Page 2 - Calauza_2000_525

«Lkiwjijjy.j.- 5 ^
j o a S ă p tă m â n a l in d e p e n d e n t aflat în s lu jb a tu tu ro r o a m e n ilo r
iţKjţţfar^liiW ntr n(iVa-i.:i!i.

In Deva legea sunt eu! Duelul cavalerilor Bătaia cu u rzici
de CĂLĂUZA
Primarul Mircia Muntean caracterizat de angajaţii primăriei . ... Â Ne aflăm într-o vreme, când ceaţa şi Copilul a pus capul în pământ şi n-a fost
fumul de pe pământ, ne mai gâdilă nările. în stare să rostească nici un cuvânt. Tatăl
- urmare din paa. 1 - este dispusă să publice în continuare A .P ă u n e s c u a lă u d a t E vremea când firul crud şi strălucitor de i-a mai cerut o dată să-i spună pe unde a
iarbă fărâmiţează privirile pierdute în umblat de a pierdut oile? „M-am dus
SINCERE FELICITĂRI secvenţe cronologice ale „realizărilor re v is ta „ A r d e a lu l acolo unde răsar melcii. Şi n-am gi>sit ■
lungul cărării. E vremea când mieii rămân
pentru extraordinarele şi Dvs" din perioada 1996-2000, sub în urma turmei, pentru a le putea admira că îi culeseseră alţi copii ai satului, muit*
antologicele reuşite de: deviza ,,în Deva, legea s u n t EU” lite ra r s i a r tis tic ” jocul fragil şi teribil de tragic. E vremea mai devreme. Când nu se ridicase rouă
- a îndepărta, în mai puţin de 4 (lucrări de construire fără autorizaţii, când culegem urzicile amiezii. E vremea dimineţii. Căutând melci am dat peste un
(patru) ani, 3 (trei) arhitecţi „p lin i" „a c o p e rite " de Dvs., a u to riza ţii şi nu a lăudat-o oricine. când şanţurile de pe lângă râuri şi păduri pâlc de urzici, pe care le-am cules într-o
din cadrul Prim ăriei Deva, înlo cu- eliberate fără să se ceară avizele Deşi nu am avut norocul să o sunt invadate de copii şi de oameni maturi mare grabă, ca să nu mai vină altcineva,
indu-i cu specialişti din m etalurgie, costisito are , sau greu de obţinut, în căutarea melcilor. E să umplu eu plasa". „Şi
m inerit; anularea am enzilor date de către citesc, îi dăruiesc ceva: vremea când mi-am unde sunt urzicile?” l-a
inspectorii SUAT unor contravenienţi,
- a a d u ce u n u i m u n ic ip iu A utoportret (Non-Sonet?) copilărie a avut parte de MARTOR întrebat cel ce aştepta
amintit de cineva care în
renum it altădată pentru arhitectura semnarea unor contracte de conce­ Mă simt ca un pilot de Kamikhaze să aplice pedeapsa.
