Page 2 - Calauza_1998_457

Creşteri substanţiale de pensii! • SPORT • SPORT •

(Urmare din pag* 1) tum echivalent la nivelul lu­
PENSULE KECOKKLATK nii octombrie 1990, caro se ob­ PE CÂŢIVA m a r t o r i
NOU I I M AI M ARI DECÂT ţine prin eliminarea tuturor
CELE PROGNOZATE măsurilor «Ic protecţie socială QUAPÂAŢ1
Executivul a hotărât rocore. acordate pensiilor după data de Clipele ne ţin memoria mereu trează. Chior #1 când
laica pensiilor celor care au 31 decembrie 1990. Cuantu­ prin inîuncrlc purtăm acea frumuseţe în priviri. Mirmfe», -J
ieşit ia penale pentru vechime mul echivalent sc înmulţeşte auzim cum curg intre pământ şi stele. Cum caută acea fărâm
imcRr.'li in muncă şi limită de cu raportul dintre pensia mc. • OPERAŢIE. Goalkeper-ul de trestie, uitoid in cămaşa timpului. Neliniştile tronează pe a.
vârstă, înainte de 1 august l99*> dio pentru munca depusă st bancarilor RAZV AN LUCESCU copcrişul unei case, asemeni unui cocoş de tablă. Am vrea s
$i ale can>r cuanlumuri de limită de vârstă cu vechime a fost operat la cotul de la atingem tot cc ţine de ramul acela pierdut tn depărtare. A*
prusie «le asigurări sociale de completă în luna în care sc o» mâna stângă, urmând să supor. vrea $ă urcăm acele trepte peste care umbro anotimpului alu­
stat, depăşesc valoarea ultimului fcctueazâ corelarea şi pensia te şi deranjul pricinuit de ... necă uşor. Ca o lumină s t i n s ă Scdnîcie ce ne sconta di
«alariii nv din net pe economie, similară lunii octombrie 1990. gips. preajma amurgului. Ne şterge cearcănele şi putem vedea tre
comunicat de Comisia Naţio» Dacă cuantumul rezultat este nuri/e lungi ce se aproprie. Eşarfe strălucitoare sc lovesc d
n.ilâ de Statistică <1 170921 leii. mai inie decât pensia in plata, • PR E FE R IN ŢA : M ARIAN ferestrele inchisc de mai multa vreme. Fc> indu-i pe aceia car
Ni s-a precizat că. in reali­ sc menţine aceasta din urmă. Ca BONDREA a preferai „timona" se gândesc la dragoste. La acea fragilă plutire a sufletulu
tate, majorările vor fi mai mari «'\cmplu, o persoana va primi tehnică a Unlv. Cralova, pâră.
decât cel»' anuntalo. Modalita­ in această lună in Plus, prin sînd banca tehnică a diviziona­ Până rom putea respira atâta oxigen cât se-ntindc peste po­
tea (muticii de rccorelare va recorelare, II 431 lei, sumă care rei „B " — F.C. Extensiv, con­ teci şi ierburi. Cine nu este fericii cdnd ninge peste poemei
stabili raportul existent in Urna xo adaugă In pensia de 717 992 tractul fiind semnat pe doi ani scrise înainte dc a fugi din m rejele visu.ui. Sau că ai putu
octombrie 1990, intre pensia in. lei. La pensia recorclat?» sc a- şi jumătate. să te întorci dm acea margine pustie. Din acei ioc. unde n:
