Page 2 - Calauza_1999_467

,0 Q Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

A S U I T 1 SPORT Y S P O B T V S P O R T i

• OPTIMISM. R. GABOR • VARIANTĂ. Fără un răspuns alcătuit de FIFA, naţionala de fotbal W t î^ S ilS
antrenorul de la VEGA DEVA, ferm deocamdată, timişoreanul a României se menţine pe poziţia 10
dovedeşte optimism privind ROTARIU vede ca o variantă transferul cu 698 de puncte. Pe prima poziţie c n r M m p u t € m i N c n n c n s i / f i e r e i e . . .
comportarea jucătorilor, inclusiv a său în GIULEŞTI, aceasta în urma unor este Brazilia, iar pe ultima, echipa
achiziţiilor...M ARIA, ANGHEL şi statului ANQUILLA. Salcâtnul revine în priviri. De îmbrăţişat persoana care îţi iese în
cale, îi ceri permisiunea să-i off,'*,i>
MOTOI. • RĂSCUMPĂRARE. Tatăl câţiva ani, poate fi'găsit pe acea acest semn care n-a dispărut s i l ­
stradă, unde se vâna cei mai mulţi
• ÎN VIZOR. Românul MIRCEA PE CÂŢIVA QUADRAŢI ghiocei. Coşuri de culori aşezate nici un călcâi apăsat cu ură. Cu ***
LUCESCU se află în ,,vizorul" cunoscutului goalkeeper al naţionalei pe caldarâmul înmiresmat, aduc greutatea răcelii şi a in d is­
conducerii ATLETICO MADRID, astece, răpit, a fost eliberat după 6 intimitatea lumii aproape. Simţi în pensabilei sale intuiţii de iubire. De
aceasta în urma destituirii de pe zile de sechestrare. Sănătatea îi este umărul tău, un alt umăr. O atingere a aduna măcar într-o secundă de
timp, aceea fărâmă care apropie
banca tehnică a clubului în cauză, a discuţii telefonice cu antrenorul ŢIŢI bună, dar nu ştie dacă familia a plătit venită mai mult din întâmplare, din orice distanţă. Care face din orice
dorinţa de a ajunge mai repede cu
lui ARRIGO SACCHI. Dar, cum DUMITRIU. milionul de dolari cerut drept o fărâmă de timp, să ai, un buchet disperare o bucurie. Acea bucurie
MIRCEA se află sub contract până • CLASAMENT. într-un nou recompensă. lipit de degetele calde. Salcâmul îşi care ne este necesară cum ne este
necesar aerul când scriem o
în vară cu INTER... clasament al echipelor reprezentative, loan VLAD opreşte hărţuiala din ramuri. îşi
deschide coroana sub zările scrisoare. De unde vine oare atâta
anotim pului tânăr. îmi rotesc lumină? Vine oare de altundeva?
