toţi trădătorii, oricâţî or fi... va trăi I ’
. ?eputu ca o Încercare dc n în continuare, voi fi de acord cret, condamnă cu unanimitate de voturi pe In România! Şi poporul român liber, nu cu tră
•i aîe atenţia de la problemele cu o sraţie de benzină Shell in culpaţii Nicolac Ceauşescu şi Elena Ceauşescu la dători I Tribunalul se retrage, Nicolac şi Elenă
Ceauşescu se aşează. CEAUŞESCU:
Ce nedrep
pedeapsa capitulă
şi confiscarea totală a averii,
i..*avo cu care se confruntă mo. Deva, dar mă voi opune reali pentru săvârşirea infracţiunii de genocid, prevă tate s-a făcut. „Murim mai bine in luptă co
’cipiul: şomaj, scăderea pu- zării ei in zona gării. In amonte zută in articolul 35? ah 1, fit. „c'\ Cod Penal, sub glorie deplină,/ Decât să fim sclavi pe vechiu-np
-iij de cumpărare şi sărăcirea de tina deja existentă, deoarece minarea puterii de stat, prevăzută in articolul pământ". Ce nedreptate s-a făcut. ELENA 1
;.ulatiei. cazurile evidente de av-c-asid contravine Legii nr. 21/ 162 Cod Penal şi subminarea economici naţio Şi i-om avut lângă noi... CEAUŞESCU: I-nm a-
şi ar
1996 privind concurenţa
•pţL', starea drumurilor, im. nale, prevăzută in articolul 165, al. 2 Cod Pe vut lângă noi. ELENA : Foarte marc greşeaţi.
itele şi taxele tot mai ridi- duce ia „falimentarca" unui in nal. Pronunţat în şedinţă publică, astăzi, 25 Aşa se întâmplă! Trădările vin de lângă tine^
vestitor deja existent.
. creşterea permanentă a Decembrie 1989. APARAUEA: Va rog să-mi în CEAUŞESCU: Aşa se întâmplă... Garda le fnep
•.ur.Jor etc. (Va urma) găduiţi să mai iau încă o dată legătura cu semn să sc ridice, im-ercâml in acelaşi timp
inculpaţii. C K AU ŞtSC U : — Nu, nu răspund. sa-i despartă. E L E N A : Nu dragă, nu. Im.
Nu recunosc acest tribunal. APARARKA: Ne- preună am luptat, împreună murim! Dialogul
t D I T O R l A L Î N T O R S recunoscând apărarea, nu există nici o cale de a avut Ioc cu câteva clipe înainte de asasinarea
acestea, vă rog
condiţiile
soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu. (Va urma).
să consi-
atac.
tn
(Urmare din pag. 1) Administraţie al Televiziunii Române şi mai apo»
J i a n d u t i p e n U u u n O V l p*zntru funcţia dc Preşedinte Director Generat
luiuin trâ»^ la ţară cu 2 sau 3 care de lemne, iar o maşină de al respectivei instituţii. Ca şi mulţi alţii, cre
kiune costă pcsic 1 milion de lei, in timp cc majoritatea ţăra (Urmare d'rn pag. I) deam câ experienţa, profesionalismul şi in ulti
nilor au pensii mici, de C.A.IU, nu au cu cc plăti nici muncile mă instanţă, cartea fa da virilă vor U orgru
■ ricole. La oraş este gaz motan, este aragaz, la ţărani nu este - După Reuo/ufic. mă gândeam că S-ar putea ca mente solide pentru reuşită.
•••mie. , şi pentru mine, vocea despre care torbeam, su Din păcate, şi nu vreau să dramatizez iniitQ,
Această Pădure Composcsoralâ este înregistrată in Cartea ' capete chip. Ei bine, au trecut cinci ani ponâ măgăria naţională carc a fost de fapt procesul
l in.eiară de strămoşii noştri şi cu drept asupra ei ca moşteni- i când acest lucru s-a produs. Mă aflam intr.o dc „sc?iÎmbarc* in TV‘I?, a depăşit orice limite.
tnri. . seară de rară, In 1995, pc Modrogan 1, C;t Bu» Dacă un OM care a avut curajul să spună a»
Mai duhm Ca această pădure să se împartă egal pentm a curejti, la serbarea a cincj ani de la instalarea dc vărul in timp ce milioane de semeni ai s«H
inimi şi săracii care nu au avut, spre a fi siguri că Dumnezeu primului guvern legitim dc după 1989. Am au tăceau sau îng/iiţeau resemnaţi, reprezintă un
ic va veni in ajutor. zit lângă ?nine, o voce pe care nu puteam s-o pericol pentru „schimbare", atunci ne punem în
Menţionăm că această pâdu.’c a fost folosită dc Ocolul Sil. confund. M.am întors repede, sperând că auzul trebări foarte serioase asupra sensului şi auten
' ic Uubra, cu râritură care nu mai este bnnâ, căci lăstarii care au nu mă înşela. Şi nu m-a înşelat. In faţa mea, ticităţii schimbării.