m odernă şi creativitatea celor peste sionare de terenuri pentru suprafeţe într-un picaj periculos o bătaie cu urzici. Copil „Le -am lăsat celui
30 de arh itecţi, faim a unui oraş în mai mici decât cele reale, favorizarea Mă simt un Homer fără carte. fiind, era pus să ducă oile mai multor căruia i-am pierdut oile". „Da, aşa crezi
ca re se p ra c tic ă un „u rb a n is m unor participanţi la licitaţii, acceptarea Mă cred că ştiu cânta frumos... vecini, undeva pe un deal aşezat tu, că o plasă de urzici are valoarea
subteran” ; transm iterii ilegale prin HG 834 şi deasupra satului. într-o zi, un câine hoinar câtorva oi? Te gândeşti cum am să te
- a tra n s fo rm a a c tiv ita te a de vânzări ilegale de terenuri aparţinând Sunt răsfăţată de iubire a dat buzna între mioare şi le-a împrăştiat pedepsesc?" „Nu mă gândesc fiindcă nu
domeniului public, angajări ilegale de de nu a mai ştiut pe unde au luat-o. sunt vinovat. Câinele acela e vinovat. El
u rb a n is m a p lic a t la sca ra Cu viaţa aproape de apus
personal), voi ven i cu pre ciză ri în într-un târziu a coborât în sat şi tare a a împrăştiat oile, numai că a lui nenea
m u n ic ip iu lu i în tr-o v e rific a re
date şi c ifre e xa cte care au fost Şi tragedii şi fericire fost surprins că doar oile unui vecin nu Cârdu au fost mai fricoase, au fugit
c o n ta b ilă a e x is te n ţe i u n o r avize structurate pe 5 capitole, câte unul Coroană pe frunte le-am pus ajunseseră la poarta stăpânului. Cel care undeva şi stau acolo pitite." „Prim a
impuse prin Certificatul de urbanism,
pentru fiecare din cele 5 săptămâni rămăsese fără oi, a venit la micul păstor pedeapsă pe care ţi-o dau e să mergi să
cu o totală lipsă de discernământ şi
care urmează! Salut când mă scol astrul zilei, şi i-a cerut socoteală, să facă ce ştie şi culegi alte urzici şi să mi le aduci fără să
analiză complexă a sitului arhitectural
Veţi fi în acest fel nu numai cel Cu el mă duc pân’ la sfârşit să-i aducă oile acasă. Ce era să facă se ofilească”. Micul păstor, după ce a
şi cu efecte dezastruoase asupra mai tânăr Primar din ţară din oraşele A doua zi de dimineaţă ghinionistul păstor? Tocmai îşi dăduse jos cules urzicile s-a tot gândit ce o să mai
compoziţiei faţadelor sau ansamblurilor mari, ci şi candidatul cu cea mai ieftină li spun cu drag: ,,Bine-ai venit”!... „încălţăm urile" şi îşi simţea tălpile păţească. Nimic mai mult decât o bătaie
arhitectonice ale municipiului. campanie electorală pentru un fotoliu picioarelor încinse de alergătură. „Te voi în tălpile picioarelor cu urzicile culese. O
în măsura în care mass-media, de primar! Rândurile mele mai sus scrise pedepsi, cum nu te-am pedepsit ţine minte şi acum. Mai ales că tălpile
Sunt reale nu sunt vise! niciodată. Nu te pot ierta fiindcă serviciul picioarelor i-au crescut după acea bătaie.
Ca-n poveşti.
tău a fost să păzeşti oile. Să nu le scapi
Ungar Doina, Lupeni
din ochi, că altceva n-ai avut ce să faci.” Miron ŢIC
c C o n ş t iin ţ a d e p g r f î iz ii- ^ )
- urmare din pag. i - Românii ocupă Budapesta!
îşi încearcă măiestria de a înfige cât mai dureros seringile mânuite grosolan, în
zâmbetele asistentelor cu „state" vechi care privesc „victima" cu dispreţ total, în c Adevărul despre Petru Groza
afară de persoanele care cotizează direct în buzunarele dumnealor, mult mai largi
- urmare din pag. 1 - sala Unirii el a votat la-1 decembrie 1918 Petru Groza, Octavian Goga şi alţi
şi încăpătoare de câţiva ani încoace, doar de după uşă „spectacolul" este privit cu
ştie că Groza şi-a sacrificat imensa pentru unirea imediată şi necondiţionată patrioţi români se disţanţează de
sfiiciune de proaspetele angajate care se tem tot tirnpui să nu rămână fără serviciu
înainte de a-şi fi recuperat măcar echivalentul în lei ai celor 6000 de mărci (şase mii avere şi s-a alăturat forţelor care luptau a acestei provincii cu Patria Mamă. A4ost grupul lui luliu Maniu ce urmărea
DM) daţi mită pentru angajare, dar asta doar dacă ai norocul să fii internat, cei mai pentru binele general, îndeosebi pentru primul orator care de la una din cele 4 menţinerea autonomiei Transilvaniei