Nu, categoric nu. Vine doar din
privirea în acest spaţiu încărcat de palma ta curată şi gingaşă. Te văd
grabă şi de tandreţe. Caut parcă cum o deschizi în mângâierea
E d ifo r ia l^ în fo p s sfârşitul de iarnă şi nu-l găsesc. clipelor care vin şi vin împodobite
Poate trebuia să mai aştept. Să
mai zăbovesc la intrarea în acest de petale. De zvâcnet alb
strălucitor. De acel curcubeu care
coridor în care se îm bulzesc
FEM EIA R O M Â N CĂ , LA CAPĂTU L RĂBDĂRII? coşurile de care se agaţă deşi nu apare, îşi trimite de undeva
speranţele tuturor. Aş fi vrut să plec seva culorilor sale. Nu te aflai acolo
- urmare din pag. 1 - cronice subnutriţia şi oboseala acută, şi să revin aici în dimineaţa altei pe acea stradă. Nu ţi-am simţit
toate cauzate de starea de stres, umărul aproape., Şi totuşi în acest
spre egalitate între femei şi bărbaţi sărăcie, lipsa locurilor de muncă şi - urmare din pag. 1 - zile. Nu mi-a fost cu putinţă însă. răgaz citesc nişte rânduri scrise de
sunt fenomene stereotipe, mai ales că nesiguranţa zilei de mâine, cu care se Acest început de Mărţişor, nu poţi Mari Mistreanu. Ele searrlănă cu un
românii n-au înţeles că drepturile confruntă femeile. Solicitate să joace ■ următoarele categorii de persoane: să-l trăieşti la adevărata buchet viu al acestui Mărţişor. îţi
femeii, sunt, de fapt, drepturile omului. o multitudine de „roluri" - muncitoare, ■ a) soţul (soţia) persoanei decedate dimensiune decât azi. Când nu mai mulţumesc Mari Mistreanu şi te rog
ai nici o spaimă că nu îţi ajung banii
Desigur, sunt multe probleme pe care soţii sau partenere, mame, I care a făcut parte din categoria celor pentru alte cheltuieli. Azi simţi acea să mai rămâi cu sentimentele de
le ridică raportul PNUD. Ne-am fixat la | dispăruţi sau exterminaţi în timpul unică dorinţă de a cumpăra bucurie în acest colţ de pagină. Cât
mai putem încărca sufletele cu
cel mai grav fenomen - criminalitatea. prestatoare de servicii la domiciliu , detenţiei, internaţi abuziv în spitale buchetul de ghiocei. Şi poate nu speranţă, iubire şi dor E BINE!
Ca şi în celelalte aorecieri asupra stării ş.a.m.d. - femeile românce, din lipsă unul ci mai multe. Chiar dacă n-ai Miron ŢIC
femeii în România, aprecierea de timp îşi neglijează de cele mai ■ de psihiatrie, strămutaţi, deportaţi
nefavorabilă, chiar un semnal multe ori îngrijirea propriei sănătăţi. în De jiiisţţuratS.
alarmant este criminalitatea în rândul aceste condiţii, degradarea sănătăţii
femeilor. Aşa cum a reieşit din datele are urmări nefaste asupra sănătăţii ă t li 6 pârtie 1945 ^
furnizate de serviciile specializate, din nou-născuţilor. în această stare de
106 cazuri de agresiuni grave uzare a organismului de numeroase | sau prizonieri-dacă ulterior nu s-au | Diclog cu ing. Voleriu
înregistrate în 1996, ce s-au petrecut boli şi mai ales de sărăcie, femeile din
în ..sânul" familiei (26 de femei au fost ţara noastră se situează la capătul ■ recăsătorit; b) soţul (soţia) persoanei i ftUTUlCSCU
ucise de soţi, 38 - de parteneri şi 19 „speranţei de viaţă" sub standardele J decedate după ieşirea din “
de alte rude apropiate). Localităţile şi cunoscute în Europa. i închisoare, din spitalul de psihiatrie, I consilier, purtător de cuvânt al Companiei Naţionale
judeţele cu rata cea mai mare a Nu este, deci, deloc întâmplător | după întoarcerea din strămutare, din | a Huilei Petroşani
victimizării femeilor au fost. în 1997 faptul că peste 2,1 milioane de femei • deportare sau de prizonierat ■ dacă