dat din butuc sunt dominaţi de alte lemne şi se usucă, putem sc afla „al dumneavoastră Neculaî Constantin Dacă o delaţiune ordinară, venită de la un
>io\edi că pădurea statului care are denumirea Piţiguş, se află in- Muntcanu*. Omul dc la Radio Europa Liberă, fabricant de lături cu state vechi dc serviciu, con. t
. ■ > satele Lăsau—Fintoag, unde sunt lemne foarte rare. Mai do- pc care Ia început nu.i înţelegeam, dar pe carc tcază mai mult decât o existenţă, exemplară,
■im pentru această pădirrc să vină dc la Ocolul Silvic Dobra, sa apoi, alergam să-l ascult la „Actualitatea Ro atunci este clar că organismul vinovat de a-
musoarc parchet pentru taiere, dar cu tăiere rară, pentru a mânească", era in carne şi oase, fn faţa ochi- Ccastd răsturnare nefirească, este el . însuşi atins
■tulea creşte cât mai deasă. Menţionăm căci noi vom alege un co- lor mei. /.am întins o mână udă de emoţie Şi de cangrenă. Toată lumea ş*îc ce se face tn
milvl. Preşedintele şi casier. înainte de împărţitul pădurii, vor i.am spus câ mă bucur sâ.Z cunosc şi că spe astfel dc cazuri. Sc taie !
n.ergc doi oameni cu pădurarul şi cu găleata dc var şi vor vă. ra?» să rămână acelaşi „al nostru Ncculai Con Dacă domnul Pallcriu nu e tc „procuror vo
iui copacii aleşi de pădurar, pentru a nu fi tăiaţi. Pădurea se stantin Afunteanu* şt că Mvom auzi numai de luntar", să inţe/eg câ este cu simbrie? Dacd
. a imitării in părţi egale Ia toţi cetăţenii satului. Menţionăm că bine". da, dc la cine ? Dacă nu. de ce ?
p >za şi controlul filei?: dc către Ocolul Silvic Dobra il vom plăti. Ca P.D.-ist ce mă nf/c»i şi mă aflu. m.am Draga prietene.
In speranţa că cele arătate mai sus sc vor lua în considerare bucurat să te întâlnesc î?i „grădina* noastră şî Ca ont, te înţeleg şi nu arii dc gând să t£
d-.- lâlre dumneavoastră. peste nici un an, să te râd militând sub fla condaiitn pentru intenţia dc a demisiona din
N o t ă : • Pădurea Piţiguş măsoară 3GG îugărc, uproximativ mura P.D.-ului, cu noi, aici, pentru aceleaşi Consiliu! de Administraţie al TVR şt din partid.
«O-lhi iugăre sunt păşune, care nu trebuie împărţită. • Cetăţenii idei pc care le slujeai la microfon. Dar ca militant, nu înţeleg su faci pasul înapoi.
satului Lăsău, c«m. Lăpugin, jud. Hunedoara, cer ca pădurea sta Când te-am auzit în faţa mulţimii ce umpluse Vei da satisfacţie lic.'tcldor. iar răul şi cangrena
lului, care poartă numele de Piţiguş, să Ic fio resliluilă in lo până la refuz, Sala Palatului şi mai apoj Piaţa vor continua să roadă trupul acestei ţărţ p’’ca
ialitate, aceştia urmând să o împartă »n mod egal, deoarece Revoluţiei, spunând că preferi pe cel şcolit la mult şi pe nedrept încercate.
ei susţin că sunt urmaşii Iobagilor ce au trăit şi au muncit pc Toulousc celui şcolit la Moscova şl în stilu.fi Acei pigmei, cocoţaţi In fruntea bucatelor,
.«•■•le locuri, « Cetăţenii susţin cj pădurea, trebuie „rasă", adică caracteristic, îndemnând auditoriul, „nu vă fie sunt prea ruginiţi ca su mai fie creştini-dcmo-
l»t ia 30 de ani. 4-5 iugăre să fie tăiate in totalitate, rămânând frică, suntem cu Petrică", tn.am bucurat. Am eraţi odevăraţi, prea bolşevici ca să se mai vin
doar exemplarele tinere (sămânţarul). • Problemele oamenilor suni fost convins că prin noi, Neculai Constantin dece vreodată şi prea mărunţi ca su inţcieaT
m legătura cu : împărţirea pădurii, care întârzie să se facă, Munteanu găsise calea revenirii de fapt şl de gă ce vrea cu adevărat poporul dc la ei. Am
precum s| ru fehrl în care trebuie tăiată. Ocolul Silvic Dobra drept, acasă. Am fost apoi trist pentru ca ale zis PO PO RUL şi nu clica sau camarila. O sută
'■iMin.'>’.«! că tăierea trebuie făcută cu răritură, lucru cu care gătorii din 1996 au votat Qturea, ratând şansa dc ani dc capitalism din cc! mai prosper, nu va
reuşi sâ-l schimbe cu adevărat pe aceştia. Dar
• . «ii nu sunt de acord. dc a-î au-i şl vedea din nou, pe Ncculai Constan
tin Munteanu, dar de astă dată de la tribuna O sută dc Ncculai Constantin Munteanu vor putea
Senatului Romănief. Am fost trist, dar ini-em sâ-l „schimbe* spre direcţia pe care o m erită»
spus câ asta este, votul alegătorilor este suve spre groapa dc gunoi. Dc asta Ie este lor tcamţ
PENTRU VOI TINERII
ran şi până una-alta, nu era cea din urmă şi din acest ntofiv s-a făcut „lucrarea*.
ANJKM CA HUSTON — 74 MAKKET STREET, VENICE, \ Cameră — Le vei da satisfacţie? Eu cred şi sper că jVl7ţ
CA 90291 — 3603, U.S.A. BOGDAN j Am mal nutrit o speranţă atunci când Parti Rămân mereu „ol tău OV1D1U JURCA• j l
dul Democrat tc-a propus pentru Consiliul d« „ş-auzlm numai de bine /* *nr&w*
