Page 2 - Calauza_1999_495

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor 0 0 o o „A

NECUNOSCUTA S I BĂRBATUL i
i
• CAMPIOANA. Blonda dm Bistriţa, • AŞTEPTARE. Ex-hunedoreanul peste multă vreme soţia sa CERASELA, îi va l-am întâlnit într-un magazin ali­ mi s-ar fi mai destăinuit, dar am văzut ■
ambiţioasa GABRIELA SZABO, s-a întors în CIOREA, prin golul marcat pentru ASTRA la dărui un urmaş. Să fie într-un ceas bun! mentar. Ea, abia trecând pragul celor un fel de tristeţe pe faţa lui. Când a privit J
ţară pentru o scurtă vacanţă, încheind un Bacău, a „urcat" pe a cincea treaptă în • GHINION. Deşi CORVINUL HUNE­ 20 de ani. El, încă o dată pe atâta. în jur, fata nu mai era. Dispăruse de I
sezon atletic de excepţie, în care s-a îmbogăţit DOARA, în minutul 54 conducea cu scorul de Privirea fetei se înfipse în cele câteva parcă n-ar fi fost acolo niciodată. L-âm ^
cu un milion de dolari. De fapt. în anul 1999 2-1 pe F.C. DROBETA, pe terenul acesteia,
ea a câştigat 15 curse atletice şi nu a pierdut PE CÂŢIVA QUADRAŢI elevii lui ROŞCA au ieşit de pe dreptunghiul batoane de salam nemaiştiind ce să lăsat să hotărască singur ce face. Ş, |
nici una. Odată cu sosirea pe aeroportul verde cu capul plecat, fiind învinşi la limită, cu aleagă. Auzeam cum îl îndem na nu i-a trebuit să stea mult pe gânduri. ■
Otopeni, GABRIELA a fost asaltată cu buchete scorul de 3-2, golul victoriei fiind semnat de „cumpără, cumpără". A luat-o la fugă în |
de flori, însoţite de lacrimile bucuriei. clasamentul golgeterilor, în acest sezon fiind AXINTE, care a înscris de la 10 m în minutul 65. îl săruta pe obraz, el mmm direcţia gării. Am ieşit J
Parcă să-l grăbească,
• DEMISIE. Preşedintele F.R. HANDBAL marcatorul principal al ploieştenilor. Cu toate • OPTIMISM. După victoria în deplasare liniştit dar, ceva nu-mi .
- CRISTIAN GAŢU. după meciul pierdut de acestea, el deţine acum 4 cartonaşe galbene, în faţa formaţiei WEST PETROM ARAD, sfiindu-se de fiecare dispăruse din gând. *
naţionala României cu 15-22, în faţa Franţei, care nu îi permit să joace în întâlnirea cu fotbaliştii deveni şi-au „aşezat" echipa pe locul dată. Fără să mă aştept, mi-a cerut Cum se îndrăgostiseră cei doi ca la o |
trei în clasament. în timp ce INTER PETRILA
a demisionat. Dar totuşi la insistenţele condu­ Ceahlăul. Important este însă altceva: micuţul - învinsă de minerii din Lupeni - deţine cu calm
cerii de specialitate Gaţu şi-a reluat funcţia. hunedorean se pregăteşte să devină tată, nu lanterna roşie. loan VLAD sfatul. „Care o fi cel mai bun şi mai ieftin simplă bătaie de vânt? Oare ce destin i
pot avea unii oameni? Simţurile ard mai :
salam?”. „Depinde, am zis, de pofta
fiecăruia şi mai ales ce ai în buzunar?” puternic? Sentimentele lor sunt mai I
SUB SEMNUL L U l X „Păi eu, nu prea am; i-aş da ei să mă­ darnice decât ale altora? întrebările |
V AVRAM IANCU J nânce câteva felii". Am înţeles rugă­ curgeau dintr-o clipă în alta. Traversau .