oraşele: Bacău (cu 45 de cazuri), laşi din ţara noastră suferă de anemie ulterior nu s-a recăsătorit; c) soţul I - urmare din pag. 1 - în primele două luni ale acestui an
(cu 29 de cazuri), Botoşani şi Vâlcea cm....ă, subnutriţie şi oboseală acută (soţia) persoanei decedate în | producţia a fost aşa cum a fost. ca să
(cu câte 28 de cazuri) şi Bucureşti (cu cu adevărat, toate datorându-se - Avem asigurarea m inistrului obţinem ban/i noi trebuie să livrăm
52 de cazuri), numărul vătămărilor stresului, sărăciei şi mai ales condiţiile enumerate mai sus şi care, | Berceanu că vom p rim i ceie 15 cărbunele. Se pare însă că unii nu
grave fiind în creştere alarmantă şi în nesiguranţei în care trăiesc de pe o din motive de supravieţuire, a fost . miliarde de ia CONEL, pentru piaţa înţeleg acest lucru. Sindicatele, care
1998. Responsabile de situaţiile zi pe alta. Raportul PNUD atrage nevoit să divorţeze de cel închis, » salariilor şi astfel oamenii îşi vor lua răspund de organizarea fo rţe i de
menţionate în raportul PUND s-au atenţia guvernanţilor noştri asupra internat abuziv în spitale de | la timp salariile. muncă trebuie să înţeleagă că dacă
dovedit: lipsa de educaţie, consumul stării de lucruri, propunându-le noi psihiatrie, strămutat, deportat sau g - Ce a vrut să însemne acea vor organiza sau dezorganiza în
excesiv de alcool, certurile şi sărăcia I prizonier - în cazul în care nu s-a J demisie în bloc a administraţiei CNFI această manieră şi în continuare forţa
(80 la sută în 1996, 85 la sută în 1997 strategii şi acţiuni care să asigure cu - SA şi a directorilor de exploatări din de muncă, toate aceste g rile de
oraşele: şi 87 la sută în 1998). Aşa se adevărat şanse egale femeilor cu I recăsătorit şi poate dovedi că a I Valea Jiului, din luna ianuarie? salarizare pe care ei le doresc vor ft
justifică creşterea numărului violurilor, bărbaţii. Tocmai de aceea guvernul | convieţuit cu victima până la decesul ] - A cele demisii înaintate M. I.C. au nişte simple vise.
incesturilor, prostituţiei şi a jafului nu trebuie să promită mărea cu sarea, l^cesteia. j fost o formă de protest a administraţiei N oi trebuie să scoatem acest
îndreptat împotriva femeilor. Nu e de ci să acţioneze, cât nu e prea târziu, îm potriva unei greve ilegale cărbune şi să-l livrăm ritmic. Nu ne
mirare, deci, că femeile sunt atinse de dovedind că a înţeles imperativul declanşată de LSM ,,VJ" şi mai ales putem gândi că vom livra o cantitate
boli incurabile în actuala perioadă de protejării femeii, germenul dezvoltării PRIMfiWSRfî împotriva tendinţei acesteia de a se mare de cărbune la vară când de
tranziţie. Predomină la femei anemiile societăţii româneşti. transforma într-o mişcare socială. regulă scade cererea. Acum este
momentul pentru livrări masive, ori
Am fost categoric împotriva plecării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
m inerilor spre Bucureşti. M inistru! tocmai acum ne-au apucat mişcările
Berceanu nu a fost de acord cu aceste de protest.
demisii şi ele au fost respinse. - Se ştie că CFIN - SA înregis­
ÎN LUNA MAftTBŞOfiUUJI, D€V€NII - Ce ne ‘puteţi spune despre trează pierderi uriaşe. Cine credeţi că
finalizarea Contractului Colectiv de se face vinovat de acestea: programul
von a â m a n € f b m nnn c a ld a; Muncă şi despre punctele greu de de lucru, managerul general,
mecanizarea sau stratul de cărbune?
negociat din conţinutul acestuia?
