Page 2 - Calauza_1999_464

(jpgjgfoŞ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ppCŞffl&ODSgP)

A SrlIT 1 SPIRT A SPORI Z SPIRT i

• O M A G IU U N U I M A R E F O T ­ în numai două luni de zile, a fost investit de g o lu ri (34 pentru C o rvin u l şi 2 4 H2 EEE3W Gunn sparta i
B A LIS T. Zi geroasă de februarie. Fulgii cu banderola de căpitan al echipei. Avea pentru Dinam o). în Germ ania, a urm at A p ro a p e că u ita s e m de auzit întrebând pe cineva la ce etaj
de nea cădeau alene, in oraşul de pe cursuri de specializare pentru a deveni se a flă s e rv ic iu l p e rs o n a l?
C e rn a , lâ n g ă s ta tu ia fo tb a lis tu lu i antrenor (în ţară avea deja calificarea dum nealui. Poate şi el să mă fi uitat. întreb a re a a făcut-o d o ar aşa, sŞ
vârstnici iubitori ai jocului cu balonul ro­ PE CAŢIVA QUADRAŢI după o săptăm ână de la reînnoirea A devărul este că de mai m ulţi ani, se afle în treabă, fiin dcă a ltfel şf, ■'
M ich a e l K le in era lum e m ultă: tineri şi
pentru această funcţie). Din nefericire,
c h ia r dacă m -a v ă zu t, a a vut de
tund. Au venit să om agieze m em oria contractului cu BAYER UERDINGEN, grijă să mă ocolească. Poate îşi mai fo a rte b in e d ru m u l. C h ia r e ra V
unui mare fotbalist hunedorean, trecut doar 20 de ani. Cu echipa hunedoreană pentru un an, la 2 februarie 1993, a am inteşte că l-am făcut m incinos de aşteptat. Cum totul a decurs fără
în nefiinţă în urm ă cu şase ani, departe a debutat în com petiţiile internaţionale plecat pentru totdeauna dintre noi, pe faţă cu mai m ulţi. Ce l-a durut mai obstacole, Juna şi-a ocupat postul
de ţa ră , de ru d e le a p ro p ia te şi de jntercluburi (în anul 1982 în Cupa UEFA). n e a ş te p ta te , în tim p u l u nui d o rit. D u p ă p u ţin ă v re m e , fă ră
m ajoritatea prietenilor. Pe feţele celor în anul 1989 odată cu începerea returului antrenam ent. A fost înm orm ântat la tare a fost că s-a făcut de râs. M ultă
prezenţi se citea regretul despărţirii de de C a m p io n a t a fo s t tra n s fe ra t la H unedoara, fiind în s o ţit pe ultim ul vrem e, nim eni n-a avut curajul să-l s ă -m i dau s e a m a , i-a m în tâ ln it
MIŞI M om entul religios a fost susţinut D IN A M O B u c u re ş ti, ia r d u p ă drum , de mii de hunedoreni îndureraţi înfrunte. Să-i spună că nu-i decât figura la locul de m uncă. Nu m -a
de pr. dr. O .l. R U D E A N U - le c to r C am pio natul M ondial ,,IT A LIA '9 0 " a şi care nu-l vor uita niciodată. o gură spartă. Cum am ajuns să-l cu n o scu t fiin d c ă în tâ ln ire a de la
u n iv e rs ita r. A u rm a t d e p u n e re a de sem nat un contract cu form aţia germ ană potolesc pe cel care le ştia pe toate, ieşirea din lift, a fost do a r în atenţia
coroane de flori şi alocuţiunile rostite de BAYER UERDING EN. MIŞI a debutat în p ă rin te lu i ei. Am sta t în tr-u n colţ
către O C T A V IA N C O J O C A R U - echip a N A Ţ IO N A LĂ la 9 septem brie Schimbare de antrenor c a re v e n e a cu a rg u m e n te le lui
preşedintele clubului F.C. C O RVIN U L şi 1981 (22 de ani neîm pliniţi), în meciul bolnăvicioase şi îţi re plica: „A s ta fă câ n d u -m ă că c ite s c cu a te n ţie
a n tre n o ru l D U M IT R U P Ă T R A Ş C U . cu Bulgaria şi a susţinut 90 de meciuri Nu a trecut m ultă vrem e de când la am ştiu t-o eu. Hă, hă. de c â n d ." ceva d in tr-u n ziar. N -a a vu t cum
R ed ă m c â te v a s e c v e n ţe din n o ta in te rn a ţio n a le , fiin d după B O LO N Y , „tim o n a " tehnică a echipei C orvinul în tr-o zi, m i-am a du na t v e cin ii şi să-şi dea seam a că o spionez cu
biografică a m arelui fotbalist dispărut. jucătorul cu cele mai m ulte selecţii în H u n e d o a ra a fo s t n u m it a n tre n o ru l le-am zis: „V re ţi să vă dem onstrez u re c h e a . V re m e de m a i m u lte
S-a născut la 10 o cto m b rie 1959 în naţională. A participat la turneele finale Babeti. Dar, de necrezut! Preşedintele că este cel mai m are m in cin o s? " m inute a trăn căn it vrute şi nevrute.