am eliorarea stă rii m u n cito rilo r şi tribune a comunicat celor peste 100.000 pentru o perioadă de 10 ani. Petru
mulţi sunt purtaţi doar cu vorba, ţinuţi zeci de ore prin siaţionare reci pe nişte paturi
ţăranilor. de români strânşi aici, marea veste ce a Groza se înscrie în Partidul Poporului
demne de mesele de tortură apoi refuzaţi mai mult sau mai puţin politicos şi trimişi
Pentru corecta inform are a fost primită cu urale nesfârşite. (A se al generalului Averescu şi devine cel
acasă unde din lipsa banilor nu îşi pot scoate de la farmacie medicamentele prescrise
iar boala se agravează, să nu creadă cineva că nici atunci nu eşti internat, ba da, cititorilor doresc să reamintesc poziţia vedea in acest sens volumul „Hunedo- mai tân ăr m inistru în guvernul
României Mari. Menţinerea separaţi-,
când boala este destul de gravă să nu se mai poată trata orice spital ie internează... lui Groza faţă de p rincip alele renii la Marea Unire” al lui Victor Şuiaga,
evenimente petrecute in timpul vieţii aflat la Biblioteca judeţeană din Deva). a Transilvaniei de Ţară, a dat apă la
Pe ce credeţi D-voastră că studiază elevii de la medicină? moară ungurilor, care sub guvernul lui
Dar cea mai mare curiozitate este puterea cameleonică de schimbare a spitalului lui. La 2 noiembrie 1918, la Arad s-a Petru Groza a fost ales printre cei 250
constituit Consiliul Naţional Român membri ai Marelui Sfat Naţional Român, Bela Kun au pornit acţiuni militare
pe timpul nopţii, camerele brancardierilor devin adevărate locuri de întâlnire, unde
C entral, care a p re gă tit unirea iar în anii 1918-1919 a ocupat funcţia de pentru realipirea acestui teritoriu la
chicotelile, ţipetele şi râsetele domnişoarelor venite la... montă aproape le întrec pe
Transilvaniei cu România. Petru Groza preşedinte al Consiliului Naţional Român Ungaria. Pericolul a fost evitat în urma
cele ce se aud din camerele asistentelor care vin fiecare în tura de noapte cu soţi şi intervenţiei hotărâte a trupelor române
prieteni şi încep să „studieze” prin diferitele camere de tratament încât, de atâta este unul dintre ce' trei secretari ai din oraşul Deva, calitate în care a
acestui organism. Ca delegat ales al acţio na t ferm pentru in stalarea din V echiul Regat care au trecut
studiu, tratamentul de la ora 0 se face pe ia 1 Dar transformarea nu se opreşte aici;
Cercului teritorial Deva, el se află în administraţiei româneşti în oraş (Vezi Carpaţii şi i-au alungat pe cotropitori,
odată cu primele ore ale dimineţii cabinetele medicilor încep să se transforme în
adevărate căsuţe poştale unde încă de la uşă fiecare om îşi pregăteşte plicul. Dar fruntea mulţimii de cetăţeni din oraş şi „Dosarele istoriei”, februarie 1998). în ocupând şi Budapesta.
împrejurimi care cu steaguri tricolore urma constituirii la 2 decembrie 1918 a
cea mai groaznică transformare este a omului simplu căruia pensia nu-i ajunge nici
şi cu muzici, pleacă la Alba lulia. în Consiliului Dirigent (guvern separatist), - Va urma -
de întreţinere, el cum trece pragul spitalului se transformă într-un simplu gunoi şi
pentru orice greşeală poate fi scrofăit pe loc de un angajat pe care l-a uitat din
neatenţie şi nu i-a dat porţia de ciocolată şi ţigări, de aceea pentru el... simplu
cotizant la asigurările pentru sănătate, singura şansă de vindecare este... geamul
unui etaj cât mai superior. | PNŢCD, elimina Hunedoara! j
a „PNŢCD consideră necesară menţinerea COR şi pe mai departe. De aceea, militează pentru liste comune la alegeri şi ■
* sprijin ferm pentru Emil Constantinescu, susţinând candidatura acestuia la alegerile prezidenţiale” - a declarat dl loan Rău, '
{ preşedintele filialei judeţene Hunedoara, a acestui partid, într-o conferinţă de presă. Campania electorală pentru alegerile |
Hunedoara sfâşiată între sindicate! ■ locale PNŢCD o va demara în judeţul Hunedoara în data de 24 aprilie. Ea va ţine cont de specificul fiecărei localităţi. i
| 3
« - urmare din pag. 1 - ei au făcut de râs cetăţenii acestui oraş s ■ Din partea PNŢCD, la funcţia de primar candidează: Vladislav Milu (Petroşani); Dumitru Gâlcescu (Deva); Mircea Nicolae !