o parte din acea zi, cu un soare parcă I
mintea, dar n-am cedat aşa uşor. Omul
ucigător. Şi iar mi-am adus aminte de |
C A R E S U N T CU A D E V Ă R A T Cu prilejul aniversării a 175 de ani a simţit că trebuie să-mi spună mai fată. De buzele lamentabil rujate. De ■
de la naşterea lui Avram lancu şi a multe lucruri. „Nu cerşesc, dar simt că
R E P R E Z E N T A N Ţ II P O P O R U L U I1 comemorării a 150 de ani de la moartea m-am îndrăgostit. De fata asta care îţi privirea obosită şi mult prea mirată. El ■
tragică a pre fectului loan Buteanu, face impresia că a căzut cine ştie de părea om simplu, nebărbierit de câteva |
- urmare din pag. 1 - cu aparate ultramoderne, peste 900 zile. Cândva văzusem un poster ase- ■
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane unde. Să nu-mi dai nici un leu, dar jur
milioane iar bieţii sinistraţi nu au încă mănător cu cei doi. Am ieşit din acel J
omeneşti, pagube materiale de miliar­ din Deva a o rg an izat sim p o zio n u l cu mâna pe Inimă că e fată bună.
pâinea asigurată şi nici apa lor de toate magazin, când pe stradă trecea un car I
de de dolari - în toate ţările vecine zilele... Doar domnul preşedinte - ştiinţific „EROI Al REVOLUŢIEI ROM­ Săracă şi plecată în lume. Pe drumul
Iugoslaviei. Ne-au promis ajutoare, să NE DIN TRANSILVANIA” (1848-1849). mortuar. Lumea ce-l însoţea pe cel |
Constantinescu din banii personali a ce ducea la gară, m-a întrebat dacă şi trecut în lumea de dincolo, era puţină. .
ne refacem şi ţara noastră. S-au evocat cu acest prilej faptele şi
trimis ajutoare sinistraţilor din judeţul eu merg acolo? N-am vrut să-i răspund, Dar tristeţea îi apăsa pe toţi. într-o clipă, I
Bine merci! Am rămas cu felicitările, nostru, ceilalţi au plecat la odihnă - p e rso n a lita te a ce lo r doi m a rtiri ai dar după câţiva paşi, mi s-a făcut milă m-am întrebat: drumul acela ducea |
cu promisiunile şi cu jale în ţară. Te neamului românesc, pentru că „faptele
după multe şedinţe - în care se odih­ şi r-am propus să se întoarcă cu mine, spre gară? Nu, nu. Ducea doar spre •
doare inima când vezi cum se petrec nesc şi unii mai dorm, după atâtea călă­ străbunilor trebuie să ne fie mereu în că o să am eu grijă de ea. Şi uite acum un loc de unde trenurile nu pleacă mai *
lucrurile, ei se joacă lejer cu dolarii iar torii în străinătate şi alte preocupări - gând". De aceea, după cum remarca s-a lipit de mine, nu mă mai slăbeşte departe. Totul mi se părea schimbat. (
noi cu sărăcia. Ce le pasă guvernanţilor aşteaptă să vină noile alegeri şi elec­ şi dl prefect Nicolae Stanca - „asem e­ din ochi. Vrea să o duc acasă că nu-i Fata muşca dintr-un colac. Rujul îi ■
cărora le merge foarte bine, condiţii de toratul sâ-i pună în scaune mai bune. nea m anifestări sunt de mare im por­ mai arde de gară. Trenul nu-i ca o casă. dispăruse de pe buze. Părea fericită. *
viaţă excelente, când vin din concediu Cu cine să mai votezi? - Care sunt cu tanţă pentru cunoaşterea mai profun­
îi aşteaptă o nouă viaţă, restaurant dotat adevărat reprezentanţii poporului? dă a istoriei locului, a istoriei românilor.” El te duce până undeva...”. Poate omul Miron ŢIC I
Mariana PÂNDARU
Va fi rdsbunat Ou homosexual pe soclul statuii lui Petru Groza?
