Page 2 - Calauza_2000_535

at m slujba tuturor oamenilor 00Q,

S?0RT r o n B SPORT TREI PERSOANE DINTR-0
\ r *

M A L S..ME SĂ MORI CU ,,de ce ţi-e frică nu scapi”, în ultimele secunde am fost învinşi, ALTA LUME!
FR jN T E A SUS! la o bâlbâială a apărătorilor noştri de speculativii şi deloc
visătorii portughezi.
Personajele cărţii citite cu destul dacă voi cere ajutor din partea celor
Vrem, nu vrem s- ecunoaştem, EURO 2000 a însemnat o La ora când scriu aceste rânduri, nu cunosc încă timp în urmă, sunt cinci la număr, dar de aproape. Dar, oare îmi vor da vrei" v
mare decepţie pentru suporterii care şi-au pus toate speranţele rezultatul partidei cu Anglia, însă un lucru e clar încă de pe trei, mi-au reţinut atenţia. Le văd parcă ajutor cei care îl suspectează de
în Naţionala română. Dacă meciul cu Germania putea fi câştigat acum. Indiferent de cât de bine vom juca de acum încoio şi acum, cum se învăluie cu cinism, duplicitate şi mai ales de minciună?
lejer, cel cu Portugalia trebuia neaparat câştigat. Jucătorii noştri suntem la mâna jocurilor pe care le mai au de disputat brutalitate şi minciună. Numărul unu, De a influenţa prin alte personaje de
au evoluat însă cu trac, temându-se parcă de lusitani, de parcă adversarii noştri. domină paginile prin obrăznicie, de aceeaşi com portare să schimbe
ar fi avut emoţii de începători. Păi n-au evoluat Hagi, Gică Iar, mentalitatea jucătorilor noştri şi a antrenorului Jenei fapt, vine de undeva de la stână. între adevărul prin nişte minciuni smulse din
Popescu et comp pe cele mai mari arene ale lumii? Jocul şters s-a dovedit încă o dată păguboasă. durata câtorva clipe, se vede proptit în partea unor naivi sau poate slabi de
însă şi chiar neputinţa de a lega un contraatac sau o acţiune Pentru că nu ţi-e totuna dacă mori în genunchi sau cu bâta de oier, sfidând împrejurările care inimă? Aşadar numărul unu se crede
cursivă ne-au frustrat de o victorie. Şi cum, conform proverbului fruntea sus. Daniel MARIŞ încercau să-l înstrăineze tot mai mult invincibil şi mai crede că acele iconiţe
W M W M — — — I I de lume. Mai păstrează şi acum bâta ce înconjoară pereţii camerei unde
cu care şi-a domolit visează, îl vor apăra
oierul şef, pentru a se şi-l vor duce mereu
promova pe el. Aşa M A R T O R
Românii acceptă O s-a născut în gândul spre victorie. La finalul
cărţii, acestui per­
căsătoriile şi n lui ideia de a fi biruitor, de a păstori, sonaj i se pune o întrebare ,,Cât rău
mai poţi face?”. Al doilea personaj al
nu câteva oi, ci nişte turme. Născut pe
unde şi cireşele se coceau mai târziu, cărţii e luat tot din lumea celor fără de
renunţă la OH CLINIC LTO. i s-a făcut greaţă de acele locuri şi a Dumnezeu, care au uitat că au avut şi
CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL venit mai către şes, într-un oraş, care, ei cîndva şapte ani şi că acolo, în saiul
divorţuri ofetă soluţia pentru să-i poată lumina cât de cât mintea. Şi aceia mama le-a arătat cum se face
i-a luminat-o într-un fel, dar sufletul i-a semnul crucii. Cât a lucrat acolo la
O situaţie ieşită din comun rămas acelaşi de mai înainte. Când acea fabrică, n-a putut să iasă din
prinde contur. în primul trirndstru al cineva îi cerea un sfat radia de bucurie mediocritate, dar a avut noroc să
an u lu i 2000 starea civilă a că iată a ajuns şi el să fie băgat în întâlnească un vraci, care i-a spus că
populaţiei României s-a ameiiorat, seamă. Ce explica celui ce dorea o să devină în scurt timp o adevărată
rezultă din date statistice oficiale. să-i încerce isteţimea, era ceva vag ce colecţionară d e ,.scrisori de dragoste”,
N um ărul de că să to rii, faţă de nu mulţumea nici mintea unei găini. Se scrise pe câteva pagini prinse în nişte
perioada similară a anului trecut a INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI baza mereu pe nişte sfătuitori din dosare pe care a atenţionat,,cei vii se
fost cu 2.357 mai mare, numărul Şl HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU preajmă, pe care îi adusese pe lângă acoperă cu hârtii, iar morţii cu pământ”.
