Page 2 - Calauza_1999_482

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

f a m i l i i

PREMIERE. La hotelul „Sport" din dorinţa ca GICĂ HAGI şi alţi fotbalişti ATLETISM. IONELA BUNGAR- Sau poate suferinţa de a nu putea Până să se întâmple acest lucru,
C.S.N. „LIA MANOLIU", fotbalistul GICĂ români, care au evoluat în străinătate şi DEAN (Centrul judeţean de atletism) la visa. De a nu putea gândi aşa cum ai pe o asemenea căldură e tot mai greu :
HAGI a primit o cupă, o plachetă şi di­ deţin un cap ital pe care vor să-l recentul concurs desfăşurat în capitală dori. Lumea aleargă spre nesecatele să priveşti cerul. Arşiţa ţi se aşează ,
ploma de excelenţă, din partea M.T.S. investească în ţară, să fie sprijiniţi de către şi-a îmbunătăţit recordul personal la proba fântâni pentru a se răcori cu apa ce încă peste ochi ca o poartă grea. Şi totu^'s.
D E S P Ă R ŢIR E . La sfâ rşitu l Executiv. de 5000 m (15'46"56) calificându-se astfel nu e supusă unei taxe. Păcat că la dorinţa de a nu sta ascuns şi de'î.» ^
săptăm ânii viitoare, GANEA se va pentru cam pionatul european de răscruce de drumuri sunt tot mai puţine acumula frumuseţea timpului, îţi dă
prezenta la noua sa echipă. El a semnat PE CÂŢIVA QUADRĂ atletism ce va avea loc în Suedia la fântâni! Altădată te puteai bucura că în putere să te avânţi spre acele înălţimi
un contract cu V. Stuttgard pe 4 ani, unde ţT Goteborg. La acelaşi concurs s-au lungile drum eţii găseai fântâna cu care nu-ţi pot fi confiscate. Care le
rem arcat şi hunedorenii: MARIA
va avea un salariu de 500.000 de dolari CIOCAN (800 m - seniori) şi ROBERT cumpănă. Te aplecai peste ea şi priveai cuprinzi cu căldura in te rio ară a
pe sezon. BOX. Clubul „C onstructorul" din în adâncime acolo, unde tremurau sufletului mult mai apropiată decât ai
Hunedoara a găzduit în organizarea MOLNAR (lungime). bănuţii limpezi şi reci ai zilei. Acolo, nu
EMOŢII. Totul depinde de tricolori.
F.R.B. şi S.C. „ICSH", etapa de zonă la VORBE. Supărat de unele pase pătrundea arşiţa. Parcă şi fruntea ţi se putea crede. Libertatea frunzei din ram
Ei se pot califica la EURO-2000 fie di­ greşite a lui VLĂDOIU în întâlnirea cu
pugilism, rezervată cadeţilor, la care au lumina când o ridicai de peste apa este cea mai autentică bucurie. M-am
rect, fie la baraj. Pentru a fi lipsiţi de participat aproape 100 de sportivi din 12 Azerbaidjanul, CORNELIU VĂDIM TU- fântânii. Lumea aleargă şi spre râuri. convins de atâtea ori că tremurul uşor 1
em oţii, trebu ie să câştigăm toate cluburi şi asociaţii. Pentru etapa finală - DOR comenta în stilul său caracteristic:
Spre acele ape care aduc în curgerea al frunzei devine un buchet de cuvinte.
meciurile din toamnă: cu Portugalia- după cum ne spunea telefonic, ing. „Ăsta parcă e ţăran iobag din secolul al lor, şipotul nestăvilit de nici o oră a zilei. Un şirag nesfârşit pe care îl poţi privi
acasă, Slovacia şi Liechtenstein în GHEORGHE SUCIU - preşedintele XVII-lea! îşi atinge popoul cu călcâiele..." Este frumos să poţi admira curgerea fără a osteni. Depărtarea se poate pava
deplasare. Ne mai putem califica direct, secţiei de box al A.S. „Constructorul" INTENŢIE. Renunţând la postul de râului. Ţi se luminează totul în jur. Vezi cu secunde de linişte? între spectacol
de pe cea mai bună poziţie secundă. Op­ Hunedoara - s-au clasat şi hunedorenii antrenor principal, DOBRIN a devenit acea deschidere de care ai atâta şi florile oferite interpreţilor, urcă şi
timism şi succes! PETRIŞOR NISTOR (45 KG.), COSTEL consilier în cadrul clubului. în plus, nevoie. Şi ce poate fi mai plăcut decât
SELIUC (66 kG.) - antrenaţi de ILIE intenţionează să deschidă în Piteşti un coboară imaginile timide ale victoriei.
