Page 2 - Calauza_2000_533
P. 2
Săptămânal independ^ în"slujba tuturor oamenilor
« £ £ :
Cu un ochi (a slănină şi cu
altu l ta fain a!
• CERERI DE VIZĂ. Ambasadele până la ora actuală nu au fost aprobate şovăielile antrenorului Roşea, că de,
Belgiei şi Olandei au primit o avalanşă decât jumătate din acestea, existând totuşi oameni suntem şi nu putem da uşor cu
de cereri de viză din partea suporterilor premisele ca acest procent să fie depăşit. piciorul unei oferte atât de tentante, dar nu A fost odată ca niciodată. Că dacă vreme, când împărăţelul s-a convins de
adevărul vorbelor prietenului său,_sj3
români care doresc să susţină echipa Aşadar, nici la competiţiile sportive, ne putem opri să nu ne gândim cu nostalgie n-ar fi fost, nu s-ar mai scrie. Nu s-ar putea întristat şi l-a chemat să:i ceară iertare. Ba,
la vremurile în care în fotbalul hunedorean, visa, chiar dacă somnul nopţii, ar dura zeci
naţională la EURO 2000. deşi noi o vrem, Europa nu ne vrea! de ore. Aşa ne-a fost dat, să ne aducem l-a întrebat ce să facă să-i treacă gândul
activau oameni legaţi sufleteşte de oraşul
Astfel, la Ambasada belgiană s-au • GABOR Şl PETCU LA CORVINL'L? aminte, dintr-o vreme în altă vreme, de că nu va mai creşte vreodată. Prietenul a
furnalelor până la obstinaţie.
înregistrat circa 2.500 de solicitări de La ora la care scriem aceste rânduri acele poveşti care, le-am aflat pe când stat şi s-a gândit, nu şi-a vărsat cuvintele,
Doi dintre aceşti foşti mari fotbalişti,
vize, în timp ce la ambasada olandeză situaţia antrenorului Corvinului, Victor Gabor şi Petcu, ar fi dispuşi, se pare, să unul din părinţi avea acest dar de a ne decât după ce le-a rumegat bine de tot.
s-au primit 2000 de cereri de vize. Roşea este incertă, acesta fiind tentat să preia conducerea tehnică a Corvinului, îndulci serile. Aşadar, a fost cândva un Trebuia să-i plătească într-un fel neobră-
zia împăratului. „Uite, ce trebuie să faci.
Majoritatea acestor cereri sunt făcute lase baltă o muncă pe care o începuse în eventualitatea, foarte probabilă, a mare imperiu care strălucea mai întâi şi De fiecare dată când la curte sunt chemaţi
mai întâi, prin castelele sale. Dintre toate
prin agenţiile de turism care organizează cu mult aplomb la Hunedoara pentru a plecării lui Roşea.
palatele, unul singur le depăşea pe să fie judecaţi cei care fac rele, te duci
excursii, dar există şi români care vor să antrena Petrolul Ploieşti, din prima divizie Le urăm încă de pe acum, mult succes! celelalte. Era cel mai luxos şi pământenii acolo şi asişti la şedinţele de judecată.”
călătorească pe cont propriu. Din păcate naţională. Sinceri să fim, înţelegem Daniel MARIŞ din jur aflaseră că acolo locuieşte „Dar ce rost are să fiu eu acolo?" se răsti
împăratul. De ce nu-i împăratul! „S ă-ţi dai
plăcea împăratului să fie seama de cel care minte
văzut de supuşii lui? M A R T O R şi nu spune adevărul.”
Dar acolo, eu ştiu că pui
Fiindcă era prea mic de
Vom învăţa oare cândva din greşelile l statură, nu crescuse mai mult de un metru mâna pe cartea sfântă şi n-ai cum să minţi”
partideior politice ? şi jumătate. Oricum, era cu înălţimea îi replică mai marele cetăţii. „Adu-mi şi nue
pe cineva care a minţit şi a avut de suferit.”
deasupra unui pitic. Putea să-l privească
cu două-trei degete mai de sus. Supuşii „Am să-ţi aduc mărite împărat”. Şi chiar
- urmare din pag. 1 - legionari - ţinut ia Tg. Mureş. Se pare . după ce ieşi din acel palat luxos întâii i o
Mişcarea legionară a găsi! suport, că însuşi regele Carol al ll-lea a oferit I aflaseră între timp şi de ce nu crescuse
stăpânul lor. Se vorbea că după ce slujitoare, care avea privirea ce te speria.