divorţurilor a scăzut cu 2.423. în curtea sa pentru faptul că îl slugăreau Cei de-al treilea personaj de gen
aceste condiţii, rata nupţialităţii a AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA la muncile pământului, mai ales la feminin, are rol de cel mai mare
crescut cu 3,7 căsătorii la mia de sapă. mincinos, câştigând toate concursurile
locuitori (faţă de 3,3 în trimestrul Tratamentul este unic în lume, nu presupune limită de vârstă Rândurile cărţii, rni-l aduc aminte ia care a participat până când au
întâi 1999), iar rata divorţialităţii şi are rezultate imediate. pe acest personaj atât de aproape, îngheţat apele şi a rămas acolo o
s-a redus de la 1,70 la 1,25 la mia Camerele de aşteptare sunt private, încât parcă, începe să-mi fie frică şi o statuie de nici soarele n-a putut să o
de locuitori.
iar discreţia este garantată. să cadă din acea bâtă oierească şi topească.
Este un sem n bun peruru n-am să-l pot repune pe picioare decât Miron ŢIC
declinul populaţiei României din T1MIŞ O A R A : 0 56/134.888
ultimii ani.
I. PAISA BUCUREŞTI: 01/311.19.29
BAIA-MARE; 062M33.303: SAŞI: 032/113.022
li III I I III I' II»— III I U I ii I 11 H Valeriu BÂRGĂU apreciat la N ew York
în numărul de vară al revistei LUMINA LINĂ / GRACIOUS LIGHT editată la
Monstruoasa coaliţie” liberală a pierdut imhml SansiHuEui Judeţean New York de Romanian Institute OF ORTODOX THEOLOGY AND SPIRITUAL-
ITY, sub directa coordonare a Părintelui Pr. Dr. Theodor Damian, parohul Capelei
Moua conducere a C onsiliului Juile|een Sf. Apostoli Petru şi Pavel au apărut două lucrări ale directorului ziarului
-ar* > Hi i» ii ii i i 11 I liil— l« il 11 i ii ia | | i n >1 rr J CĂLĂUZA dl Valeriu BÂRGĂU lucrări intitulate: Cântecul scitului şi De trei ori.
- urmare din pag 1 - domeniu. Aşa că, adaptarea am făcui-o, 31. Rsideanu f-Thai! - PDSR in aceeaşi publicaţie ce apare în condiţii excelente peste ocean şi se distribuie
Vicepreşedinţi au devenit Rus loan râmân faptele pe care ie voi dovedi. 32. Rus leat: - PDSR in toata lumea, este comentată revista „A rdealul literar şi artistic”, din care ne
(APR) şi Costel Avram (PRM). Imediat, Redăm mai jos lista consilierilor aleşi 33. Rus ioan - ApR permitem să şi cităm cuvântul editorului de la New York: „Ardealul literar şi
după încheierea şedinţei de constituire în componenţa Consiliului Judeţean: 34. Scraîiceanu Aurelian - PDSR artistic o altă bucurie a inimii şi a minţii. Scriitorul Valeriu Bârgău, directorul
a Consiliului Judeţean - .,la cald”, - 1. A lionescu Wlihail - FER 35. Simmie Vasile - PRM revistei reuşeşte şi de data asta, prin numele şi lucrările publicate, prin conceptul
s-au făcut declaraţii în exclusivitate 2. Arrnăşescu Dum itru - PD 36. Sim ion ton - PNL economic al revistei, prin diversitatea domeniilor abordate, să înalţe şi să
pentru CĂLĂUZA. 3. Băgescu Octavian - PNL 37. Ştaier loan - PDSR convingă. Spun aceasta nu numai ca o evaluare personală, ci şi ca un ecou ai
M ih a i R uaeanu - p re ş e d in te le 4. Barbu Gheorghe - PD 38. Szilagyi Sorin - PD impresiilor tot mai multor români americani care se împărtăşesc din auharistia
C onsiliu lui Judeţean: 5. Butuiescu Valeriu - PD 39. Uifălean loan - PNL literară trimisă nouă de Di Valeriu Bârgău".
