Page 2 - Calauza_1999_498

« B H i j.i wm u im iw iiuuw w nm n> . -m jM ■a m m i -. i - - ^ ■i
o c±±7 Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
m u n ţi

A SPORT i SPORT Ţ SPORT * SPORT i r S U C D C IZ E N E P L Ă C U T E
I
I După o vacanţă îndestulătoare sfârşit de secol. Şi aşa, vreme de mai 1
• DECLARAŢII. întâlnirea de fotbal să presăm adversarul până îl determinăm • REMIZĂ. în dorinţa unui „atac” la I re a liz a to a re a e m is iu n ii TVR 1, multe minute a început să i se facă I
dintre CO RVINU L HUNEDOARA şi să greşească. Aţi văzut şi la acest meci, şefia clasamentului, CETATE DEVA a Andreea Marin, s-a întors pe micul instruirea. în ajutorul Doamnei Marin I
APULUM ALBA IULIA, câştigată pe merit în care s-au întâlnit cele două revelaţii reuşit un egal în jocul cu MINERUL I ecran. Aşadar, „S u rp rize , S urprize” a venit şi actorul Mihai Răzuş, C ar\a f
de către gazde cu scorul de 2-0, s-a ale campionatului, am încercat o presiune CERTEJ - pe terenul acestuia - după ce I defilează sâmbătă seara cu lacrimi şi preluat-o şi a dat-o pe mâna grupului'
constituit într-o bucurie firească a celor gazdele au condus cu 2-1, iar din minutul I îmbrăţişări. Cu revederi neaşteptate, frumoaselor participante la concursul |
doi antrenori, lucru reieşit din declaraţiile 57 au rămas în 10 oameni. care ar putea şoca pe Miss. Nu ştim ce i-au I
acestora. PE C Â Ţ IV A Q U A D R A Ţ I • G LU M Ă. în tâ ln ire a dintre I cei cu in im a mai spus tin e re le fete, .
OCTAVIAN COJOCARU, antrenorul CEAHLĂUL şi DINAMO BUCUREŞTI a I sla bă . P ă rin ţii iş i MARTOR dar rezultatul a înce- I
oaspeţilor ne-a spus:, ,a fost un joc bun de asupra adversarului, până arn reuşit debutat cu apatiţia pe gazon a unui câine revăd c o p iii, după put să se contureze |
ambele părţi, scorul reflectând realitatea victoria. de culoare maro, sprayat în culoarea I zeci de ani. Fraţi despărţiţi de o bună a tu n ci când tâ n ă ra sp e rio a s ă a i
de pe teren” . Mă bucur că echipa • DEZAM ĂG IRE. „J IU L ” în faţa roşie. I vreme, îşi simt chemarea de sângele îmbrăcat rochia de mireasă şi i-a fost :
CORVINUL joacă bine şi se află pe propriilor suporteri n-a reuşit decât o loan VLAD 8 ce-i dom ină. Cineva pune la cale încărcat braţul cu un buchet de flori. I
primul loc în clasament. Consider că, rem iză în disp u ta cu F.C. BIHOR aceste întâlniri. Sprijină televiziunea A prins şi gust pentru viitorul soţ. |
acest succes este şi o parte din munca ORADEA. Aşa că, cei aproape o mie de I sau cum bine se spune devine Adică, a devenit o fată cu pretenţii, ■
mea, eu nu de mult fiind la acest club atât spectatori au plecat acasă dezamăgiţi de I TENTATIVĂ DE ASASINAT I
antrenor, cât şi preşedinte”. jo cul pe teren al e le vilo r lui M arin ASUPRA FRATELUI „com plice”. Toate bune, am spune vreo cinci demne calităţi, pe care *
VICTOR ROŞCA puncta: „putem Tudcrache, care şi de data aceasta au I până aici. Am revăzut pe micul ecran le-a desprins de la tinerii aflaţi în I
juca la victorie cu orice echipă. Noi ştim avut o prestaţie fără culoare. DIRECTORULUI DE LA i sportivi ce au făcut mare faimă ţării. p re ajm ă . Cum s -a r spune c in c i I
„CĂLĂUZA”? Fete tinere şi tare drăguţe unduin- bărbaţi în unul! Nu ne-a convins ■
l du-şi trupurile după ritm uri ce i-ar această instruire şi nici n-am dori o *
Un glonte de pistol mitralieră 8 putea îndrepta şi pe cei ce suferă de astfel de slăbiciune a realizatorilor |
A.K.M. calibru 7,62 l-a căutat sciatică. Solişti şi soliste cucuiaţi în ,.S urp rize, S u rp riz e ” . Dar, n-am I
acasă pe fratele directorului 8 Topuri. Inventatori sau oameni simpli terminat fiindcă tot în acea emisiune .
