Page 4 - Calauza_2000_544

w;
a n C M a n _ w w f w ţ 1, l im l .^ p ^ iiui _______ . p <j ____ _____________________ .. . -■■■■> ............................ ...............
________ „ j
I?o < ^ ^ Saptamânal independent aflatjn slujba tuturor oamenilor
M « i m ii ifin a r a in ifti'lH l’i m r i T O i b - fiijK * -- i t f r M m i

Editorial O He ora? ’ Ş\ de poetj'
. „ , ,n ( M r\\V cu
ve
’
întors n Uneori, ni se face dor de copilărie. lume, din a. -•re. \r»u-° z' a "iT Ş l
s c â e u " cop'' Ţ
>o,o"
De acea vrem e, când se rile ni se lumea asta m
ON CLINIC LTD. păreau cele mai frum oase basme şi tot mama ei, să-m i spui.o.
Cine îi opreşte pe CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL privind cerul adorm eam pe căpiţele de toţi copiii. Că o iubesc c o itdu ş , ,
fân din grădina casei. Ne trezeam şi unii o mai supără. Ce nu mi-a spu
sinucigaşi oferă soluţia pentru încercam să numărăm cât mai multe spunem noi, că este o poetă incd
stele şi să nu pierdem din ochi „C arul testabilă. Când nu scrie poezie tre.
- urmare din pag. 1 - mare”. Şi-n amiezile mari ale verii, ne în alt domeniu, cel al picturii. Şi dacă
estim ează 1 m ilion de sinucideri în co co ţa m pe m alul p riv e ş ti b in e şi cu
Europa anului 2000, în timp ce numărul râu lu i şi-i a scultam MARTOR atenţie spui ce ştii, iar
tentativelor de sinucidere ar putea ti m urm urul, clip o citu l autoarea picturilor te
cuprins în tre 10 şi 20 m ilioane.
apei peste nisipul ce ajută să afli ceva în
M ortalitatea prin sinucidere este mai INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI într-un târziu îl apropiam de tălpile plus, din ce crede că a aşezat acolo. îi
crescută decât aceea datorată fragede. în acele vrem uri aşezam pe privesc ochii şi-mi dau seama că sunt
accidentelor de circulaţie. Suicidul este Şl HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU
plaja din preajm a râului câteva cuvinte deosebit de frumoşi. Demult n-am privit
totodată a treia cauză majoră a deceselor AMELIORAREA VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA
la categoria de vârstă 15-35 de ani. Rata pe care cineva încă le mai ştie. Aşa nişte ochi atât de frumoşi. Şi mai ales
am scris prim ele versuri. De acolo, de sinceri şi de puri. Poeta trudeşte
cea mai ridicată a sinuciderilor (cel puţin
30 de cazuri la 100.000 locuitori) se Tratamentul este unic în lume, nu presupune limită de vârstă poate a pornit totul. Din acea copilărie, frum os şi reuşeşte să ne pună în faţa
în re g istre ază în ţă rile baltice. Un şi are rezultate imediate. într-o clipă, m ult mai aproape decât unui m iracol. Ea ştie cum să privească
fenomen asemănător are loc în Japonia, Camerele de aşteptare sunt private, credeam şi mă aşteptam, am privit pe o floare aşa cum ştie cum trebuie să
Cuba, SriLanka, în timp ce in India şi iar discreţia este garantată. coperta unei cărţi chipul unei fetiţe ce „a le rg e ” pe nişte gheţuri pure şi de