după cum dovedesc faptele, în slăbiciunile conducătorilor acestuia o importantă |
ajunsese în scaunul împărătesc, îl rugase Un ochi fugea spre slănină, iar celălalt spre
ordinii interne, în lupta dusă de anumite sumă de bani. După cum a relatat ziarul ■ pe un prieten de aceeaşi vârstă, să-l făină. Era cea mai bună dovadă pentru
- urmare din pag. 1 - forţe din ţară, pentru a şi-o apropia, a o ,,D re p ta te a ” frunta jl PNŢ - Ion J măsoare şi să vadă cât este de înalt. împărăţel. O luă de mână şi o prezentă
pune-te tu!” ,,Păi...” se-ndo- I câştiga. Era o forţă nouă şi agresivă. Câte Mihalache, va afirma în cadrul unui I Prietenul, la început s-a codit spunându-i celui ce ardea să afle adevărul. „Ce aî făcut
ieşte Duncuţă, făcându-i-se | partide la ora actuală nu şi-ar atrage o expozeu Ia Câmpulung Muscel: „Acest j împărăţelului că el a auzit de la nişte femeie de îţi fug privirile în aşa hal?” „Am
jurat strâmb. Am minţit mărite împărat!"
■ a stfe l de forţă, de m işcare în lupta congres al Gărzii de Fier a fost ţinut pe > bătrâni înţelepţi că nu-i bine să-ţi măsori
pielea găinii pe trup. Ceilalţi trupul, că nu vei mai creşte nici cu un „Atunci spune-mi, eu de ce am rămas aşa
* electorală ce urmează să se desfăşoare cheltuiala statului, cu trenurile statului, *
doi de la masa de joc râd în centimetru. împărăţelul, nu l-a ascultat şi de mic?" Femeia se codi o vreme, după
! în acest an. Vorba ceea: şi cu dracul ne cu muzica de la stat şi acest stat este ţ
hohote. Jocul se reia. Miza l-a dat afară din palat şi i-a respins pentru care îi spuse cu glas tremurând: „Poate
j luăm de mână numai să câştigăm, şi după reprezentat prin Gu/ernul ţărănesc. A j totdeauna prietenia. A chemat o strajă de mărite împărat pe când mama dumnea
este Duncuţă. Careu de aşi
! aceea om mai vedea. fost priiejul cu care s-au con stituit . la poartă şi i-a spus: ,,Măsoară-mă, că voastră era împovărată, deci pe când eraţi
are Gogu Strachină, faţă de
! Să fie asta specific românilor? „e ch ip e le m orţii", având ca obiect « doresc să-mi ridic o statuie cu înălţimea în burta ei, să fi minţit şi ea”. „Şi ce o să
fulul servit al lui Duncuţă. lichidarea unor personalităţi antifasciste j mai păţesc oare?” mai întrebă împărăţelul.
[ - Dar..., să reamintim câteva acţiuni de acum.” Straja, aşa a făcut şi din acel
Câteştrei îl trec dincolo pe fi care au favorizat ascensiunea mişcării ca: Nicolae Titulescu, Virgil Madgearu, ■ moment împărăţelul a rămas cu cât „Păi, eu mă mai gândesc şi la judecata
învins. învingătorul trebuie J legionare până la rebeliune, ion Mihalache, Armând Călinescu, Dr. ! crescuse până în acea secundă. După o de apoi.” Miron ŢIC
să-şi la potul. i 25 martie 1934 (De Bunavestire făceau M. Lupu şi alţii, precum şi doi membri ai I
Aşa a devenit Duncuţă ho | ei pe credincioşii), legionarii defilând la c Camarilei Regale, Elena Lupescu şi j
mosexual. Pasiv, dar homo manifestaţie organizată de ei pe Calea Gabriel Marinescu. ■
Acum trăieşte din asta. Şi e Victoriei, s-au oprit în faţa Palatului regal. Regele M ihai!, va fi şi el un sprijinitor * „Dacă Siderurgica va lucra cu pierderi, aici se va
greu să ,,agaţe” parteneri, dar Carol al M-lea a ieşit la balcon şi l-a activ a! mişcării legionare. El îşi va pune I
nu imposibil. E ,,fetiţă” de lux întâ m p in a t cu salutul fascist sau sem nătura pe înaltul decret din 14 j lim ita fondul de sa larii, la nivelul trim e s tru lu i IV” ...
pe undeva prin Belgia sau sirăjereso, cum îi ziceam noi la şcoaiă. septembrie 1940, propulsând-o pe cea .