exista nic» măcar o pagină albă, pe care să-fi poţi consola gân­
di\i<',ialâ la acea perioadă şi plică indexarea lunară de 3 3 durile ? Unde să osteneşti, luplându-tf cu realitatea. Cu ace/,
pensia medio pentru limită de la sută (deci 23 R9R lei), iar la • R E P LIC A : Sponsorul prin. cuvinte care parca se opresc undeva. Sc feresc, deşi le aştept
vârstă cu vechime completă.' pensia suplimentară, de 110 16'» cjpol al Rapidului, Georgc Co- cu nesaţ. Poţi fi oare sigur că mâine vei putea ajunge la timj
unor
Pentru fiecare pensie individuală lei, indexarea de 3 la sulă (în pos. doreşte finalizarea câştiga­ t în locul acela, de unde se poate vedea cum înfloreşte liliacul
actuală se stabileşte un cuan­ cuantum de 3 218 lei). obfcviive curajoase: Ţi-am văzul obrajii strălucind do bucuria acestei flori. Dor
rea campionatului şi cupei. Drept \
replică, antrenorul Adriano acum in plină iarnă, cine se mai gândeşte la această floare
MOARTEA PRESEDINTELU? CEAUSESCU (IU) Bacconi a părăsit Hucureştiul. \ Niciunde nu se mai simte mir.osul liliacului. A dispărut. S -
(Urmare din pap. 1) TKIBU NAI.Ul I.UM II* şi cred, I plecând în Italia. \ risipit odată cu şoaptele line ale zilelor primtiverii. Undevo
într-un ţinut îndepărtat,
la rândul meu, că această ..ins­ \ Respiră această floare nu dispare niciodată
şi latura civilă. ARTICOLUL tanţă 1 este singura care poate • PREMIERE: Sala Radio a falnic şi îndulceşte privirile tinere ale cclor car-
368, al. 1 şi 2 : Dc la pronun­ condamna FARA DREPT DE găzduit Gala sportului româ­ cred în fericire. Care simt câ a darul cuiva o floare d
ţarea hotărârii si până la expi­ RECURS aceste asasinate, faţă nesc. în cadrul căreia s.nu a_ \ liliac. înseamnă moi mult rf< edî un curant de iubire. în
rarea termenului de declarare de care vom fi priviţi peste ge­ cordat premii pe anul 1998, celor scamnă acel semn fără m ure, Care biruie clipa. O foc
a recursului, părţile pot renun­ neraţii ca nişte complici, prin mai buni sportivi. \ mat Itingâ.
ţa in mod expres la această laşitate şi nepăsare. Cel care în­ ION VLAD \ M1RON Ţ10
cale de atac. Asupra renunţă­ calcă o lege. trebuie să plă­ i
rii, cu excepţia recursului care tească, indiferent care este m u
priveşte latura civilă a cauzei, mele său, cu atât mai mult cu
SE POATE REVENI ÎNĂUN­ cftt s-a acţionat in cunoştinţă
TR U L TERMENULUI pentru de­ de cauză şi pentru atingerea a- P r im a r ii a u a m e n in ţ a t g u v e r n a n ţ ii
clararea recursului, lată aşadar, cestul scop.
două crime comise in numele Dreptatea nu comportă cir­
legii şi al poporului român şi cumstanţe atenuante. Drepta­ c ă v o r d a b le s te m e la t o ţ i p o p ii...