China au loc 20 la sută din totalul radia ca un dar venit pe o rază. îi ştiam mare întindere. O credem ce spune şi
sinuciderilor pe plan mondial. OMS T I M IŞ O A R A : 056/134.888 n u m e le şi m ai a le s a ce le p u ru ri ştim că o să ajungă să culeagă rodul
prevede pentru anul 2000 următoarele frumoase „sim ţuri multiple". Sau, acele bogat. Un rod al talentului său atât de
cifre: 195.000 de sinucideri în China, BUCUREŞTI: 01/311.19.29 s e n tim e n te ale tim p u lu i, pe ca re cu zori pornit. „M i-e atât de frig şi /
87.000 în India, 52.000 în Rusia, 31.000 BAIA-MARE: 062/433.303; IAŞI: 032/113.022 această poetă le dă drumul în lume. toamna aceasta / „să nu cad în noapte”
în SUA, 20.000 în Japonia, 16.800 în V J
Undeva, în preajma acelui râu, pe care, / „s ă nu cazi în ceaţă mă ţin pe loc” /
România, 12.500 în Germania, 11.600 în altădată ni-l apropiam de acele priviri Sunt un ceasornic de ţipete / într-o
Franţa şi 11.000 în Ukraina. Raportat la
pline de m iracole. Şi de holde şi de b la sfe m ie a s ă lc iilo r” am c ita t din
populaţie şi pe baza datelor înregistrate
în 1995, Lituania are numărul cel mai I O bombă explodează după 52 de ani * ierburi şi de fânuri cosite. De acel cer „S im ţu ri m ultiple". B ucuria a înnoit
mare de sinucideri (41,9/100.000), fiind albastru pe care nu l-am uitat niciodată. copilăria din noi. Şi nu altcineva decât
urmată de Estonia (40,1), Rusia (36,7), remuşcare când a îm părtăşit informaţii Şi-ntr-o zi, acea fetiţă a fost cunoscută O lga Ş tefan.
Letonia (33,9). Ungaria (32,9), Belarus de multă lume din oraşul ei şi de altă Miron ŢIC
sovieticilor, mai ales că SUA era aliată
(28), Slovenia (26,6) şi Finlanda (24,3).
cu URSS. D ocum entele FBI şi ale
Alertate, guvernele au pus la punct
- urmare din pag. 1 - Agenţiei naţionale pentru inform aţii,
programe naţionale pentru reducerea cu
C artea publicată TIM ES BO O KS/ citate în carte, demonstrează că Hali
10-20 la sută a ratei mortalităţii datorate *a făcut în anii 50 şi ’60, obiectul unor
sinuciderilor. Specialiştii au constatat, de RANDOM HOME a fost lansată la 1
octombrie. în cele peste 100 de ore de in v e s tig a ţii, însă nu a fo st acuzat
exemplu, că în ţările în tranziţie, cum este - urmare din pag. 1 -
in te rv iu ri cu a u to rii c ă rţii - c o re s ­ niciodată. Astăzi, Hali are cancer la
R om ânia, B ulgaria şi Rusia, după
pondenţii pentru străinătate ai COX rinichi şi suferă de boala lui Parkinson. cu c o n d iţii d e o seb ite şi se renunţă ia pensia suplim entară. Pensiile în plată la data
căderea comunismului, rata sinuciderilor
N E W S P A P E R , Jo se p h A lb rig h t şi După apariţia câtorva capitole din carte intrării în vigoare a legii vor fi recorelate la o valoare rezultată din baza de calcul a
a crescu t în raport cu sărăcia şi
Marcia Kuustal Hali şi-a m ărtunsit în presa britanică, FBI-ul şi departa­ soldei lunare minime corespunzătoare ultimului grad m ilitar avut în activitate.