lo c a lita te a A m n a ş, ju d e ţu l S ib iu . A ale C am pionatului European din Franţa C lubului „C o rvin u l" Octavian Cojocaru,
învăţat până în clasa a V lli-a la Şcoala - 1984 şi C am pionatul M ondial din Italia a fost inform at oficial că, pe fondul unor „V re m " m i-au zis, în cor. Ne-am dat S-a luat la harţă cu colegii, care unii
G enerală Nr. 7, iar apoi, la Liceul Indus­ 1990. Vor răm âne în istoria fotbalului p ro b le m e fa m ilia le , B abe ti d o re şte în tâ ln ire şi i-a m tra s şi eu o ave au c â ţiv a ani de m u n c ă . Ea
trial nr. 1. Din 1974 a început cariera de ro m â n e s c , c e n tra re a e x a c tă de la re zilie re a c o n tra ctu lu i. Şi atunci, cu m inciună, pe care, le-o spusesem a ve a v e c h im e c â t să se u s u ce
fo tb a lis t, a v â n d u -l a n tre n o r pe L im a s s o l (1 9 8 3 ), care a c o n d u s la o p e ra tiv ita te deosebită, conducerea dinainte vecinilor. „Ş tii că fata lui c e rn e a la de pe c e re re a de
binecunoscutul P ĂTR AŞ C U DUM ITRU m arcarea golului calificării Rom ânei la C lubului „C o rv in u l" a angajat un nou P itu lic e a c â ş tig a t o tra is tă de a n g a ja re . La cele a u z ite , m i-am
(nea M itică) A fost coleg de generaţie C.E. 1984, precum şi golul său de la antrenor, în persoana lui Petre Gigiu fost
cu P E TC U , V A E T U S şi G A BO R . In T ira na , cu care N a ţio n a la noastră a antrenor la „F oresta" Fălticeni, venit la bani?" „H â , hă, asta am ştiut-o de ridicat privirea. Cum trecuse la alt
returul cam pionatului 1977-1978 a fost învins Albania în prelim inariile C.E. 1988. H unedoara cu gândul de a form a o ieri. M ie. nu m i-o iei în a in te ". „A i su b ie ct, m i-am p u s-o ia r în ziar.
îm p ru m u ta t la A U R U L B rad, apoi a în cele 330 de m e ciu ri su sţin u te ca echipă puternică capabilă de prom ovare ş tiu t-o tu pe d ra c u , că a s ta -i o Acum povestea cum i-a sfidat pe cei
revenit la C O R VIN U L H unedoara unde d ivizion ar A (283 la C orvinul şi 47 la în primul eşalon. m in c iu n ă p re g ă tită p e n tru tin e . de la „ce n tru " unde făcuse ucenicia.
sub ,.bagheta" lui M IRCEA LUCESCU Dinamo), M ICHAEL KLEIN a înscris 36 loan V LA D pentru a-ţi dovedi că nu le ştii pe Cum nu-i saluta şi nu le acorda nici
toate". Parcă n-a mai avut pic de o atenţie. „C e vreţi, o să vă pun eu
aer. N-a scos o vorbă, a plecat cum la punct. Fac eu ordine şi program
graniţa lor. Dacă am merge p le a c ă un c â in e cu co a d a în tre cu vo i". N -am m ai re zis ta t şi am
- urmare din pag. 1 -
puţin mai incolo, n-am mai fi in picio are. în ziua aceea, tre b u rile plecat cu gândul că aşchia nu sare
a început în 1992, ci în 1989. când siguranţă... Deci Lebed a urmărit m -au dus într-o in stituţie. C ând am departe de trunchi. G ura spartă a
am aflat că se ridică poporul ca de aici, luptele ce s-au dat... Vă ieşit din lift, era să dau nas în nas ajuns să zgârie cu com portam entul.