săvârşite tocmai de cei care şi tea este insâşi esenţa legii şl (Urmare din pag* >) oi oraşului suferă din cauza zid do către primarii din iii
astăzi — unii dintre e; — mai corespondentul ideal al fericirii înlocuire a becurilor, vor fi e- faptului câ nimeni nu se depla­ zeşti, Bucoş şi Blâjcni ■ Peni
administrează dreptatea după supreme. Dincolo de acest per- fecluate numai contra cost. iar sează cu scara mobilă pentru a a sc inserte in perioada 3-
bunul lor plac. Schillcr obiş­ oept creat de om pentru om, Înlocui becurile arse ■ La Gcoa. februarie a anului viitor pc t
nuia să spună : „ISTORIA ESTE e vid şi tăcere. corpurile de iluminat vor tre­
bui cumpărate de către primă­ giu. in trei 2ilc au fost monta­ belele celor care solicită ţr i
rii. ■ Primarul Şoimuşuluj, dl te şapte lămpi, după care elec­ cări de masă lemnoasă, ^
se deplaseze zeci
E D I T O R I A L Î N T O R S Nistor, a ameninţat că In acest tricienii au dispărut, astfel că trebuie să pană la primuri* s
kilometri
70 de corpuri de iluminat, zac
caz va pune impozit pc stâlpii
electrici, amplasaţi pe dome­ in primărie ■ Referitor la cci la Ocolul Silvic Brad, •armă
(Urmare din pag. t) niul public. ■ Deoarece un corp care au emis aceste aberante să facă acest drum de ' n
Intr-un judeţ cu o bogată activitate scriitoricească, cu scrii, de iluminat costă 700 000 lei, iar decizii, primarul din Şoimuş a multe ori, pentru a îi progr
tor» talentaţi, cu trei reviste dc cultură (scoase de particulari, iui bec 40000 lei, primarii au exclam at: „Bâtu-i-ar Dumnc. maţi ■ Singurul u :v a n
adică dc scriitori, care îşi pun banii lor, iar unii şi ni sponso­ declarat că vor pune felinare 7PU, acolo unde se află !* Hâtru, temperat spiritele a fost vi<
rilor la dispoziţia culturii scrise şi vizuale hunedorene şi naţio­ In stâlpi. ■ I.a rândul său, pri­ primarul Bâiţei, i-a replicai: prcşixlinLle Consiliului Ju<
nale), dl Sicoe iese din anonimatul folcloric, forlos şi gata să marul d:n Petrila a declarat că ,3 a mai bine ne.ar bate pa ţean, Ghcorghe D re educi, cr
..rupă Pisica-n două* şi scoale o revistă ce-şl zice „trimestrială deşi curentul electric este plă­ noi cu o primă dc Anul Nou" ■ a avut intervenţii deosebit
dc cultură", in care (deşi foloseşte cu dărnicie banii contribuabi­ tit la zi, cci 30 000 de locuitori Şi ROM SILVA a fost pusă la competente.
lului huiicdorean), găzduieşte doar o infima parte a scriitorilor
ce trăiesc şi scriu in acest judeţ. Şi culmea culmilor, in a-
ceastâ revistă, care ar trebui să slujească ideii desăvârşirii cdl acea şantierul ta i<cut <da
culturii in zonă, continuităţi» culturale, directorul revistei (alt­ că numai cunoaşterea stand»
minteri un om de treabă, mjnat insă de ambiţii ce ii depăşesc po­ detor cerute dc part- .-uri/ u<
sibilităţile), scrie negru pe alb : „Ne aflăm aici, ia Deva, Intr.un ( i n v i t a t I a « c A l A u z / V * ] .Ti diu Occident, ».•:* «i«*ch<
loc Jipsit de tradiţie culturală majoră...". Adică, stimate, auto­ drumul sgi: Co»?;uu:taîea Eur
rităţi, dati-mi banii dc la contribuabili pentru ca eu, DIKEC. (Urmare din pag* I) tlcr Naval cum era al nostru peană, în -*pecia/ Olanda, Re
TOKL’L de Conştiinţe, ajutat dc dl inspector şef, pus dc dl Ca- Mai înfdi am reorganizat ser­ nit, C îrrr.c«ij şi Austria, A
r.imitru şi de ţărănişti (apropo* d-le Râu, poate vă gândiţi să-i Aceeaşi firmă rtc-a asigurat toa­ viciul de proiectare, secţiile dc :.:atorii Mi:,t ea ;■ vil*', * d
taceti im cadou d-lui Sicoe, pentru răasta chiar le înlicoe pe toate!), să tă documentaţia şi mal ales producţie fi, în final, a urm e ivstU- bt.ne, ui «vi şl
scriu că aici nu evotbade „cultură majoră”, suntem slabi, pricăjiţi, standardul de calitate. Intrând selectarea personalului. Trebuie cele r< V, mai repede ca tel-