ziarului „Călăuza"! I cu ne cazu rile şi d u rerile lor. Am a apărut şi acel tânăr chinez, care I
PENSIONARII. ÎN S T R A D Ă j a d m ira t d is p o n ib ilita te a pentru s-a certat cu părinţii şi a ajuns tocmai |
- urmare din pag. 1 - sprijinul dat celor aflaţi în suferinţă. în România. Aici s-a însurat şi are i
- urmare din pag. 1 - le fie ruşine pentru că ne-au minţit? Nu I
ţiglă, s-a oprit la încheietura urmă­ Am admis că emisiunea este una a chiar un urmaş. Asta nu e rău, numai !
alarmantă a m ortalităţii în rândurile se gândesc la cel care caută o coajă toarei ţigle, la cca. 1,2 metri de capul 1 surprizelor. Şi dacă au fost multe că tăcerea sa din faţa microfonului I
pensionarilor. „E vita ţi genocidul în de pâine în coşul de gunoi? înainte
celui probabil vizat de glonţul tras surprize plăcute, iată că în emisiunea ne-a pus din nou la îndoială alegerea |
rândurile pensionarilor, pentru care nici mâneam salam cu soia, acum mâncăm dintr-o armă profesională. După ce î din data de 25 se p te m b rie au personajului dş la Surprize. L-a tot ■
Dumnezeu nu vă va ierta, nici poporul soia goală” - au fost cuvintele cu care şi-a revenit din spaimă, mucalit, dl I
intervenit şi cele neplăcute. Mai întâi,
rom ân" se spune ca un strigăt de s-a adresat participanţilor la miting, B.N. a extras glonţul dintre ţigle şi la 8 am văzut cum o dolofană de fată nu sâ câ it A nd ree a, cu fel şi fel de *
întrebări, dar a fost tare greu să-i I
deznădejde în scrisoarea deschisă, doamna C o ste a M aria, şi ele au o cercetare atentă a observat că din ştie să iubească. Nu are puterea de a scoată „chinezuţele” din gură. Când I
adresată P reşe dintelu i R om âniei, constituit chintesenţa a ceea ce gân­ pricina loviturii acesta s-a curbat. 8 se apropia de cineva. E pretenţioasă am văzut că i-au sosit şi părinţii în ■
G uvernului, S enatului şi Cam erei deau şi simţeau toţi cei prezenţi. S-a Această teribilă forţă a armei ucigaşe I
D e p u ta ţilo r, de către P artid ul văzut aceasta după felul în care a fost l-a făcut să se cutremure la gândul că în a alege un prieten. Nu e în stare ţară, ne-am gândit cum unii aruncă ■
P en sio n a rilo r - F iliala Judeţeană aplaudată şi susţinută intervenţia sa. ţintaşul ar fi putut ochi mai bine! I să-şi întemeieze o familie. Şi câte şi banii chiar unde nu trebuie. Dar asta |
Hunedoara. Concluzionând, domnul Simion Glonţul şi o bucată de ţiglă de la locul I mai câte!? Şi din nou a venit rândul e altă poveste care aparţine TVR 1. I
Deci, a doua bifă neplăcută. Sperăm .