A F LĂ M . P reşedintele F.R .F.,
CAPTARI şi AUREL DAMIAN, ca de altfel salon de bingo şi un cazino, iar pe malul să simţi că totul din jur îţi aparţine. Ce bizar ţi se pare acest capăt de drum!
MIRCEA SANDU a adresat un apel către
DINU FERARIU (an tre no r CEZAR Argeşului un cazino super. Adică, ai libertatea privirii neîngrădite. Dar, nu e nici un capăt fiindcă de aici
guvernul României, prin care îşi exprimă CORDUNEAN). Ioan VLAD Poţi să ajungi cu orice viteză doreşti lângă porneşte zborul. Şi cântecul devenit
malul unde nu te-ai aflat niciodată. Noroc stăpân peste arşiţa zilei. De care, nu îţi
că împotriva privirii n-a fost inventat nici
mai este teamă. Iubirea înlocuieşte
un radar. Nici un cronometru pentru a
Molii diN Vata cIe Jos s-au ÎNfRĂm cu fRANCEzii fi taxată că a depăşit viteza. Dar cine teama ce ai acumulat-o privind într-o
ştie s-ar putea inventa şi acest oglindă. De aici se poate desena o
regiunea Lorraine şi are o populaţie de fărâm ă a acestui anotim p. Drama
O delegaţie a Primăriei din Vaţa de actului de înfrăţire dintre cele două procedeu? Un vis frumos al unui om
4700 locuitori. Aici există moderne
Jos, condusă de primarul Gheorghe Rus comunităţi. îndepărtat de adevăr ar putea propune continuă. Ne strânge gândul până la
baze turistice, o fabrică de cherestea,
a vizitat în perioada 1 -8 iunie, localitatea Localitatea Val D'Ajol este situată la una de ţiglă, precum şi numeroase şi acest lucru. S-ar vota oare?. Ar întruni prima lacrimă...
franceză Val D' Ajol cu prilejul semnării fel ca şi Vaţa într-o zonă de munte din ferme zootehnice „familiale". sufragiile celor mulţi? Miron ŢIC
O astfel de fermă vizitată este
gospodărită de cei patru membri ai
«ASTA El TREBUIE SA MERGEM ÎMPREUNA!' unei familii franceze care îngrijesc 40
de vaci pentru lapte, cultivând pentru
Pentru a demonstra că totuşi „sunt necesare, este toată „brambureala” de hrana acestora aproximativ 100 hec­
una”, liberalii hunedoreni au venit la acum, din in treprinderi. Din cauza tare de teren. Fiecare vacă dă o
producţie de până la 40 litri lapte zilnic,
conferinţa de presă, alături de senatorul aceasta suntem de cele mai multe ori
iar statul francez oferă piaţă de
C o n s ta n tin B le ja n , dom nia sa interpretaţi greşit. Apoi, avem alături şi
desfacere pentru acest produs precum
anunţând încă de la început că de acum partide care înţeleg prin activitatea
şi împrumuturi avantajoase pe 10 ani
va merge împreună cu ceilalţi, pentru că politică, doar un mijloc de a obţine
cu o dobândă de 4%. în cadrul unei
„Asta el Trebuie să mergem împreună!". puterea”.
