Page 1 - Calauza_1999_464

0 ) - = o i
:=T d > <B 'P t S - t - î <3 ^ = |._ S 2
r CÂNTECUL FLĂCĂRILOR ADUCE MOARTEA | T 5 n j_ :f= u,.-2 ? 3 E E ® q.
(B <B 0) ^
I Este iarnă şi frig. in sobă arde focul h o tă ră ş te să m e a rg ă ea la so cri, pe neaşteptate, trecându-i pe am bii | H ' ' ■ S i l 3 ” ” 2 c ™
<
* ce m urm ură „cântecul flăcărilor". Dar, încearcă să bată la uşă. Aceasta era s o ţi în n e fiin ţă , câ n d n ici nu s e . pa ■ s . s - i l l l ! =i
S e "
CL13 Q)
3
a şte p ta u , când poate nici nu erau I
I e le, s o b e le , n e s u p ra v e g h e a te pot însă descuiată. în casă un miros puternic, pregătiţi sufleteşte să se despartă de j Pi *D 3 «Ctf o S iS - E - g ^ £ > S*
__ 03 03
| cauza daune irecuperabile. greu de suportat. Era miros de gaz. Cu >< ^ ■ = c i> ® £ i(0 ro _ N
g C -O U 3 < o f o . « S ® s
■ ...D im ineaţă de ianuarie. Tânăra teamă, tânăra se apropie de patul în care viaţa de pe pământ. . pa E Os=-r"_ fc 2 -_cd Q .T 3 CB
I C .T. îşi aştepta cu nerăbdare socrii, la socrii erau acoperiţi cu plapum a. îi Să fie a c e a s tă în tâ m p la re un I H râ g £ CD o- = o. 3 « O “
q _ ra'-6>®
r 3
^ ( D
| care ţine nespus de mult. Tim pul trece, dezveleşte. Erau unul în braţele celuilalt. sem nal de alarm ă pentru noi toţi cei | << c N )03 (U ~ Q> C ° -Ş o °
v) o
r. cn c
.
• ia r a ş te p ta re a se tra n s fo rm ă în Corpurile reci şi feţele îngălbenite. care avem în locuinţă sobe cu gaz! . U o >03 -O -O £ : -fc Q- Ş e s ,
a; </) _aj y) O) — c 7= •«-rt ^
■ în g rijo ra re . A ceştia, deşi locuiau în M uriseră peste noapte intoxicaţi cu Ferindu-ne noi de m oarte, ne fereşte ■ w CO 03
| a celaşi corp de clă d ire, îşi întârzie gazul de la soba de teracotă, pe care şi Dum nezeu. | Q TO to <Tt * * ' ■*—*• •«cn £ ^ (O <N
Iro s ire a . Nora intră în panică. C.T. se o neglijaseră la culcare. Moartea a venit lo an V la d jj H .-=,§-o«5_S £ co'T- tn
|E S . s ^ fe . a S 8 3 £* 03
O)
P • f f i r S -g-0 “ s "O O co &
Q.
E un cd
Primarul oferă celor care prind un câine h-H ® (0:= ® .Eo>
° 2 - c -o n 3 c: ’ra c 0 3 -
/-T\ 2
3 C 03
03
vagabond suma de 20. OOO leii a.o*s-co>n =■.=. _ Î3
. : n co c „ c 8 ii 8 ,s
_____,
CB • -
0) CB
c„ co cu -0 -
«■ 2.c c;
u )(0 £ i - O
curtea şcolii făcându-şi veacul odată
La întâlnirea cu locuitorii cartierului
CRISTINA Dacia, prim arul M irc ia M u n tea n şi-a lu c ră rile de re n o v a re ale a c e s te i cu lăsarea serii tot felul de boschetari m 0) E jl-T- 03 3 CO CL CO
instituţii care are un num ăr de 1000 de
C ►
W
cerut scuze că anul trecut nu a reuşit şi ţig a n i c a re a c o ste a ză e le v ii, c >03 _
COSMA să tre acă pe a ici. • S e cre ta ru l Cetăţenii Devei au dat bătându-i şi jefuindu-i. • Şi parcă ><! i p p s y i 03 ^ CM
pa
pentru a confirm a acest lucru, în
prim ăriei, lo an P etru A lbu, prezent
t/)C O
şi în calitate de locuitor al acestui r s e c u n d e le im e d ia t u rm ă to a re , H > < 0 3
. CD
ca rtie r s-a d e c la ra t în g rijo ra t de marea lovitură financiară g e a m u rile s ă lii în c a re s-a w 03 3 c o 03 § « . _ < - g £ CB
o > cn "O
in calitatea sa de casier la desfăşurat întâlnirea, au început să M 3 _ ^ — io3 c Q) TD
starea străzilor asfaltate şi de cea a ţ j 0) to-—
S.C. TV N E T H unedoara, proliferării com erţului cu produse din elevi, şi unde până şi geam urile au fost fie bom bardate cu bulgări de zăpadă, 3 < g 'g .° -~.ro g j= ■w “ J (/)
W 03 Q
0) C £
fiind nevoie de intervenţia poliţiştilor
d o ve d e şte re s p e c t ş i U ngaria, pe tarabe Im provizate, ba bătute în cuie, pentru a nu cădea în " ® .C 0£g “ D ® -t7)-_03 03
uneori direct pe asfalt. « Ş i directoarea capul c o p iilo r. • O altă p ro b le m ă pentru încetarea _ . . . . .