Olanda. Un oltean pe malul GestulVegeiui era sinonim cu un apreciabil mai înaltă treaptă a existenţei sale, ea ' Dialog cu d-na Smârandâ Dobrescu, ministrul Muncii şi Protecţiei Soejale
Mării Nordului. Sună mai ceva \ gir politic din partea lui. devenind singura mişcare recunoscută j - urmare din pag. 1 -
j ^ o rg a n iz a re a C ongresului stud enţilor Va urma angajaţi, iar pentru manageri va fi un criteriu şi mai dur în sensul că salariul de
ca-n romanele proaste. | în apriiie 1936, Guvernul sprijină de Stat. |
ru in «mea «aer» lis M i n s a « w n n M ra n a im » ib k n ru v a c m încadrare, va fi egal cu acela al unui subsecretar de stat iar sporurile nu vor
depăşi 50% din acesta. Dacă într-un trimestru nu s-a redus nimic din planul
O MINISTERUL MUNCII până la 30%. Deci, o disciplină financiară severă, pentru a forţa reducerea
f propus din reducerea arieratelor, salariul de bază al managerului poate fi afectat
Şl PROTECŢIEI datoriilor către buget şi a datoriilor către alte societăţi.
SOCIALE Trebuie să recunoaştem că Siderurgica împreună cu gjţf 33 de rău platnici
au însumat creanţe de peste 10.000 de miliarde, lucru care nu mai poate fi suportat
Str. Oem I. Dobrescu, nr. 2 - de către economie în acest moment.
CEN’ Sectorul 1 - Bucureşti (tel. - Ajutoarele sociale vor fi acordate in continuare persoanelor lipsite de orice
01-3158812 - relaţii cu mijloace de existenţă?
publicul). - Ceea ce merge pe hotărâre de Guvern, adică: stabilirea ajutoarelor sociale
pentru familiile complet lipsite de mijloace de trai, se vor acorda în continuare.
S-a acordat de asemenea, completarea medicaţiei şi asistenţei medicale în
străinătate pentru cazuri netratabile în România, iar pentru toate celelalte măsuri
EMBASADA DE cum ar fi reparaţii pentru instituţii de asistenţă socială cu finanţare pentru creare
RUMANIA de locuri de muncă, pentru acestea încă nu s-au elaborat normele de aplicare.
Au fost nişte încercări în minister de a transfera nişte bani către fundaţii care se
INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIAC! Echevarriararza 3452 - ocupă de îngrijirea copiilor. Acest lucru a fost înţeles într-un sens mai larg că
Montevideo - Uruguay exceda litera legii şi nu a primit, viza controlului preventiv financiar deci, excedăm
Şl HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU (ambasador Vasile Macovei) legea care spune că toate alocaţiile din FNS se dau prin hotărâre de Guvern. Tot
AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA ce se dă direct se face pe răspunderea celui care semnează. FNS-ul (Fondul
AMBASADA REPUBLICII Naţional de Solidaritate) ar trebui să fie fondul îndreptat numai către cei care, au
Tratamentul este unic în lume, nu presupune limită de vârstă ORIENTALE A URUGUAYULUI într-adevăr nevoie să se întreţină. Această microcreditare, este benefică şi îi va
şi are rezultate imediate. face pe oameni să ajungă în situaţia de a se autoîntreţine, luând un credit
Str. Polonă, nr. 35, et. I, ap. 5
Camerele de aşteptare sunt private, rambursabil în 5 ani, fără dobândă. Dar a da microcreditare unor fundaţii, unor
Sectorul 1 - 70188 Bucureşti (Tel. societăţi străine pentru creere de locuri de muncă, nu este prea în spiritul legii,
iar discreţia.este garantată.
01-2118212, 01-2104692). deci aceste lucruri sunt ilegale.