să avem şi noi o limbă curată, am aflat că trăiesc în Transnistria. Eu închipuiţi că la o forţă atât de mare, cu cel care mă duşm ănea. Nu era Cu prezenţa şifonată. De prost gust!
românească. Şi dorinţa asta mi-a insă nici nu pot să sufăr acest cuvânt: noi nu mai puteam rezista. Războiul
plăcut. De aceea m-am bucurat şi am Transnistria! Eu ştiu că trăiesc în s-a terminat ca să zic aşa, pentru că singur ci însoţit de o draslă. L-am M iro n Ţ ie
Început să lupt in spiritul acelei idei - Moldova şi nu voi recunoaşte niciodată ne-am liniştit. Dar nu ne-am împăcat
de a se vorbi in Republica Moldova, a cicjtă Transnitrie. Cât voi fi! cu ideea că patru comune de-ale
limba românească. Dar din păcate, am Când am început să apărăm noastre sunt ocupate de ei. Deci noi
avut mare rezistenţă din partea unora. independenţa republicii si mai ales când nu ne-am dobândit inapoi teritoriul (r - ' ■ — . . ............................................................. ^
La 27 august 1991, când Moldova s-a văzut că rezistăm, forţele opuse ideii nostru. Mai bine - zic eu - ar fi
şi-a declarat independenţa, am dorit de limbă română au început să atace şi continuat atunci războiul. Poate am fi LBQfî COMUNIŞTILOR DIN R O M Â N IA
să ne apărăm şi să ne intârim această să se răzbune. Astfel că ne-am trezit pe căzut mai mulţi, dar deveneam cu
independenţă. însă ruşii, n-au dorit şi capul nostru cu cazaci, nistreni, mai apoi adevărat o ţară independentă, dar - urmare din pag. 1 - turcesc care refuză po po rulu i kurd
n-au văzut cu ochi buni voia noastră. şi cu Armata a 14-a, condusă de Lebed. aşa... Din pacate, în ultimul timp mi- 3. Liga C om uniştilor din România până şi dreptul la identitate culturală,
Nici astăzi nu este văzută cu ochi buni. Pe locul în care stăm noi acum au fost am dat seama că mai mult dorim noi,
Ştiţi dvs că de fiecare dată, eu mă duc case. Vedeţi că ele sunt spulberate de populaţia, să păstrăm limba română s u s ţin e P a rtid u l M u n c ito rilo r din cu to a te câ PKK nu lu p tă p e n tru
la Chişinău. când se sărbătoreşte Ziua pe faţa pământului. Au rămas doar 2-3 in republică, decât o doresc Kurdistan (PKK) contra regim ului de separarea de Turcia.
Limbii. Şi tot de fiecare dată mă întorc ziduri pe care noi. iată, la momentul autorităţile noastre, lată noi aici la la B agdad, dar şi po po rul Irakian 5. Cerem statului rom ân să ofere
acasă cu lacrimi in ochi pentru că îmi acesta am încropit un mic parastas Coşniţa, nu putem Sărbători ,,Ziua contra im perialism ului occidental.
dau seama că din păcate, noi avem o pentru sufletele celor aproape 270 de Limbii Noastre ". La fel în 27 august nu Condamnăm Partidul Muncitoresc azil politic m ilitanţilor PKK. aşa cum
Basarabie independentă, dar nu o români pierduţi în luptă. De asemenea putem sărbători Ziua Indepen-denţei. în secolul XIX, a acordat azil politic
Moldovă independentă, fncă nu o vedeţi că am inalţat o cruce mare de De fapt, în partea stângă a Nistrului nu R om ân care susţine regim ul de la conducătorului socialist anti-otom an
Moldovă! Şi de ce spun acest lucru? piatră pe care scrie ,,Fraţii noştri te vor se poate sărbători nimic românesc. Bagdad, făcându-se a nu şti că acest
lată de ce: Găgăuzia s-a făcut aparte, plânge / Ţara nu te va uita. " - De ce? Cine vă îm piedică? regim p s e u d o -s o c ia lis t a a ta ca t, bulgar Hristo Botev.
Transnistria ta fel. Şi asta mă doare. - Lebed a fost cum va pe aceste - Rusofilii, şi-apoi autorităţile inclusiv cu arm e chim ice, poporul Plaiurile lui Zam olxis întind o mână
Până in 1989 eu n- am ştiut că trăiesc locuri? noastre nu se implică. Lasă lucrurile ţinuturilor lui Zarathustra!
in Transnistria cică trăiesc in Moldova. - Da, aici pe fâşia asta de graniţă aşa cum sunt. Bine că au salarii şi kurd şi PKK.