cunoaşteri cât mai bune între cele două
S-a luat apoi în discuţie, politica PNL, Au fost prezenţi şi reprezentanţii comune înfrăţite, francezii au solicitat
subliniindu-se că partidul nu doreşte să filialei PNL Simeria, care prin vocea dlui
un profesor de limba română care să
iasă sau să desfiinţeze Convenţia, dar ing. Bădilă, declară că au un birou cu predea aceasta elevilor francezi, un
situaţia în care se află acum CDR-ul şi oameni de elită, cu patru consilieri locali
dascăl de limba franceză urmând la
prezumând ce se va întâmpla, s-a luat ce participă la luarea hotărârilor în rându-i să predea la Vaţa. Deosebit
hotărârea ca PNL să participe pe liste Consiliul local. Ei speră ca, în timp, de ospitaliere, gazdele au difuzat pe
separate la aleqerile locale ..Hotărârea Simeria să devină un oraş rezidenţial tot parcursul vizitei, prin difuzoarele
este „b ă tu tă în cuie” şi ea nu mai pentru că el oferă toate condiţiile în acest instalate în toate satele şi cătunele
suportă discuţii sau modificări. Dacă se sens, plus liniştea şi aerul curat. La comunei, numai muzică românească,
înţelege asta e bine, dacă nu..." e de întrebarea noastră despre situaţia de conferindu-i în semn de preţuire
părere domnul senator. Tot domnia sa tristă degradare a Parcului dendrologic primarului Gheorghe Rus şi o medalie
consideră că „neregulile de la Mina Brad din Simeria, unicat în ţară, domnia sa importantă a localităţii. Proiectele de
se datorează în cea mai mare parte, ne-a declarat: „Din păcate, conducerea colaborare nu se vor sfârşi aici, o
conducerii minei pentru că a patronat acestui parc a fost pasată în ultimii ani, delegaţie din Val D'Ajol urmând să
dezordinea, nemunca şi chiar frauda. în diferite direcţii. Apoi, bugetul fiind mic, întoarcă vizita celor din Vaţa. Felicitări
S-a ajuns astfel la închiderea minei, Primăria Simeria nu poate face faţă acestui primar ambiţios şi tenace din
ceea ce e o mare răspundere pe acestei situaţii. Cred că trebuie să se Ţara Moţilor, Gheorghe Rus, care iată,
puterea actuală”. insiste din partea Consiliului Judeţean. a reuşit să ducă la bun sfârşit o înfrăţire
ale cărei roade vor fi cât se poate de
Dl Ion Macovei, preşedintele PNL Dar mai întâi de toate trebuie soluţionată
Hunedoara, consideră că: „Urmarea situaţia juridică a acestui parc”. benefice pentru locuitorii comunei Vaţa
de Jos. Daniel MARIŞ
fa p tu lu i că nu sunt votate legile Mariana PĂNDARU
„ARCA BUNE! SPERANŢE" LA PETROŞANI
Domnul TRIPA VIRGIL, cele mai valoroase piese din dramaturgia lui Ion D. Sîrbu, drama „Arca bunei speranţe".
Pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” din Petroşani a avut loc, în regia d-nei Zoe Anghel Stanca, premiera uneia dintre
ţăran de 89 ani, din satul Brădăţel Pusă în scenă ca un prin omagiu adus autorului de teatrul petroşenean, în acest an teatral care mai departe va fi dedicat în
» 7 » întregime scriitorului petrilean, la împlinirea (28 iunie) a 80 de ani de la naştere. „Arca bunei speranţe”, s-a jucat cu sala plină, dând
- urmare din pag. 1 - - Ce fei de preot aveţi? E om bun ? din nou prilejul actorilor de la Petroşani să se afirme, cu toţii reuşind să se ridice la înălţimea rolurilor încredinţate de distinsa
regizoare: Rozmarin Delica-Noe, Francisca Chorobea-Noa, Boris Melinti-Sem, Dorin Ceagoreanu-Ham, Radu Jurj-lafet, Valentina
- Aici a fost linişte. - E băiat bun, e aici de doi ani de Buzdugan-Ara, Raoul Miclea-Protos.