solidaritate faţă de om ui cu Scolii Generale nr. 3 a ţinut să ceară rid ica tă a fost lipsa unui paznic de D aniel M ariş Itd ■ - <0 2 . CB “ - . S t ' S W)(5-£
ro =1 y S? F E E 5 ( 5 ‘-Q
s p rijin u l p rim a ru lu i pentru a realiza noapte şi a g a rd ie n ilo r publici, prin - continuare în pag. a 2-a - U.
care se afiă în dialog
M r\kc ZVON
Se zvo n e şte .că a m b iţio n ate şi
incomodate de puterea şi influenţa pe
care o exercită „C ă lă u z a " asupra
acestei părţi de ţară (inclusiv a Văii
Jiu lu i) şi a dragostei cu care este
înconjurată de cea mai mare parte a
populaţiei din zonă, mai multe servicii
secrete străine şi unele de la noi -
lucrează intens la un plan de diminuare
a influenţei săptăm ânalului aflat în
slujba tuturor oamenilor...
în ziua de şi mirarea mea,
28 ia n u a rie doamna casieră
fiind la Deva mi-am com pletat şi vizat D ra g o m a n C a m e lia a refuzat să-m i mm
în gară un bilet de călătorie gratuită, dea suplim ent. De ce? Fiindcă de pe Se fie rb în tr-u n litru de apă, de ore, este un toxic. C o n tra in d ica t A lco o lu l nu este un s tim u le n t
a c o rd a t în b a za le g ii 4 4 /1 9 9 4 pe contra-pagină lipsea tim brul galben, lipit p â n ă se re d u c e la ju m ă ta te : total până la 18 ani, pentru fem ei în in te le c tu a l de v re m e ce re d u ce
distanţa D eva-Tim işoara. La Bretea- în gara Deva; probabil fiindcă lipiciul său p ă tru n je l 5 0 g ; c o a jă de g re p perioada de graviditate şi alăptare, la procesele de inhibiţie. P roduşii de
Mureşană, satul meu de naştere, am fusese de calitate slabă, se vedea şi (g re p fru it) 2 g ra m e şi c o a jă de c e i cu d ife rite a fe c ţiu n i cronice. de gra d are ai alco olu lui, au şi alte
întrerupt călătoria 24 de ore (nu 5 zile se vede (fiindcă păstrez biletul pentru portocală 2 gram e. Se îndulceşte A lco o lu l ata că cu p e rfid ie o rg a n e le im p lic a ţii p riv in d fo rm a re a u n o r
cât aveam dreptul!). s p e c ia liş ti!) fo a rte b ine, a tâ t urm a şi se ia o lin g u riţă dim ineaţa, pe v ita le ale o m u lu i: s to m a cu l, fica tu l, substanţe asem ănătoare dro g urilor
în ziua urm ătoare (29 ianuarie) (conturul) lui dre ptun ghiulară , cât şi n e m â n c a te . P rin c o n s e c in ţe , s iste m u l ne rvo s ce n tra l şi p e rife ric , şi de a c e e a se m a i s p u n e
m-am dus la llia pentru a-mi continua ştam pila staţiei Deva. a lc o o lu l b ă u t în fie c a re zi şi inim a. R espectiv îm bolnăvirile: gastrice, „to xico m a n ie alcoolică".