Numai când s-a pus problema ca limba unde stăm noi acum. Să ştiţi că nu posturi bune! 4. Liga C om uniştilor din România T ră ia s c ă R e v o lu ţia P ro le ta ră
oficială să fie româna, de-abia atunci departe de aici sunt separatiştii cu (Va urma) susţine PKK contra fascism ului statal M ondială!
VS — -------------- —

- urmare din La o ra Vom avea un marş al ţăranilor din Cincis asupra Prefecturii?
pag. 1 - fix a tă , a c c e ­
leratul a sosit, - urmare din pag. 1 - narul C orne l L u ca ci a vorbit în numele şi p ic h e ta re a P re fe c tu rii. A c e s t .
Cu to a te dar dom nul şef liniştească sufleteşte pe agricultorii s ă te n ilo r, c e râ n d re v e n d ic a re a evenim ent, considerăm că poate fi I
in s is te n ţe le m e le de a-m i e lib e ra nu şi-a mai făcut apariţia. Am urcat în din Cinciş - oam eni legaţi prin fibrele te re n u rilo r, re d a re a a c e s to ra în evitat dacă, prefectul de Hunedoara ■
suplim entul, dom nia-sa nu a vrut. Ba e l, cu g â n d u l să s u p o rt ris c u rile , ing. N ic o la e S ta n c a , va şti să *
m i-a ţin u t şi o „o ră de d irig e n ţie " favorizate de doam na casieră. sensibilităţii de locurile natale. pro p rie ta te a c e lo r în d rept, pe baza fo lo se a scă cu e ficie n ţă bo g ata sa I
spunându-m i că „b ă trâ n e ţe a (i-am Pe acest fond, la P rim ăria din titlu lui de proprietate. în caz contrar, doză de discernăm ânt. 1
arătat legitim aţia de veteran) nu-mi dă S pre n o ro cu l m eu am g ă sit un Teliuc, înaintea debutului în şedinţa oam enii de aici, în frunte cu consilierii într-un num ăr viitor vom reveni cu |
voie să fac abuzuri şi ilegalităţi". Am dom n conductor cu cap şi inim ă de om ordinară a C onsiliului Local, pensio­ locali, vor organiza un marş de protest alte am ănunte. .
c ă u ta t tim b ru l prin b u zu nare şi în care, după ce i-am relatat întâm plarea
portm oneu, ca să repar „ilegalitatea", (a vâ n d lâ n g ă m ine şi un m a rto r),
dar nu l-am găsit. m-a sfătuit ca, dacă vine controlul, să-
în această situaţie, m-am dus la i relatez întâm plarea, şi să-i arăt biletul
dom nul şef al gării, care m-a prim it şi cu pricina. Primarul oferă celor care prind un câine
m -a a s c u lta t cu a m a b ilita te (m i-a La în tre b a re a c e lo r ce vo r citi
verificat şi biletul) şi apoi i-a dat un aceste rânduri „L a ce vă foloseşte vagabond suma de 20.000 leii
te le fo n , ru g â n d -o s ă -m i re z o lv e publicarea lor?", răspund cu convin­
c e re re a , a d ic ă s ă -m i e lib e re z e gere: „M ie nu-mi va folosi absolut la - urmare din pag. 1 -
suplim entul. A pus telefonul jos şi mi-a nimic. Dar sper să-i fie de folos doamnei a promis oricărui cetăţean care va prinde celor care s-au adresat cu încredere
spus că l-a refuzat şi pe dânsul. Apoi casiere, şefilor domniei-sale şi călătorilor a s e d iu lu i « S c a n d a la g ii au fo s t un c â in e v a g a b o n d şi îl va p re d a c e lo r p re z e n ţi, p e n tru re z o lv a re a
mi-a dat urm ătoarea explicaţie, care se identificaţi în cele din urmă, prim ăriei, sum a de 20.000 lei. Singurul problem elor lor: H oancă M aria. bl.