TIMIŞOARA: 056/134.888
BUCUREŞTI: 01/311.19.29
BAIA-MARE: 062/433.303; IAŞI: 032/113.022 J - urmare din pag. 1 - în UN MONSTRU NUMIT F.P.S.! Haţeg m i-au căzut
B pozau zilele acestea în faţa
aceştia
reformatori, încercând ochilor. Decăderea
£ să prindă o oarecare aură de lui licitat, fără alte comisioane erau ţinuţi monstrului fepesist nu s-a oprit aici.
11.3 milioane de români muncesc în h popularitate. Aparenţele însă nu mai pe la uşi, de parcă veniseră la cerşit. Odată cu căderea lui Sorin Dimitriu şi
“ puteau înşela. Prea mulţi oameni erau Aşa se face că am asistat la o a lui Viorel Coposescu, mulţi salariaţi
agricultură! l purtaţi pe drumuri, prea multe licitaţii adevărată mascaradă, pe de o parte lipsa au fost disponibilizaţi. Centrul zonal
| cu cântec şi prea multă ironie exista în de investitori străini stârnind lacrimi de de la Deva s-a transformat în punct I
- urmare din pag. 1 - num ărului celor angajaţi în aceste . zâmbetul secretarei ultragraţioase din crocodil, iar pe de altă parte aceştia fiind teritorial condus de un domn, Magda.
locurilor de muncă în mediul urban. în sectoare a fost sub un punct pro 8 anticam era lui Viorel Coposescu. Care domn, atunci când l-am *
in d u stria pre lu cră toare lucra, în centual, cu excepţia comerţului, unde jj Marea majoritate a unităţilor econo- Confesiuni indecente întrebat telefonic despre licitaţiile un *
perioada analizată 35,7 la sută din ponderea a crescut de la 13,1 la sută, ■ mice hunedorene unde FPS trebuia să secţii de la S iderm et Călan m i-a
populaţia ocupată, în 1997, la 14,5 la * se implice în calitate de reprezentant îndepărtaţi, lată cum, FPS s-a tran răspuns candid că FPS Hunedoara nu
de 11.343.000'de sută în 1998. I al statului, au fost lăsate în voinţa sorţii, sformat rapid într-un monstru mâncător are nici un amestec.
oam eni. Aceasta Editorial întors Cifrele de 11,3 mili | să-şi prelungească agonia, iar de bani şi de nervi. Mirarea nu mi-a fost mare când am
înseam nă o scă oane de oam eni J conducerile acestora să-şi bată joc de Domnul Coposescu a plecat înapoi aflat că domnia sa era prezent câteva
dere cu 0,3 procente faţă de situaţia care se ocupă de agricu ltură, I m iile de m uncitori. Altele au fost la Călan, nu înainte de a încasa nişte zile mai târziu, atunci când era progra
existentă cu un an în urmă. A scăzut com unicate de CNS bulversează | vândute pe nimic unor cumpărători amărâte de compensaţii care, spun gurile mată licitaţia, la Călan. Licitaţie tergiver- J
de asem enea, numărul celor care statistica cunoscută: 5,4 milioane în ■ veniţi de aiurea, dar care aveau marea rele, ar ti de ordinul zecilor de milioane, sată de multe luni şi care pune, - a câta ■
lucrează în toate grupurile de activităţi administraţie, 2 milioane în industrie ' calitate de a fi membri ai unor partide şi acum se ocupă de bunăstarea oară? - mulţi oameni ie drumuri. în fond, *
neag ricole, cu excepţia celor din etc., ca să nu mai vorbim de bătrâni şi | sau rude ale unor politicieni. Siderm etului. Urm ările po liticii sale când esta vorba despre FPS nimic nu |
comerţ, energie electrică, gaze şi ape, copii. Deocamdată le luăm de bune! | în schimb, investitorii străini care dezastruoase de privatizare se pot trebuie să ne mai mire. Nici măcar i
poştă şi telecomunicaţii, învăţământ. Şi înseamnă că agricultura românească ! au avut cumplita naivitate de a crede vedea însă şi astăzi. Două dintre ele, prejudiciile uriaşe care s-au înregistrat *
cu toate astea evoluţia pozitivă a se află pe drumul cel bun. I că este suficient să achite preţul bunu- privatizarea Agromec Călan şi a IAS şi cărora le voi dedica alte rânduri. I
1 1
ON CLINIC LTD
‘RUL MEDiCAL INTERNAŢIONAL
oferă soluţia pentru