Ceausescu de extraterestri? -- urmare din pag. 1 - a fi sacrificaţi în circuri, în cinstea trium­ 124 de tablouri cu 2000 de figuri în
- urmare din pag. 1 - „Fie ca primul contact direct al omului Traian, a continuat să stoarcă tot ce se fului lui Traian După înfrângerea lui relief, ea înfăţişează momente însem­
nate din luptele romanilor cu dacii.
Decebal. Traian şi-a amânat intrarea
pentru a întâmpina cu o masă călugă­ cu LUNA să contribuie la înfăptuirea mai putea de la noi (la fel ca alţii,
rească „înaltele feţe" politice ce vor aspiraţiilor de progres şi pace ale aproape două milenii mai târziu). „trium fală” în Roma până la sosirea SETEA DE „G LO R IE O S TĂ ­
trece pragul acestui tuturor oamenilor de Cine a fost Traian? mamei sale „iberice” din Spania, ţinând ŞEASCĂ" Şl DE EXPANSIUNE
lăcaş de închinăciune, pe pământ”. Mesajul Marcus Ulpius Traianus este fiul s-o aibă lângă el în acele momente mari POLITICĂ L-A CAM ŢINUT PE TRAIAN
cu prilejul sărbătorii de se „odihneşte" în solul unui comandant de legiune (de origine de bucurie, când întreaga Dacie plângea DEPARTE DE SOŢIA SA, ÎMPĂRĂ­
la Ţebea. Păcat însă că astrului nopţii alături mai puţin romană) care va ajunge mai TEASA PLOTINA - MULT LĂUDATĂ
majoritatea politicieni­ _____________de cel al prietenului târziu guvernatorul Siriei şi Asiei. PENTRU VIRTUŢILE El - Şl MULT
lor zilelor noastre au un său, Richard Nixon şi MAI APROAPE DE TINERII SOLDAŢI.
nă:av comun- vin promit şi pleacă. a fost plantat” de primul om care n Acesta a avut în războiul împotriva DORINJA LUI TRAIAN ERA SÂ-L
• Ştiaţi că Nicolae Ceauşescu a rămas păşit pe Lună, Neil Armstrong, pe 16 evre ilo r o relaţie „p a ş n ic ă " cu o şi-şi jelea morţii ale căror suflete se AJUNGĂ PE ALEXANDRU MACEDON
în istorie prin faptul că are un mesaj iulie 1969, conducătorul celebrei „localnică", relaţie în urma căreia s-a ridicau spre ţinuturile din cer ale zeului AŞA CĂ, PORNIND LA LUPTĂ CON­
pe Lună pentru extraterestri? Acesta misiuni de la centrul spaţial Kennedy. născut sus-numitul „Traianus”, care va G hebeleizis sau spre ţinu turile TRA PĂRŢILOR, COTROPIND ARME­
este gravat cu laser pe o plăcuţă de Va ajunge oare vreodată acest mesaj creşte în sudul Spaniei în provincia subpământene ale lui Zamolxe... Şi noi NIA (ÎN 114), MESOPOTAMIA (ÎN 115)
argint, fiind introdus într-un cilindru de la destinatari, răzbunând astfel soarta romană Baetica. în urma victoriilor
oţel inoxidabil şi are următorul conţinut: lui Ceauşescu?... m ilitare ale iui Traian îm potriva ne mândrim astăzi cu... Traian? O treime Şl ASSYRIA, UN FEL DE BOALĂ ÎL
de an (123 de zile) au ţinut petrecerile şi ATINGE PE CÂMPUL DE LUPTĂ DIN
germ anilor, îm păratul Nerva îl va serbările populare la- Roma. Din cele mai CILICIA Şl ASTFEL MOARE MARELE
adopta ca fiu la 27 octom brie 97, îndepărtate colţuri ale lumii veneau solii, NOSTRU „STRĂMOŞ”.
procalmându-l asociat la putere. El,
trimise anume să ia parte la acele serbări; Italienii l-au cam uitat, dar noi... nu!