d o re a şi o ju s tific a re : „E s te cam care vor mai avea de-a face cu dânsa". fiind... elevi ai şcolii • Toate 11, sc. 2; T at G raţian, bl. 20: Rad
nervoasă şi rea de gură de felul ei." Omul (sau fem eia) cu nervii slăbiţi, lip s u rile in v o c a te de Cetăţenii Devei M aria. bl. P3, P ascal C o n sta n tin
Ba, mi-a mai prom is că va veni cu mine nu e bine să lucreze cu oam eni, ci conducerea şcolii nu pot însă - P re ş e d in te le A s o c ia ţie i de
la tren spre a-i explica conductorului într-un lab o rato r sau într-un atelier, scuza starea de paragină în OU dat marea lovitură financiară Locatari 21 şi mulţi alţii, care s-au
c e le în tâ m p la te , p e n tru a nu m ă unde are d e -a fa ce cu o b ie c te care se găseşte părculeţul din a răta t d e o sebit de in te re sa ţi de
sancţiona. neînsufleţite. faţa instituţiei în al cărui spaţiu am ănunt care i-a scăpat a fost dacă gradul de poluare al Devei, calitatea
au crescut în voie lăstarii, copacii a c e ş tia v o r fi im p o z a b ili sau nu îndoielnică a apei potabile, gradul de
sunt netoaletaţi de m ultă vrem e, iar • A şadar, cetăţeni ai D evei, nu mai distrugere al trotuarelor, lipsa stâlpilor
despre hârtii şi alte resturi, ce să mai aşteptaţi, treceţi la treabă cu încredere. de ilum inat pe străzile lăturalnice ori
E d it o r ia l v o rb im . Păi se p o a te , d o a m n a • Şi fiindcă tot e într-o criză de idei, i- recrudescenţa furturilor capacelor d « l
canal, ce sunt vândute ca fier vechi •
directoare?«A ceasta este num ai o
am sugera şi noi dom nului prim ar să
faţetă a cartierului Dacia, supranum it folosească pentru prinderea câinilor pe Nu au lipsit nici vocile mai critice care^
FEMEILE TRĂIESC MAI MULT DECÂT BĂRBAŢII! au întreb a t de ce tim p de 3 ani nu
chiar de cei prezenţi drept „ce l mai asistaţii sociali, care potrivit hotărârii
- urmare din pag. 1 - G iu rg iu . P e n tru fe m e i, în 1 997, m iz e r c a rtie r al o ra ş u lu i" • în consilierilor locali, trebuie să efectueze s-a făcut nim ic • Noi dăm creza re
prim arului M ircia M untean, care s-a
goluri are urm ări negative asupra vieţii. speranţa de viaţă a fost la naştere de d is p e ra re de c a u z ă , a c u zâ n d o prestaţie lunară în folosul com unităţii justificat afirm ând că deşi bugetul sărac
• Astfel, s-ar putea echivala predarea
Sub aspect teritorial, speranţa de viaţă p este 73 de ani în tim p ce B ihor, ind iferenţa lo cu ito rilo r, prim arul a unui câine vagabond cu cinci ore de nu i-a perm is să facă prea multe lucruri,
la naştere - pentru bărbaţi, în anul M e h e d in ţi, G iu rg iu , C a ra ş-S e ve rin , d e c is să a d u c ă , p u ş c ă ria ş ii m uncă, ori fu g ă rire a a lto ra în afara a asfaltat totuşi principalele străzi ale
1 9 9 7 , a fo s t ce a m ai rid ic a tă în H unedoara, Satu Mare şi Tulcea au Penitenciarului Bârcea pentru a face oraşului cu 2-3 ore • Prezenţi la întâlnire, cartierului şi a instalat un m odern joc
ju d e ţe le : S uceava, N eam ţ, B istriţa- fo s t ju d e ţe le cu ce a m a i re d u s ă curăţenie aici • O soluţie surprinzătoare d ire cto rii so cie tă ţilo r nou c o n stitu ite pentru copii. Răm âne ca cetăţenii să
N ăsăud. Buzău, V rancea, Covasna, speranţă de viaţă pentru fem ei - sub a o fe rit în s ă a c e s ta , p ro b le m e i Apatermş\ Salubritatea, dom nii Antal şi
Braşov, Sibiu, Vâlcea, Argeş, Cluj şi 71 de ani. rid ic a te de m ulţi c e tă ţe n i, cea a B og d a n au d o v e d it o re c e p tiv ita te pună mâna să facă şi ei curăţenie în
m unicipiul Bucureşti, cu peste 66 de C onform datelor CNS, speranţa de câinilor vagabonzi • Plângându-se deosebită faţă de problem ele cetăţenilor preajm a propriilor blocuri. Nu de alta,
ani, şi cea mai redusă - sub 63 de ani, viaţă pentru fem ei va creşte până în că profesia de hingher a dispărut, el • Consemnăm şi noi o parte dintre num ele dar m ize ria din zonă p o ate deveni
în ju d e ţe le : S atu M are, T u lce a şi anul 2000 cu încă 5-6 ani. em blem atică!