- CĂLĂUZA este un ziar la care ţin 6. C iontoş lo sif - UDMR 40. V’asllescu Sorin - PDSR CRONICAR
in mod deosebit. De aceea prin acest 7. Ciur Gheorghe - PDSR 41. Vochiţoiu Haralambie - PSM
săptămânal, transmit mulţumiri tuturor S. Costel Avram - PRM
celor care m-au votat drept consilier 9. Cristea toan - FER
judeţean. 10. Dăscăliţă Ştefan - PNL Şi nu mai contează lucrurile comune fără a răspunde unui mai vechi îndemn
Âflându-m ă în fruntea Consiliului 11. Davidescu Cătălin - PDSR care ar trebui să ne unească: omenia, al CĂLĂUZEI şi anume acela de a
Judeţean, voi căuta ca acest organism 12. Duca Corneiiu - PDSR d o iin ţa de a trăi o viaţă norm ală, reveni la vechile pasiuni. Şi cum
să fie mereu un autentic ,,far" al vertica­ 13. Dum itrescu loan - CDR civilizată, bucuria de a ne vedea copiii bănuiesc că v-aţi referit la epigramă şi
lităţii şi respectării legilor administraţiei 14. Gabroveanu toan - PDSR împlinindu-se aici, sub ochii noştri, nu „Duelul cavalerilor de „Călăuza” - căci
publice locale, o speranţă pentru viitorul 15 Hauer Erich - UDMR visând la ţări străine. Din nefericire astea sunt „p ă c a te le " pe care
nostru, a! oamenilor de pe aceste melea­ 16. Iliescu loan - PDSR vorbesc de idealuri care se îndepărtează cunoaşteţi că le-am comis, mă voi
guri. Nu voi accepta sub nici o formă ames­ 17. Joca G ab riel.- CDR DRAGI PRIETENI, tot mai mult de realitatea românească. strădui să o scot din letagie pe Lady X
tecul politicului în activitatea consiliului. 18. Lazăr Felician - PRM
Realitate care mă dezamăgeşte profund cea pierdută împreună cu o parte a
Costel Avram - vicepreşedinte: 19. Marc Gheorghe - PD - urmare din pag. 1 - şi în consecinţă mă cam lasă rece din umorului meu, undeva prin tranziţie...
- Sunt tânăr, cu dorinţă de muncă. 20. Moş Ionel - PSDR Dacă întâlnesc suflet bun, corect, punctul de vedere politic. N-am suferit (Vai de ea tranziţie, m-a făcut şi
Sloganul partidului meu a fost şi este: 21. M olnar Sim ion - PNL
pozitiv în general la orice om fie el şi de nebunia alegerilor, nu am reuşit, spre secretară, şi şomeră, m-a dus şi prin
„Fapte nu vorbe”. Personal, voi încerca 22. Oană loachim - PSDR
eschimos, are toată stima mea. Dar la ruşinea mea să-m i scutur blazarea. ţări străine. Parcă-mi vine să fug în
să nu dezamăgesc pe nimeni. 23. Pârău Emil - FER noi se aplică acel „D e z b in ă şi Regret că dl Valeriu Bârgău nu este China!).
loan Rus - vicepreşedinte: 24. Paştiu Horea - ApR stăpâneşte!" bănuiesc în interesul primar al Devei - dacă eram din Deva îl
- Pornesc la drum cu gândul de a 25. Pascu V ictor - ApR cuiva din afara graniţelor ţării, având votam - dar nu consider că a pierdut LA ELECTORALE
face ceva pentru electorat, de a rezolva 26. Pleşa Dorin - PDSR concursul inconştient sau bine plătit al decât o porţie zdravănă de zâmbete Mi-e dor de Caragiate şi de el,
problemele cu care se confruntă judeţul. 27. Popa Elena - PRM
a lto r persoane din in te rio r. Se false, linguşeală, ceva dureri de cap şi o De mult spiritualul Păstorel...