drumul cu acceleratul. Cum era firesc, depăşind norm a pe care m edicii o ciroză alcoolică, polinevrite, m iocardită
m-am prezentat la ghişeul de serviciu P ro f. U n iv . D r. Io n D ră g a n socotesc de 2 gr. pe kilocorp în 24 etilică şi tulb u ră ri endocîine. Peteu N apoleon
p e n tru a -m i c u m p ă ra s u p lim e n tu l (v e te ra n d e ră z b o i)
pentru trenul accelerat. Spre surpriza - continuare în pag. a 2-a
Sorin Dimitriu U G G COMUNIŞTILOR D IN R O M fîM fî
ANATOL CROÎTORU în pragul sancţionării 1. Liga Comu- C oşbucului:
„Când foamea ne va răscuta
din
n iş tilo r
O rganizaţia judeţeană a PNŢ- România sus­ Când nu vom mai putea răbda
Preşedintele M işcării C om batanţilor de pe CD a hotărât invitarea deputatului ţine oriunde şi Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Sorin D im itriu, fost preşedinţe al oricând, orice m işcare populară ce Nici în mormânt."
Platoul Coşniţa (Transnistria)
FPS şi m in is tru al p riv a tiz ă rii, loveşte în interesele Noii Bur-ghezii 2. C o m u n iş tii fu n d a m e n ta liş ti,
- D-le Anatol C roitoru, stăm de - Da, după cum a[i observat, am m em bru al C om itetului judeţean, ceauşiste şi post-ceauşiste, clasă care făcând „un.pas înainte, doi paşi înapoi",
vorbă exact pe locul unde s-au dat venit aici împreună cu nedespărţiţii mei să prezinte e xplicaţii cu privire, la alungă muncitorimea în şomaj şi chiar înţeleg prin Noua Revoluţie Proletară:
cele mai grele lupte în prim ăvara-vara prieteni, cu care de fapt am luptat în gravele acuzaţii aduse conducerii din ţară. - R evoluţie în Revoluţie;
a n u lu i 1992 şi u n d e ş i-a u g ă s it primăvara aceea blestemată, umăr ta judeţene la co n fe rin ţa de presa Cei ce se pretind revoluţionari şi - R evoluţie pentru R evoluţie;
sfârşitul un num ăr mare de rom âni. umăr. Dintre noi, Gheorghiţă a fost atunci ţinută la biroul său parlam entar cei ce s-au cocoţat la Putere pe seama - Războiul sărăcitor contra bogaţilor.
Răscoalei Populare Revoluţionare din
Dvs. aţi avut atunci un rol im portant rănit. Priviţi-i cicatricea de pe faţă! din Deva. decem brie 1989, interzic poporului Marin TRUŞCĂ - Copreşedintele LCR
între oam enii aceia, i-aţi încurajat şi Ce vreau să vă spun însă este că Dacă va refuza invitaţia de a chiar dreptul la Revoltă, uitând duhul - continuare în pag. a 2-a -
i-a ţi condus în lu p ta lo r îm p o triva pentru mine, războiul cu separatiştii nu da e x p lic a ţii, p rivin d a c u z a ţiile
separatiştilor transnistreni Ce-a voit
a d u s e m e m b rilo r C o m ite tu lu i
cu adevărat acel război, d-le Tolea? D ialog realizat de M ariana Pândaru judeţean şi c o n silie rilo r prim ului r 1
(Perm iteţi-m i să vă spun aşa cum vă
zic şi cam arazii dvs.). - continuare în pag. a 2-a - m in is tru R adu V a s ile , se va Vom avea un marş al ţăranilor din Cinciş
solicita sancţionarea deputatului
de H unedoara Sorin D im itriu, con­ i asupra Prefecturii?