Traian, nu ne-a iubit niciodată, ci şi toate cheltuielile au fost suportate de Noi îl „iubim". Nu este el „strămoşul”
dimpotrivă...
acel El Dorado... acea C alifornie a nostru? Grecii se mândresc cu tracul
Ce ar avea el în comun cu noi? antichităţii, jefuită de romani în frunte cu nostru Alexandru Macedon care i-a
Ceea ce au avut în comun cu noi şi alţii „marele nostru strămoş" - TRAIAN! îngenunchiat şi cucerit, uitându-şi
- urmare din pag. 1 această acţiune. Ei pot scrie articole în mai târziu când ne-au cucerit, ne-au în cea mai frumoasă piaţă a Romei adevăraţii eroi... Noi, tot aşa ne mân­
reviste şcolare, de tineret, de specialitate
- Iii un cetăţean activ, răspândeşte jefuit tezaurul şi nu numai o dată... după s-a înălţat în amintirea acestei biruinţe, drim cu ce nu e al nostru, cu Traian!
sugerând că fiecare dintre noi poate să
informaţia! Ajutaţi-i pe cei din anturajul primul şi după al ll-lea Război Mondial, cu banii noştri, un monument de marmură Ba într-un timp şi cu Stalin... ce apărea
dumneavoastră să:şi îmbunătăţească facă ceva pentru a salva stratul de ozon. care ne-au dat marele seism civili­ ce se cheamă COLUMNA LUI TRAIAN, pe prima pagină din abecedarele
- aveţi acasă sau la locui de muncă
cunoştinţele despre modul In care poate zator... MARXISMUL I construită de m arele Apolodor din româneşti, ani la rând; şi mai era şi ctitor
echipamente care funcţionează cu ODS?
li distrus stratul de ozon. Fiţi siguri că fa­ C hem aţi pentru re p a ra ţii num ai un Trium ful lui Traian a însemnat Damasc... de oraş românesc, Braşovul devenind,
milia şi prietenii dumneavoastră cunosc pentru noi înfrângere; în toamna anului Un învăţat german, Theodor Mommsen ce ironie a sorţii, oraşul Stalin...
tehnician competent, care să fie atestat
bine importanţa protejării stratului de în condiţiile noilor legi. 106, în loc ca ţăranii daci să-şi strângă scrie despre Columna aceasta că este „o Ce putem spune despre o astfel de
ozon. In felul acesta mai mulţi oameni vor recoltele, erau mânaţi la Roma pentru carte de tablouri săpate în piatră”. Având istorie?
- dacă echipam entele necesită
fi conştienţi şi vor participa la acest efort.
reparaţii majore. întrebaţi tehnicianul
- priveşte atent la eticheta produselor dacă nu există o posibilitate simplă de
pe care le cum peri! Dacă produsele
reconversie la un refrigerant nepericulos
conţin in interior, sau sunt fabricate cu pentru stratul de ozon. Di MIRCEA BORZA, meşter oiai
ajutorul substanţelor care epuizează - nu cum păraţi şi nu utilizaţi ex­ $
stratul de ozon (numite in continuare tincto are p o rta b ile cu ha lo n i fără din Obârsa
ODSj. veţi vedea că aveţi o altă opţiune, discernăm ânt! Şi nu le descărcaţi in
în mod special fiţi atenţi la spray-urile atm osfe ră! Este m ult m ai uşor să
cosmetice, sau cu insecticide pentru care preîntâmpinaţi izbucnirea unui incendiu - urmare din pag. 1 - dintre ei olăritul. îmi pun speranţa în - Dle Borza, meşteşugul acesta
există acum numeroase alternative. sau să utilizaţi o metodă clasică pentru Majoritatea au plecat, la oraş şi nepoţi. Poate că vor învăţa ei. Dar oricum vă poate asigura dvs traiul de zi cu
- obişnuiţi tineretul să participe la micile incidente. au lăsat tradiţia în uitare. Au găsit un nu prevăd nim ic bun. Doar printr-o zi? Vreau să spun, sunteţi mulţumit
mijloc mai uşor de trai şi au renunţat minune să mai continue cineva. Olăritul de câştigul muncii dvs?