Andreei Marin să ofere braţul acestei
„Dragii noştri amărâţi, ne-a ajuns Colceru, a spus: „Ducem o viaţă cu îm puşcă turii se află la redacţia
„Călăuza". 8 fete poate cea mai timidă de la acest să fie ultima!!! M iron ŢIC ■
cuţitul la os. Oare să nu le spunem să mult mai grea decât a şomerilor”.
La iibi sem eial ai C.B.A. ¥EŞ¥S e u NE P E N T R U HUNEDORENI!
- urmare din pag. 1 - buzunare şi nu după adevăr şi dreptate Se profilează o investiţie de ă5,9 milioane de dolari. Nu se mai fac
sau acesta nu a fost un semn ceresc? şi nici după conştiinţă pentru că nu o disponibilizări. Se Vor plăti banii promişi disponibilizaţilor.
A trădat ţara din prea mult bine şi de mai au din 1989 încoace.
România l-a durut în cot... Ceea ce mă Am, ca o propunere a mea şi dacă S-ar putea ca domnul Qheorghe Poqea să fie cinstit cu hunedorenii...
doare mai mult e că de dl llie llaşcu care vreţi să faceţi o faptă bună, cred că ar
- urmare din pag. 1 - m ilioane de dolari. Blândul trim is al de transport nu e valabilă. îi amintim
zace în închisorile ruse din Transnistria, fi tim pul să porniţi o cam panie de Ministerului Industriei şi Comerţului părea dlui administrator unic, că la capătul
îi interesează Drea Dutin eliberare fde simoatie/ dezastrele din ultimii ani ai omenirii vor
pe foarte puţini Români simpatizanţi) al adevă­ flămânzi după oţel beton şi sârmă. convins că e bine ca la Hunedoara să se halelor laminoare sunt uşile rabatabile
sau cei din conducerea ratului erou care trăieşte Pentru că s-a râs de moldoveni în cazul construiască acea mândreţe de laminor. pe unde intră vagoanele şi maşinile.
ţării, pentru care le spun încă în închisorile din bancului cu sârma, iată că Hunedoara O problemă l-a lăsat totuşi fără grai pe dl Podul rulant vine, cân tăreşte şi
şi chiar puteţi să scrieţi Transnistria. cât încă nu ajunge tot la... sârmă... Aşa puteam Pogea şi anume acea afirmaţie a actualei încarcă...
„S ă le fie RUŞINE!”, deoarece nu se e prea târziu, iar cei care sunt trădători ajunge la concluzia că moldovenii au opoziţii, că dacă va ajunge la putere va Dar nu mai vrem să-l enervăm pe
interesează decât de burta şi de vilele îi va pedepsi Dumnezeu. Nu cred că cucerit încă o dată Hunedoara... reporni fluxul primar şi mai departe minele dl Pogea. Vrem să-l lăsăm să lucreze
lor, restul poate să crape de foame. faptele lor vor scăpa nepedepsite de Deşi circu lă zeci de zvonuri, etc. Cred că la această posibilitate nu se pentru Hunedoara. Dar să ştiţi că sun­
Este foarte ruşinos de asemenea că la Cel de sus, chiar dacă mulţi şi-au păta! insistând am aflat: „Siderurgica” are în gândise. tem cu ochii pe Dvs aşa cum suntem
noi, justiţia face ce vrea, şi după dolarii obrazul şi murdărit conştiinţa cu dolarii prezent 8666 de salariaţi (unde am mai Rămânem la ideea că „Siderurgica" noi cu ochii pe toţi oamenii ce îi simpa­
sau banii ce-i miroase şi-i bagă în celor de la CIA. auzit noi de cifra 666?), că acestora li ar putea să ofere direct unele produse tizăm şi nu vrem să-i lăsăm în mâinile
s-au mărit salariile în mod decent cu către com erciaţi şi către cei care au şi sub influenţa unor vântură lume.