- Grilele de salarizare, prezintă - Şi programul de lucru ar putea
- urmare din pag. 1 - locale rămâne una spinoasă, care ceie m ai d ific ile problem e în fi modificat, dar nu se pleacă de la
trebuie cât mai urgent reglementată negocierea CCM, deoarece această premiză. Manageriatu! este
teatrului în acest an • Consiliul printr-un referendum. Cei mai bogaţi sindicatele au această tendinţă aşa cum este ş i altul m ai bun nu
judeţean să facă bine să-şi consilieri locali sunt cei din Deva, nu firească de a obţine salarii cât mai ne-am putut permite, în situaţia în
definească mai bine proprietăţile, nu s-a sfiit să declare primarul, care m ari pentru oameni însă există o care s-a văzut că noi răspundem de
să asfalteze drumuri ca Certej- încasează câteva salarii, cumulând aritmetică nemiloasă, care ne împiedică actul managerial, dar forţa de muncă,
Săcărâmb sau Ghelari-Ruda pe care să facem mai mult decât este posibil care este baza producţiei, este
circulă câteva sute de maşini pe an mai multe funcţii prin diverse comisii ş i mai există şi ace! buget de 2000 realizată de alţii. Condiţiile din Valea
şi să respecte o lege votată, cea a de cenzori, consilii de administraţie, ORIZONTAL: 1) Vestitorii primă­ miliarde în care trebuie să ne încadrăm. Jiului nu perm it mecanizarea pe o
- Au fost inspectate de către
bugetelor locale, nu să vină cu tot felul A.G.A. ori regii ale municipalităţii verii. 2) Epitetul dat unui om lacom - administraţie toate punctele stabilite scară mai largă, straturile de cărbune
de variante fanteziste în privinţa ei, a • Aproape 200 de persoane îşi vor Pedagog german. 3) Se dezgheaţă în protocolul de la Cozia încheiat între fiin d foarte înclinate, fecundate,
sectorizate ş i suntem ob lig a ţi să
menţionat primarul «N ici actualii găsi un loc de muncă la noul restau­ primăvara - Râu în Elveţia. 4) Strigăt sindicate şi guvern? continuăm tehnologiile clasice de
parlamentari hunedoreni nu au fost rant Mc' Donalds care se construieşte de bucurie - Bătrâna doamnă din Arad - Tot ce s-a cerut ia Cozia stă în exploatare.
iertaţi nefiind necesar să-şi mai facă în zona Gării » T o t în perioada - A treia!. 5) Vine berbecul! - Un fel de picioare,' inclusiv chestiunea care se - Credeţi că are cineva interes să
iluzii că vor mai fi votaţi de cetăţenii următoare va avea loc concursul fân. 6) Acostată - Petru Zamfirescu. 7) referă la protecţia liderilor sindicali. în îngroape mineritul din Valea Jiului?
Devei, pentru care nu au făcut nimic pentru ocuparea posturilor de în timpul primăverii începe să aibă ceea ce priveşte acţiunile minerilor din - Interesul este de a se trans­
putere - Ară în primăvară. 8) lese din
• Problema comunelor Şoimuş şi manageri la cele trei regii desprinse iarnă - Scormoneşte, în special, februarie '99, acestea nu au nimic forma acest minerit într-unul bazat pe
comun cu legea conflictelor de muncă,
Veţel, comune pe raza cărora din fostul R.A.G.C.L., concurs deschis primăvara. 9) La cărare! - Cerul în protocolul de la Cozia s-a cerut principiul economiei de piaţă, adică
într-o activitate viabilă, nu rentabilă,
muncesc peste 3500 cetăţeni deveni tuturor celor care îndeplinesc primăvara (pl). protecţie pentru liderii de sindicate, dar dar nici aducătoare de pierderi.
care-şi plătesc impozitele primăriilor condiţiile impuse de lege. VERTICAL: 1) Pasăre veselă minerii nu s-au gândit ta o protecţie - Consideraţi că tonul discuţiilor
primăvara. 2) Un copil mic - Trăgător pentru oamenii simpli care au participat în noua formulă a liderilor LMS ,!VJ"
vestit. 3) Care - Păcălit de soare. 4) ia aceste acţiuni. De remarcat acţiunea este mai benefic pentru Companie
Poate fi dedicată - Potcoava purecului iui Petre Roman şi a P. D. de a asigura sau pentru Sindicate?