- O am enii sunt buni? Sunt g o s­ zile. Drama, desfăşurată în scenografia d-nei Elena Buzdugan, ne-a făcut din nou pe cei prezenţi la premieră, să credem că încă
podari? - De cân d mai este salvare într-o „Arcă a bunei speranţe”. Petrică BIRĂU
- Sunt buni şi I d a te a z ă b is e ric a
sunt gospodari, dar asta?
mulţi au plecat la oraş şi nu au mai venit, - Nu ştiu să vă spun, dar cu câţiva E d ifo r ia liîn lt'o r s 1992, etnicii români (ţiganii) au devenit
iar unii au murit. ani în urmă, am găsit o cruce pe care era m ajoritari în rândul em igran ţilo r,
- Ce te i de slujbă a fost a zi ia scris anul 1460. ajungându-se în 1995, ca din totalul de
biserica de aici? - Ce fac oamenii cu apa sfinţită ? SCADE POPULAŢIA ROMÂNIEI - DE CE? peste 26.000 de em igranţi români
- P ogorârea D uhului Sfânt la - O aruncă peste recolte pentru - urmare din pag. 1 - afara Europei. Se mai evidenţiază şi o 18.000 să fie ţigani. Cu timpul, statele
Rusalii, când se scoate crucea şi se alungarea gândacilor. trăiau în interiorul graniţelor 23.151.564 scădere mare a numărului de căsătorii care s-au cortfruntat cu valuri de
sfinţeşte apa, iar preotul blesteamă - Ce vă doriţi m ai mult, acum? români, populaţia ţării a scăzut cu (nupţialitatea), de la 7,7 la mie în 1989, la emigranţi români au început să facă o
gândacii să nu atace recoltele. - Sănătate. 6,1 în 1998. P aralel cu scăderea selecţie în funcţie de vârstă, nivel de
648.761 persoane. Cauzele su n t
cunoscute, dar tratate superficial. nupţialităţii, numărul divorţurilor a rămas instruire şi categorie socio-profe-
C ăderea serioasă a econom iei constant, înregistrându-se o medie anuală sională. Ca profesii, cei mai mulţi dintre
Cine are interesul rom âneşti a condus la scăderea de 1,5 divorţuri la mia de locuitori. Unul em igranţii rom âni sunt ingineri ’ ’
natalităţii şi creşterea mortalităţii şi nu în dintre cele mai importante fenomene arhitecţi. Din România în Germania au
să izoleze Tara Moţilor? ultimul rând emigraţia. Numărul de nou- demografice care au afectat ţara noastră em igrat între 1989 şi 1991, peste
este migraţia externă (emigraţia), care a
100.000 de etnici germani, dar prefe­
născuţi vii sau natalitatea ajungea, în
- urmare din pag. 1 - locul avariei nu s-a prezentat nici un 1989, la 16 născuţi la mia de locuitori, cunoscut o creştere spectaculoasă după rinţele de emigrare ale românilor (în
în Luncoiul-de-Jos, tot pe acest fir de organ constatator de când s-a întrerupt în 1998 ajungându-se la 9,8. Şi ’89, odată cu dispariţia graniţelor închise, special ţigani) s-au îndreptat şi spre
linie ferată. De altfel, importanţa acestei circulaţia trenurilor. mortalitatea a prezentat indicatori foarte în 1975, de exemplu, au emigrat 10.000 de Austria, Franţa, Italia, Ungaria (pentru
linii ferate rezultă şi din faptul că s-au Vă mulţumim cu anticipaţie! ridicaţi în comparaţie cu majoritatea persoane, în 1984, 30.000, iar în 1989, etnicii maghiari), Statele Unite ale
ţărilor europene. De pildă în 1989, se peste 41.000. Dar cel mai mare sold Americii şi Canada. Argumentele de
făcut in v e s tiţii m asive pentru
consolidarea şi punerea ei în circulaţie, Domnului Ministru at Transporturilor, înregistrau aproape 11 decese la mia de cunoscut al m igraţiei externe a fost până acum ne duc, normal, la fireasca
cunoscut de ţara noastră în 1990, când au
întrebare: cine are interesul să se
lucrările începând încă din anul 1939. Traian Băsescu Bucureşti locuitori, în 1998 - 19,6 la mia de emigrat oficial 96.926 cetăţeni români, din depopuleze România? Şi ce se urmăreşte
Aşa stând lucrurile, vă rugăm să daţi D om nului D ire cto r G enerat a i locuitori. Statistic România se afla pe care peste 60.000 etnici germani. După prin sărăcirea sistematică a populaţiei?
ultimele locuri în Europa, ba chiar şi în
curs memoriului nostru, mai ales că la Regionalei Căi Ferate Timişoara