form S tatutului PNŢ-CD, art. 32,
a lin . 4 p riv in d c a z u rile g ra ve , S ituaţia neclară încă, vis-a-vis de cin cişen ii dornici de a intra conform I
urgente sau de natură a aduce fe lu l în ca re pot şi tre b u ie să fie legii, în posesia păm ântului, pe care
! s.c. ATLASSIB s.r.l. s i b i u prejudicii im aginii P artidului. fo lo s ite te re n u rile din ju ru l sa tu lu i îl m uncesc cu trudă şi sudoare. I
i _____________ __________________________________________ A consem nat loan C ordoş C in ciş, a co rd a te d rep t grăd in ă , cu în anii de după R e vo lu ţie , nici I
J A G E N Ţ IA D E V A 1 o c a z ia s tră m u tă rii lo c a lită ţii d in unul dintre oam enii aflaţi la „tim o n a " I
vechea sa vatră şi nefinalizarea Legii
P refecturii, cu toate că dintre ei unii
18 pentru h oldele din juru l fostului
! TRANSPORTURI PRIN CURSE REGULATE i Sinucidere din | baraj de acum ulare, crează pe zi ce au fo s t n ă scu ţi c h ia r în zonă, nu I I
au a vu t cu ra ju l de a în c e rc a să-i
dragoste! | tre c e te n s iu n i în tre re p re z e n ta n ţii
„Atlassib efectuează zilnic transport de persoane în .e x e c u tiv u lu i P rim ă rie i T e liu c şi loan VLA D I
GERMANIA, AUSTRIA, FRANŢA şi IUGOSLAVIA I C.Z. a îm plinit nu dem ult 30 de m mmm mmm mmm mmm ■ mm m b b « - continuare în pag. a 2-a - J
I ani şi funcţiona ca învăţător la o
în condiţii de confort şi siguranţă, ia preţuri accesibile şi ■ şcoală gim nazială. C alităţile unei
cu plecări din 20 de mari oraşe aie ţării. I colege de c a n ce la rie , i-au creat
NOU! Zilnic, ruta Ingolstadt - Laudshut! I acestuia sentim ente ce le nutrea r i ) ( u u n i h u ' d i n ^ O a l e a ( J i u l u i ,
doar pentru ea. întâm plarea a făcut
NOU! Prin Atlassib puteţi călători şi în ITALIA şi SUEDIA. I ca tâ n ă ra iu b ită s ă -ş i c e a ră a m i i s c u t n u u r n i i a p ă ?
A tlassib efectuează servicii de m esagerie, eliberează asigurări m edicale J transferul la o altă şcoală. Neputinţa
şi cărţi verzi. | de a o mai vedea zilnic, de a-i şopti Stârnit de com entariile din presă, precum că în Valea Jiului furnizarea apei
A tlas s ib în c h iria z ă g ru p u rilo r o rg a n iza te a u to ca re m o derne p e n tru ' cuvinte dragi, s-a transform at într-o
| efectuarea de excursii." I d u re re fă ră m a rg in i p e n tru se face doar 6 ore pe zi, dl G H EO R G H E BAR BU , preşedintele C onsiliului
Judeţean Hunedoara a venit la o recentă întâlnire cu mass-media, înarm at cu
J ~hnp()iicint! J învăţătorul C.Z. Deşi, tânărul era un „evidenţe clare" spre a dem onstra contrariul. Astfel aflăm că: la Petrila apa se
cadru didactic respectat şi apreciat,
dragostea lui „nebună" faţă de fiinţa distribuie 24 de ore pe zi, la Petroşani - 21 de ore, la Vulcan aproxim ativ 24 de
| Prin A tlassib puteţi călătorii în toată Europa: Belgia, Olanda, D anem arca, \ iubită, l-a condus la o hotărâre im ­ ore, la Uricani - 24 de ore. „S unt date verificate de mine personal, îm preună cu
■ Finlanda, Norvegia, Anglia, Portugalia, Spania. g prudentă. Şi-a înfăşurat două sârme sindicatele şi cu primarii din zonă, cu proces verbal, semnat şi parafat. E adevărat
* Noi oferim , dum neavoastră alegeţi! . în juru l m âinilor, introducându-le însă că există şi frecvente întreruperi pentru diverse reparaţii la reţeaua de conducte
I » apoi în priză. Efectul? Moartea prin
electrocutare. Totul pare incredibil! vechi" adaugă domnia sa. M ariana PÂ N D A R U
loan VLAD - continuare în pag. a 3-a -