- E înfăşurat. 5) Un verb al primăverii - protecţie ş i pentru mineri, oameni - A r exista urme vagi în acest
BLOCUL NATIONAL SINDICAL Asini!. 6) Secret feminin - Sadoveanu simpli antrenaţi în acele mişcări. Şefii sens, dar când ne referim la ton nu
9 Mihail. 7) La primăvară! - Plantă aro­ (liderii) s-au gândit numai ia ei, iar pe ne referim numai la volumul vocal ci
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate „UNIVERS” ceilalţi i-au lasat de izbelişte. la capacitatea lor de a înţelege că
matică - Ropot, prin Oltenia. 8) Cu
- Se va descurca CNFI - SA
Sindicatul Energeticienilor din Reţele Electrice soacra - Aproape de Petroşani. 9) numai cu acest buget de venituri de această aritmetică nemiloasă de care
am inteam nu ne perm ite să ne
Jud. Hunedoara Parlamentul într-o oarecare măsură - 200C miliarde lei aprobat pentru anul întindem mai mult decât este bugetul.
Pahar. 10) Verbul primăverii - începe 1999?
tinereţea!. - Noi trebuie să ne încadrăm în - Se vehiculează ideea că minele
Ovnectie, banii pe care m inerii i-au cerut ta din Valea Jiului vor deveni muzee. Sâ
fie oare această afirmaţie veridică? \
Mass-media locală, a informat în urmă cu o săptămână, despre un CEA MAI IEFTINĂ Cozia, adică cu cei 2000 de miliarde. - Nu-i nim ic derizoriu în acest
caz de o gravitate deosebită. GAVRIL DĂNUŢ de 27 de ani, din Simeria, Această arhitectură financiară faţă de lucru. în marile bazine din Olanda,
tatăl unui copil, a fost victima unui grav accident care l-a lăsat fără vedere. HÂRTIE IGIENICĂ grilele de salarizare nu o putem face Belgia, Anglia, Italia, Polonia există
Epuizând resursele, familia sa şi colectivul de muncă din care făcea decât pe acest buget, care în realitate mine muzee. O mină muzeu este şi
Depozitul A.B.C. situat în Deva,
parte, au făcut apel la solidaritatea umană pentru a putea suporta costurile str. Horea, nr. 30, /find distribuitor al nici el nu există în totalitate. în bugetul ea un agent economic, care câştigă
unui implant ce- ar putea să-i redea parţial vederea. produselor F abricii de hârtie actual se regăsesc doar 1700 de bani, arătând unora şi altora cum se
Sensibili la suferinţa aproapelui, sindicaliştii din cadrul sucursalei Deva ,,PEHART"din Petreşti, oferă en gros m iliarde ş i m ai răm âne să m ai lucrează în subteran. Mi se pare nor­
a CONEL-ELECTRICA, au înmânat celui în cauză suma de 4 milioane de hârtie igienică la preţul fabricii! acoperim 800 de m iliarde. Radu mal ca o mină să fiâ amenajată ca
Berceanu a spus că putem conta pe
lei. Această sumă provine din subscripţia individuală a membrilor de Agenţi economici, profitaţi de aceşti bani. Ce ne nelinişteşte este muzeu. De aici se vor scoate bani ca
sindicat şi din fondurile sindicatului. ocazia de a câştiga un ban şi de a faptul că noi contam la modul cel mai c in oricare alt muzeu. Dar, celelalte
Lider sindical, Purtător de cuvânt, oferi Dvs mai departe clienţilor, hârtie serios pe 1325 de miliarde, ba. u ce m ine nu vor fi muzee, vor fi
transform ate ş i acolo unde există
Adolf MUREŞAN Ovidiu JURCĂ igienică la preţuri fără concurenţă! vor veni din cărbunele livrat, dar cum perspectivă, se va exploata.________