* orice altceva, numai grija concretă, cu prin asem enea gest. E drept că „ I Olariu (Orăştie); Mihai Costina (Brad); Andronache Emanuel (Petrila); Hunedoara?! „Ingineria politică ce funcţionează în I
I fapte clare, pentru „cel de sub vremi”, lanţurile ce şi le-au pus la mâini, le S S PNŢCD a condus la eliminarea organizaţiei din Hunedoara” - explică senatorul Andreiu Oprea. I
^ _____ _________ ____________________ ____ ______________________________________________Mariana PÂNDAJRUj
I nu. Vorbe-vorbe şi de-o parte şi de alta, merită din plin acei lideri de sindicat. |
. şi de peste tot, în timp ce siderurgia în ceea ce-l priveşte pe dl manager .
» hunedoreană moare treptat dar sigur. Pogea, nu suntem deloc de acord «
| în cine să mai creadă bietul muncitor ca un om (adică acest domn) să-şi $ Prof. univ. GHEQROHE GHIMPII, preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului
■ când, acolo sus, două sindicate, care joace şansa lui politică pe şansa unui s
* cică îl reprezintă pe el - se ceartă ora ş/ [ Gomunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Basarabia
I de la birou la birou, pe deasupra In cealaltă parte, dl Petru Vaidoş, !
I suferinţelor şi înfrânqeriior lui de tot liderul sindicatului „S id e ru rg istu l” | - urmare din pag. 1 - ai puterii sovietice, erau persecutaţi şi acorde brevete de veterani de război,
* felul... declară: „Acest grup nu este repre- ■ - îngrozitor! Este vorba de un urmăriţi de KGB. La 8 decembrie 1992, absolut necesare pentru primirea de
* Concret. La o întâlnire cu repre- zentantiv. Ei au opozat întotdeauna ° adevărat genocid comis de a fost adoptată legea cu privire la ajutoare, cu toate intervenţiile făcute şi
| zentanţii sindicatului „Solidaritatea" (un doar de pe poziţia spectatorului. Nişte |
,, elibera torii” sovietici... rea bilitare a victim e lor rep resiu nilor avizele favorabile „sm ulse" de noi,
■ sindicat cu aproape 500 de membri) ni oportunişti, ce găsesc mereu motiv de ■
- într-adevăr. Şi nu numai atât: politice, reglem entare elaborată din conducerii Republicii Moldova.