neajunsurile, cu speranţele înşelate ale
lo c u ito rilo r în ceea ce priveşte îngrijorarea de la acea vreme cum că mentul de stat nu au făcut comentarii. Ajutoarele sociale
schimbările economice şi politice. Pentru SU A ar fi p u tu t d e ţin e m on o p o lu l S igur, tă ce re a e ca m ierea, m ai De la 1 septem brie au fost m ajorate cu 15% ajutoarele sociale acordate în tL
anul 2000, OMS prevede 1 milion de asupra arm elor nucleare şi a declarat ales că cele două victime ucise pe scau­ legislaţiei actuale de pensii, valoarea medie a acestora urmând s = jungă la 333. t A.i
sinucideri în Europa. (precizat) că nu a sim ţit nici un fel de nul electric au dreptul la reconsiderare. de lei. V,
msm la w a na n » s x ; tu n xmn n an mzm o m a » RHK1 CTEH Bdl U>31 i ■i—tti ii i aram
PETRU GRQZA în apărarea intelectualilor O furie cultivată pe parcursul a ani
de zile, un reflex condiţionat accentuat
- urmare din pag. 1 - detenţie a episcopului Martori Aron, şef de trecerea zilelor şi totul pentru ca
organizată o mare expoziţie şi tot prin al Bisericii catolice, a lui luliu Hossu şi al aceşti coloşi să nu fie învinşi în spaţiul
g rija lui G roza a fost tip ă rită o carte altor capi ai Bisericii greco-catolice, a dr. - urmare din pag. 1 - Toreadorul este conchistadorul modern corridei de instinctul de conservare, ci
d e sp re via ţa şi re a liz ă rile g e n ia lu lu i Emil Caba din Deva, dr. luliu Haţieganu Avându-şi rădăcinile în vechiul circ supravieţuind în spaţiul sacru pentru el, do a r de m oartea ve n ită din partea
Vuia. din Cluj, avocatului Eugen Chisu din Satu rom an, încercând cu disp e ra re să al corridei. Dispariţia acestui spaţiu ar toreadorului.
O cupaţia străină şi declanşarea luptei Mare, academ icianului G rigore M oisil. cu ltive în co n te m p o ra n e ita te m itul insemna moarte sigură pentru acea parte Şi totuşi, dincolo de toate motivele
de clasă de către staliniştii ce cuceriseră filo z o fu lu i P etre Ţ u ţe a , c ă rtu ra ru lu i e ro u lu i, c o rrid a se c o n s titu ie ca de inimă războinică.
omului - taurii corridieni se îndreaptă
pârghiile puterii au avut urmări dureroase O nisifor Ghibu şi altor mulţi oameni de realitate a societăţii spaniole. S p a n io lii ve n iţi în tribu n e nu sunt
cu voluptate spre m oarte, urm ărind
pentru m ulţi intelectuali, cadre m ilitare şi valoare. N iciunul din sp e ctato rii veniţi să altceva decât războinicii resem naţi ai
până la ultima suflare scopul - străpun­
slujitori ai bisericii. Fără a putea opri valul O luptă dârză a dus Petru Groza cu guste spectacolul morţii nu va vedea unui im p e riu apus, p ă s tra t în să cu gerea unei pânze roşii.
re p re siu n ilo r. G roza a depus eforturi proletcultiştii, losif Chişinevschi, ce dirija nici o se cu n dă in o ce n ţa din o ch ii s tră ş n ic ie în c o n ş tie n tu l c o le c tiv -
Există o furie obsesională în aceşti
p entru a le veni în a ju to r victim e lo r. cultura în România, plănuise demolarea taurului adus în pragul sacrificiului, cu chemaţi de vărsarea de sânge. coloşi, cu m ult m ai puternică decât
Astfel, în 1948 el stopează un plan urzit centrului civic al Capitalei. Petru Groza atât mai puţin se va gândi cineva la Istoria unui taur ajuns la corridă nu
de A na P a u ke r, V a s ile Luca şi a lţi s-a opus acestui plan dement şi astfel lipsa de conştiinţă a anim alului, la este simplă deloc. După primele săptă­ orice instinct de conservare, o furie pe
care doar moartea o poate opri.