putem arunca la gunoi tot ce u fost până la noi (oare cine a mai zis că in jos şi mai ales ştiind pre­ să scăpăm de forţa dc muncii fonul. Construind n.r oa tra
putem arunca ia fi*'r vechi industria româneasca?). Despre tot cc tenţiile nrmţi/or, exigenţa lor, fiicv şi dc caîifa.v superioai
s-a scriţ ii acest judeţ, gata venim noi proprietarii autointitulaţi nc-am străduit să fim fa înăl­ neproductivă, incapabilă să fucu am început au /tni'căufof^ ost
a» „culturii majore* şi vă propunem in revistuta contribuabi­ ţime. Aceasta a fost atestarea faţă noilor condiţii, moderni­ Iuţi cu comenzi. A--’ ;- spttpe
lilor semnăturile dc „prestigiu" ale unora ca : PAU LIN A POPA, noastră de bunf constructori dc zării. Am organizat cursuri a fost uşor. O spun cu mft
CARMEN DFMEA, A N A SELE.I AN. Sorin Tomuţa. Nicolae Ad.tm, nare fluviale. Şi, din acel mo­ speciale dc sudură, am teslar pc inimă, dacă uu glscib » i
Kun Kriza Dona, I)an Câmpean, Ciprinn Nike), Nicolae Dura. ment, contractele s-au ţinut capacitatea fiecăruia cu specia­ fiJtgcre la oamenii şantierul
Probabil diriguitorii revistei contribuabililor si-au spus in si­ to nţ. lişti de la Firma gcrtvună >’:fli cu >. '»:iu In .vp«*civl*şti, h
nea Dumnealor — să terminăm odată cu Eugen F.vu, cu tonn Evu, — Vreţi să ne spuneţi că LOID. Trebuia să-i fac *7 în­ gineri, putcuoi rata <
cu Dumitru Velcn, cu loan Hârb. Mircea Andraş, cu memoria lui ţeleagă pe cci 850 dc navalişii. T-t ..,<•« noastră. /V urma).
Ntcula» Chirica, Victor Isac, Constantin Moncu, loan Vasiu, totul a fost simplu, fără impli­
Nicolae Crcpcia, Ionel Urăgâncscu, Mariana Păndaru, Danie] M a. caţii şi hapuri ?
riş şi mulţi uliii — —• Să n-a luăm nici chiar aşa
Iută deci, stimuti cititori, v.am arătat cum se realizează o nouă Orice început e greu. Mal ales
diversiune, de această dată In cultură. Aşa cum arata revista că /a noi se demarase aşa-zlsa Trichineloza — un pericol!
cu aceste nume „sonore*, credem că s-au facturai multe mili­ economie dc piaţă, care a tras
oane Uc lei din sudoarea oamenilor de rând. Şi, cui foloseşte dupd ca golul financiar. Am (Urmare din pag. 1) l.a oitt, pcrioad.i <U- iucub:
o revistă realizată doar pentru un mic grupuleţ cultural, de după început eu organizarea produc­ ţie, variază mire •'•-la /.ifc.
Revoluţie, rare sunt şi prietenii d-lui Sicoe? ţiei. cu oamenii. Acest seg­ Creşterea ratei îmbolnăvirile! Debutul bolii, de cele ra
Aşa că vrând să „rupă pisica in două*, dl Sicoe a reuşit să-i ment social este foarte impor- la om cu Trichinella sp. arc loc multe ori este brusc, meepâi
rup.» doar coada ... • /ant in modernizarea unui Şan. in perioada sărbătorilor du cu frisoane, febră, dureri «le ca
iarnă, odată cu creşterea numă­ oltoseală, ameţeli, diim-e, gr«
rului dc porci sacrificaţi, lai ţuri, vărsături, dur-a i ubdoir
menţinerea îmbolnăvirilor este
Daca era arestat Fanar... ca orice proces să-l câştige, favorizată de lipsa educaţiei nale, continuând cu edem
deoarece nici sută la sută sunt
«;dc
pleoapelor, conjunctivii'),
oamenii lui. La Justiţie, Vale- sanitare şi obiceiul do o con­ facial („boala capete lor—, *>r
il rm.ii» din pag. I) e| şi-.v tr ut traiul, şi-a mân­ riu Stoica, care (imj pare rău dc suma carne şl preparate cru­ fini»-"). i r
cat mălaiul. El a fost creat să el că-i oltean), c băiat deştept de sau insuficient prelucrate Dacă mr se inte-A in> pdl ;
niştw nu to>l 'entru-Mân. facă diversiuni m economia ro. şi inteligent, dar care vrând să termic, sustragerea de la exa. părea dureri musculare, tulb
ga totdeauna. Şi. astfel m-a înmiească şi in societatea ro­ pună mâna pe PNL, face jocul menul trlchineloscopie, vânzarea rări cardiace, respirator»;, r«
'-rnvms Con-tnntines» U $i pc mâneasca". l-reşedintele nu a lui Constantincscu. Ei nu prl. clandestină a cărnii. nale. nervoase.