J se vorb eşte despre <<trădarea discordie, pentru că o parte dintre ei J pentru a ne subjuga, dezbina şi a ne iniţiativa mea, ca parlamentar pe atunci. Cu alte cuvinte, în R epublica
I in te re se lo r a n g a ja ţilo r de către au fost în conducerea sindicatului I ţine sub ocupaţie, în continuare, Moldova continuă represiunile împo­
I sindicatul „Siderurgistul”» şi suntem nostru şi nu şi-au găsit locul acolo. | triva patrioţilor români, cu acordul tacit
■ martorii unor cuvinte dure la adresa Sunt dirijaţi din umbră de foşti directori . duşmanii noştri, ne-au semănat tot răul INVITAT LA CALAUZA al Bucureştiului. De ce? Pentru că la
I „slugilor credincioase şi a reformiştilor care de fapt, ar trebui să se simtă * ce există pe lum e, propagând
| de birou”. Dl Marcel Mititelu, declară: responsabili de situaţia în care se află | românofobia la nivel de stat. cârma Republicii Moldova sunt, în bună
Acum este necesar să reînviem şi De-abia peste un an, au fost reabilitaţi şi parte, foşti turnători la KGB, pe timpul
■ „P rincipalii vinovaţi de dezastrul in societatea acum, nu să ne incite mereu ■
să ne manifestăm mândria naţională, participanţii la cel de-al doilea război represiunilor politice, foşti şi care mai
1 care se află siderurgia hunedoreană pe unii împotriva celorlalţi. Regret că J
I sunt cei din conducerea sindica- acest sindicat îi minte în continuare pe i dovedind prin fapte că ne iubim Patria- mondial, alături de Armata Română şi sunt agenţi ai Moscovei, iar puterea din
I tului „Siderurgistul”. Petru Vaidoş din salariaţi, afirmând că ei vor fi în măsură | Mamă şi naţiunea română. Şi să luptăm puşi în drepturi egale cu cei care au luptat România, nu vrea să-i supere... R e pf':
I do rin ţa de a parveni, acceptă să redreseze situaţia. Dar în intenţia . cu toate forţele pentru reîntregirea în cadrul Armatei Roşii. Formal, însă, veteranii de război care au luptat alături
I restructurarea oam enilor fiindcă nu lor nu au argumente solide şi nu au un ■ tuturor teritoriilor strămoşeşti, pentru deoarece, veteranii basarabeni care au de ruşi beneficiază de anumite drepturi,
| este legat sufleteşte de acest loc. El plan viabil. încă de anul trecut i-am | România Mare! luptat alături de fraţii lor români, nu iar cei care s-a u aflat lângă fraţii lor
■ nu mai poate reprezenta interesele invitat să vină cu ceva concret. Ne-ar ■ - Câţi membri are în prezent beneficiază încă de drepturi băneşti şi români - nu!
* salariaţilor pentru că atunci când te fi ajutat şi pe noi, numai că... ei preferă * asociaţia pe care o conduceţi? facilităţile sociale cuvenite. Ba că nu-s - De ce n-aţi intervenit la Preşe­
I foloseşti de oameni numai în interes doar să vorbească." I - Circa 40.000 de deţinuţi politici, bani, ba că R epublica M oldova e dintele Republicii Moldova?
1 propriu nu meriţi să-i reprezinţi. De Se ştie că atunci când doi se | 175.000 de persoane foste deportate săracă... Adevărul este că veteranii de - Am intervenit de mai multe ori, în
2 altfel, noi, cât de curând le vom cere ceartă, al treilea câştigă. Şi-acela, nu . în Siberia şi circa 4.000 de veterani de război care au luptat alături de Armata scris fiindcă Petru Lucinski a refuzat să
I demisia”. La rândul său dl Guran Emil, va fi în nici un caz siderurgistul, * război, care au lu ptat îm potriva Română sunt urâţi şi duşmăniţi de către mă primească, din lipsă de timp. N-am
| consideră că „Acel spectacol teribil de salariatul vreau să zic, ce de ani de | ocupanţilor sovietici alături de Armata autorităţile de la Chişinău. Mai mult, primit nici un răspuns, încă la toate
■ la prefectură, cu lanţurile... pe care zile aude şi speră, dar pentru care viaţa ■ Română. Până în 1992, toţi aceşti aceşti patrioţi români, nu sunt iubiţi nici „plângerile” noastre. Şi-a făcut timp, însă,
* l-au oferit reprezentanţii sindicatului este tot mai grea iar încrederea în bine * români erau consideraţi „duşmani ai de Preşedinţia, Guvernul sau Parla­ la 9 mai 1998, să se întâlnească cu
I „Siderurgistul” a fost penibil. De fapt tot mai îndepărtată. I poporului", „agenţi români", „inam ici”, mentul României, care refuză să le veteranii de război ai Armatei Române...
S X J L A ţJ U .U .M .L L ..U ii IU I .. I . ’I-J» 111111111. W — W —
- i m T Lr l i W