Voi munci cum am făcut-o şi până acum. 28. Popescu Petru - ApR exploatează orice ne diferenţiază, cu luptă zdravănă cu morile de vânt. De vină o fi timpul ce reclamă,
Cunosc activitatea din adm inistraţia 29. Răscolenu Paul - PDSR
succes, văd. Nu am să închei această scrisoare Nevoia de umor, de epigramă...
locală, întrucât am mai lucrat în acest 30. Resiga loan - PSM
- urmare din pag. 1 - ţelor minând state istorice şi prevăzând (
confederaţii provincialiste. ’
Prima întrebare m-a revoltat şi
E adevărat, şi se cuvine a
m-a determinat la riposta nedorită,
recunoaşte că evenimentele cele mai
fiindcă neg nedorit, com petenţa anarhia şi a contesta istoria, singurul prospere, confirm ate pe te rito riu l; Statului şi performanţa unor provincii. detestabile şi dureroase ale istoriei
autorului, a publicaţiei şi a curentului factor capabil şi competent. A nu întreba României. „Provincia” şi animatorii săi, A treia întrebare, prevăzând separaţia actuale provin din litigiile de ordin etnic
ce-o realizează. La întrebarea: „Cine istoria cine suntem, înseamnă a nega negând istoria, presupune ca răspuns: bunurilor economice, spirituale sau de sau provincial, fapt ce nu înseamnă şi
suntem?”, nu poate răspunde decât istoria şi a favoriza anarhismul politic nu ne mai leagă nimic legitim, trebuie să orice natură, este justificată, dar acel „mai nu justifică nici un gest şi nimic din
istoria, prin tot ceea ce o reprezintă: şi sfârşitul istoriei civilizate a omenirii. căutăm alte conform aţii sociale, alte bine" este un deziderat comun şi univer­ ceea ce contravine ideii de stat
cursul ei efectiv, opere istoriogra- A doua întrebare: „Ce ne leagă?” hotare geografice, după preferinţe rasiale sal. Pentru realizarea lui trebuie să naţional unitar şi statornic.
fice competente şl istorici actuali este insinuantă şi extrem de periculoasă. sau etnice. luptăm continuând eforturile şi bunele Conduceri şi form aţiuni statale au
confirmaţi ca autentici şi de presti­ Dacă nu răspundem tot istoriceşte, că: Istoria, prin exemplele ei pozitive şi rezultate obţinute în decursul istoriei, rezolvat şi pot rezolva şi în viitor
giu, prin care putem întrevedea ceva „Ne leagă tot ceea ce a fost: bunul simţ, chiar şi prin aspectele sale negative sau incontestabil şi în prezenta viaţă politică, problemele provinciale, păstrân-
pentru viitor. A pretinde şi a recunoaşte credinţă cuviincioasă şi raţiune nor­ insuficiente, este singurul factor ce incontestabil cu grave deficienţe actual­ du-se echilibrul şi statornicia formelor
răspuns com petent tuturor celor ai mală, comună tuturor”. Aceşti factori oferă răspuns atât la ce ne leagă, cât şi mente, ceea ce nu înseamnă că nu se pot statale, cu prestigiu, cum este şi cel al
p re ze n tu lu i, înseam nă a favoriza au fructificat în comunităţi paşnice şi la ce ne determină să năzuim ruina realiza progrese, fără schimbarea grani­ Ţării noastre.

% A i. â u z a - s A A ivi A im a l. i n p e p e im p e n ir a f l a t I n M t u ţ u r o r o a m e n i l o r .