60%, că cei activi la „Siderurgica” pot nevoie de produsele Hunedoarei printr-un A propos, domnule Pogea, e ade­
sta deocamdată liniştiţi: nu se vor mai serviciu şi depozit propriu en-gros. Nu vărat că nu sunteţi la nici un partid?
i Devean, fanar, frumos, onest, face curând disponibilizări la Hune­ vrem să insinuăm că ar fi vorba de ceva Gurile unora spun că sunteţi la ţără­
doara (bucuria com ercianţilor care firm e căpuşă (vezi G alaţiul, mamă nişti. Dacă nu sunteţi la nici un partid,
| emigrant în Lumea Nouă intraseră în panică!), disponibilizaţii îşi Galaţiul!) dar zicem şi noi aşa pentru putem face unul al hunedorenilor,
vor primi salariile compensatorii (citiţi siguranţa (naţională) administratorului numeros şi puternic. Şi vă alegem
graficul din acest număr al ziarului unic şi pentru bucuria constructorilor/ preşedinte. Aşa cum vor şi oamenii de
----------------------------------— 1
■ urmare din pag. 1 ■ atunci, că urmăreau un exod total al , nostru pentru a şti când şi cum, de p ro d u că to rilo r ce utilize a ză oţelul afaceri să vă aleagă preşedintele
i loterie a vizelor 2001 şi un fluturaş mo- românilor din propria ţară. * unde vă luaţi banii). Hunedoarei şi ar evita adaosuri adăugite, „Clubului oamenilor de afaceri...”
| bilizator pe care scria: „TU MERIŢI O Nu pot să cred că cineva îşi mai | Orientarea Siderurgicii către pro­ împovărătoare pentru construcţii şi mica Un prieten preot îmi spunea la o
| VIAŢĂ MAI BUNĂ, UN VIITO R doreşte acum depopularea ţării de cei ■ dusele cu valoare adăugată ridicată, nu industrie ce se înfiripă. Domnul Pogea nu bârfă pe seama Dvs: „D a că e cu
J PENTRU COPIII TĂI”. Cu alte cuvinte, mai buni specialişti, de cei mai harnici J e rea. Numai să fie atent la program. vrea şi nu vrea. Primul întreprinzător hunedorenii, le vrea binele şi le slujeş­
I o adevărată industrie a emigrării de oameni, care nu-şi mai găsesc astăzi 1 Să nu-l dea peste cap nu ştiu care privat de după Revoluţie îl povăţuieşte să te interesele, Dumnezeu de Sus,
| genul „prim ele 20 nici un rost. Şi | politician. Să se bizuie pe muncitori în ţină seama de sfatul său - propriul depozit Atotputernicul să-l binecuvânteze!” la
I de secunde netaxa- Confesiuni indecenţe totuşi, un sâmbu- . cazul în care vreun politician (neiubind en-gros pentru desfacere e sfânt. Altfel care eu aş adăuga acum la miez de
■ bile”, pentru a afla, re de înd oia lă * Hunedoara) ar avea ideea năstruşnică descoperi că tu tragi de-ţi iese sufletul iar noapte când scriu: „Dacă-i va trăda şi
| ce? Că paradoxal, există. Oare nu se j să sugrume Hunedoara (nu şi-ar mai altul mută nişte hârtii şi câştigă! Nici le va distruge munca - Satana se va
■ dacă vrei să scapi de sărăcie, trebuie ascunde nimic în spatele izolării şi ■ găsi nici măcar loc de m ormânt!). măcar motivaţia că macaralele (podurile desfăta la ideea că fiecare mileniu are
| să dovedeşti că eşti... bogat. Fiindcă denigrării permanente a acestei ţări? * Investiţia preconizată ar fi de cca. 45,9 rulante) nu pot încărca direct în mijloacele un luda al lui”!