să mai înveţe şi olăritul. Aşa că, s-ar e greu, trebuie mare atenţie, răbdare şi - Da... sunt mulţumit. Câştig şi
ÎN 70 DE ANI UN OM MĂNÂNCĂ 6 TONE PÂINE, putea ca nu peste m ultă vrem e, pricepere. Din păcate cei ce ne urmează mai bine şi mai rău. După cum îs
o lă ritu l să piară de pe aceste s-au învăţat mai mult cu distracţia şi cu timpurile. Dar sunt mulţumit, pentru
7 TONE CARTOFI. 5 VACI. 15 PORCI... meleaguri. De fapt, n-avem nici un traiul uşor. Nu prea văd în jur tineri că eu asta ştiu să fac, cu asta m-am
- urmare din pag. 1 - energetice ale organismului, în funcţie ajutor din partea nimănui. Materialele dornici să înveţe aşa meserie. născut şi nu am de ales. Oricum, vă ;
de 15,000 kg. în general vorbind, de munca desfăşurată, ci şi de a necesare ni le procurăm tot mai greu - Vă pare rău? garantez că în vasele de lut, mânca­
individul în cauză consumă pe parcursul respecta un anume raport calitativ între pentru că nu şe mai găsesc nici prin - Da, sigur, îmi pare foarte rău. Aş rea are cu totul alt gust, mai bun.
intervalului de timp menţionat, deci pe grupurile fundamentale de elemente magazine. Cred că de fapt, asta e o fi vrut să văd şi eu m ăcar câţiva Oamenii ar trebui să ştie sau să afle
parcursul a şapte decenii, cam în jur de alimentare. Astfel stând lucrurile, mitul problemă generală a olăritului din tineri care să dorească să ducă mai acest lucru şi să ne caute mai des.
470 ori mai mult decât propria greutate. clasic al celor trei mese pe zi, aşadar ţara noastră. departe această tradiţie. Dar din păcate Strămoşii noştri nu erau proşti! De-aia
Şi tot pe parcursul aceluiaşi interval de al micului dejun, al prânzului (compus - Să cred că dum neavoastră nu sunt. îşi ţineau ei mâncărurile în vase de
timp, individul în cauză îngurgitează, de regulă din trei feluri de mâncare: o sunteţi printre ultimii reprezentanţi ai - Participaţi la târgurile meşteşu­ lut! Vedeţi dvs, ar fi foarte bun un
deci înghite, în jur de 70.0001 de lichide ciorbă, o mâncare propriu-zisă şi un o la rilo r din această zonă? A veţi găreşti din ţară? magazin specializat pe vase de lut.
de tot felul. Dar a mânca raţional, nece­ aşa-zis „dulce”), ca şi al cinei compusă copii? - Am fost mai peste tot pentru că Să ştie omu’ de unde să cumpere şi
sitate de prim ordin a omului care îşi şi ea de regulă din două feluri de - Cam aşa. Mai suntem trei de ne place să ne întâlnim şi cu alţi olari să ne fie şi nouă mai uşor cu desface­
respectă sănătatea, însemnează după mâncare, nu mai este valabil în zilele toţi, cei ce ne ocupăm de olărit în din alte zone. Din nou trebuie să spun rea. Păcat că este lăsat la voia întâm­
cum ne învaţă medicina modernă, nu noastre când, graţie mecanizării şi Obârşa. Copii? Da, am o fată şi un că în general suntem tot mai puţini şi plării un asem enea meşteşug de
numai a mânca o anume cantitate de automatizării producţiei, şi mişcarea băiat. Dar n-au vrut să înveţe niciunul tot mai înaintaţi în vârstă... tradiţie al românilor. Mare păcat.
alimente, raportată zilnic la necesităţile este „comprimată" la maximum.