mine. Azi aşa. ntSino aşa, Înţeles nimic, iar noi nc-am dat cep că noi ştim tot. Noi ştim Trichineloza, parazîtozoono/ă Trichineloza este Confundat
i k -am dus de câteva ori la el, seama că degeaba mergem Ja când Constantineseu îi dă un Cosmopolită, determinată dc ne- lâ cu peste 50 boli, c»e.i
iar el m-ta şi ne .asculta, l-am t-'otroreni. Atunci am hotărât orchn lui Valeriu Stoica, iar V. niatozi din genul Trichinclla, cu face ca multe persoane suf-
sotjs: „Domnule, lăsaţi dracu’ in Comitetul Director, deşt Vâ­ Stoica se duce şi discută cu ma­ dezvoltare intestinală in forma rimlc dc această boala j
rnFM KRI-'xUi. Nu avem nimic ri. m nu oren a fost de acord cu gistraţii, aşa in plen, fără nici fie diagnosticate. Trichinelo
. u rr..T.-liifirn. Doamne fereşte, noi, să sistăm orice întâlnire o frică, lucruri caro po mulţi adultă şi musculară în stadiul nediagnosticată datorită Infe»
larvar,
în organismul aceleiaşi
ei ■ cd râ - 'te o crimă să nu_l cu preşedintele Constantincscu, i-ar pune pc gânduri. Vreau tarilor slabe, manifestărilor ol
J.işi pe om să vorbească, să scrie deoarece ne duceam de poma­ să vă spun câ ei fac politică in gazde, produce manifestări cli­ gosimptomatice sau evoluţl
n.u \ă - .niunice in limba lut, nă la Cotroceni, el îşi lâcea magistratură: „dacă CotroccniuJ nice grave la om — în urma în- asimptomatice, sc regăseşte
dar de aicj şi pună dincolo dc capital electoral pe seama noas­ mi-a spus că la dosarul X să gestlei de carne parazitată — unele persoane care suportă di
a fatc stat in stat. c un drum tră. Cum să mai discutăm cu nu-J dăm drumul, nu-1 dăm exteriorizată prjn tulburări di. rerea vremo îndelungată, da
luna. Ei trebuie să ştie limba el, când ci discută şi cu unul şi drumul". Ei nu Înţeleg că a. gestivo, dureri difuze, stări fe. nu chiar toată viaţa, sub forn
romana, in ce priveşte PD. pol cu altul, schimbând toţi factorii colo, printre acei magistraţi, sunt brilo şi manifestări alergice, pu­ de mialgii, nevralgii, poliarti
spune: CU acest partid n-ai de decizie ai instituţiilor impor-. şl oamenii noştri. Nu aţi vă­ tând sfârşi prin moarte. La cele te, alergii, multe dintre c
să faci alianţă în vecii vecilor. tante In stat. De exemplu, Ja zut . că fn România Marc apar 3uo de specii de vertebrate re­ ducând »n mormânt secretul i
Este un partid care mâin?, Curtea Supremă dc Justiţie n lucruri care se discută in 3 oa­ ceptive, evoluează in general devoratei cauze a morţiL
poimâine va dispărea pentru cA Ăcut schimbări radicale, adi. meni la Gotroccni ? asimptomatic. (Va urma#