I taxele şi comisioanele enorme perce- De ce nu se aplică acelaşi tratament şi I
| pute pentru o finalitate incertă nu stau statelor din jur? Cu ce am păcătuit noi |
I la îndemâna nici măcar a celor care în faţa istoriei? .
■ încă îşi mai permit să trăiască decent. lată, cum puţin câte puţin, o * Profesor Doctor MIRCEAI0AN NUŢU - Facultatea de
| Dar se vede treaba că românii trebuie caracatiţă uriaşă încearcă să-şi întindă | Drept Cluj-Napoca, catedra de Criminalistică
■ să-şi plătească, în aceste vrem uri tentaculele asupra României. Şi în |
I -
J tulburi până şi iluziile, constituind o indiferenţa noastră, tot aşteptăm să * - urmare din pag. 1 - prevenire a infracţiunile c.d die ieyd- rezultatul obţinut la sfârşitul proce­
I auSVărată mană cerească pentru apară cineva cu sabia. | şi cu studenţii. Am învăţat de mic să 'ură cu ştiinţele dreptului şi nu în ultimul sului de identificare. Se ars în vedere
I „com ercianţii” C3re ştiu să-şi plaseze P.S. Aflu că recent, locuitorii unei | fiu sincer. S in c e rită ţi este una dintre rând cu unele ştiinţe nejuridice. ceva individual, care nu are cores­
j cu talent „m arfa". Niciodată, parcă, străzi întregi din Orăştie au emigrat prin B CS'.S mai de preţ calităţi ale omului. De - Cât despre noţiunile de identi­ pondent sub aceleaşi trăsături.
• românii nu au dat dovadă de mai mult intermediul unei firme de T'.orn. în I fapt, încrederea reciprocă, atât de ficare şi de identitate, ce ne puteţi - Cât despre importanţa fotogra­
| sârg în a-şi părăsi patria, decât poate Spania. ’ | necesară în viaţă, nu poate exista spune? fiei judiciare, ce ne-aţi putea spune?
■ prin anii 1800, cu ocazia marii mior»*” Minerii din Valea Jiului încearcă ■ decât acolo unde dom neşte since­ - Identificarea este o activitate prin - Atât fotografia operativă, cât
J transilvănene. Dar si «Vunci, nu sără- să-şi găsească de lucru din Ungaria şi J ritatea, care de altfel este partea care se caută atât însuşirile comune ale şi cea de examinare sau de exper­
I cia a întotdeauna hotărâtoare în până în Australia. Disponibilizări de la I esenţială a caracterului unui om. obiectelor, fenomenelor sau fiinţelor, cât tiză crim inalistică ajută la identifica­
■ decizia oamenilor de a-şi părăsi melea- Ghelar, Teliuc, Hunedoara ori Călan | - Sunteţi doctor în drept penal şi şi însuşirile ce le deosebesc pe unele rea persoanelor şi a obiectelor după
. gurile, ci persecuţiile la care erau supuşi încearcă disperaţi să obţină o viză prin . coordonaţi catedra de criminalistică. de altele, pentru ordonarea lor în tipuri, urm ele lăsate de ele, la e v id e n ­
I de către autorităţile'austro-ungare. ACR în orice ţară unde s-ar găsi de ■ Cum definiţi criminalistica ? grupe şi subgrupe, iar apoi în vederea ţie re a a n u m ito r p a rtic u la rită ţi
| Maghiarizarea forţată a născut un lucru, pentru a-şi întreţine familiile care | - Este o ştiinţă care elaborează deosebirii fiecăreia în parte, de 'toate identificatoare, la ilustrarea raportului
■ resentiment greu de stăpânit, care a mor de foame. Iar şarlatanii continuă ■ metodele tactice şi mijloacele tehnico- c e le la lte cu care are anum ite de expertiză.
■ servit de minune intereselor politice de să prospere... * ştiinţifice de descoperire, cercetare şi asem ănări. Privind identitatea, este - va urma -