a lo g e n i, ca re u rm ă re a u e xe c u ta re a au fost salvate de la demolare Ateneul faptul că to a tă această paradă se m âni de viaţă, odată trecută selecţia
tuturor deţinuţilor politici din închisori, Român, Hotelul Athenee Palace, Biblio­ Dincolo de toate, corrida rămâne un
învârte în jurul lui „a ucide". Toreadorul preliminară, aceste animale urmează o loc al v ă rs ă rii de sâ n g e, un a lta r
printre ei num ărându-se lideri ai PNŢ, teca Universităţii, Biserica Boteanu şi alte
este în to td e a u n a ce n tru l a te n ţie i, lungă perioadă de antrenament (2-3 ani) contem poran al eroului, impunându-se
PNL, legionari, ofiţeri şi generali, foşti edificii de m are interes arhitectonic şi
c u le g â n d o v a ţiile p u b lic u lu i d a r constând în parcurgerea a 5 km zilnic în cu sabia în faţa naturii dezlănţuite, o
m em bri ai guvernului Antonescu etc. De cultural.
întâmplându-se să plătească cu viaţa urm ărirea unei bucăţi de pânză roşie rem iniscenţă a in stin ctu lu i anim alic
asemenea, Groza obţine eliberarea din - va urma -
doar pentru o secundă de neatenţie. agăţată de un mijloc de transport. sublim at în om.
TRA1AN CRESTA - Preşedintele Autoguvernării
pe ţară a Românilor din Ungaria
- urmare din pag. 1 -
Cât despre program ul de restructurare a SC Siderurgica SA Hunedoara, - urmare din pag. 1 - româneşte, cu educatoarele noastre care veniţi din Rom ânia. Din m artie anul *
Miron Lăscuş, vicepreşedinte al Sindicatului „Siderugistul” ne-a declarat: „Acesta să vină aici să înveţe bine româneşte. acesta ni s-a instalat şi un episcop *
are la bază hotărârea AGA din 25 mai 1999, care prevede oprirea operaţională atâtea fonduri să poată prelua toate Pentru că trebuie să recunosc deschis, român ceea ce ne ajută foarte mult. #
a fluxului prim ar integrat, respectiv fluxul de elaborare a oţelului pe bază de instituţiile sale. Deocamdată pentru noi până în 1990, în instituţiile de învăţământ Prezenţa unui preot în fiecare localitate •
minereu de fier. Recunoaştem că program ul de restructurare este foarte dur, cu ar fi foarte im portant să putem prelua, din Ungaria nu prea au fost profesori din de ro m â n i, a r fi de m are a ju to r. •
un im pact emoţional şi social mare, pe care noi nu l-am dorit şi pentru care am învăţăm ântul. Dar chestiunea nu este Rom ânia. Dar, aşa au fost vrem urile. D e o c a m d a tă în s ă , nu e x is tă aşa *
purtat negocieri mai mult de 18 luni. Rezultatele au fost îm potriva m enţinerii rezolvată nici juridic nici economic, iar Acum avem, dar până în 1990 nici nu
ce va . Ş tiu că acum se fa c ce va
fluxului primar, unii specialişti din Siderurgica susţinând chiar că trebuia închis din fondurile de care dispunem noi, nu puteam discuta de aşa ceva. Din păcate
dem ersuri în acest sens, ca să vină «t
din perioada 1990-1993. Cu regret constatăm că, a tacurile incorecte ale ne putem permite. lim ba care o vorbim noi, este o limbă
m ai m u lţi p re o ţi din R o m â n ia îrţ-,
aşa-zisului grup de iniţiativă al Sindicatului „Solidaritatea 2000” continuă la adresa - Cum vă ajută staiul român in rom â n ă d e s tu l de „a fe c ta tă ". A şa
m ijlocul nostru. Să sperăm că s t
SC Siderurgica SA, culm inând cu furnizarea unor date^jpcorecte, prin care se acest sens? vorbesc şi profesorii noştri şi asta din
re z o lv a . S u b lin ie z că e ste m."
denigrează activitatea celor 8600 de salariaţi. - D eocam dată avem un ajutor cauză că m ultă vrem e le g ă tu rile cu
Prin proasta reclam ă făcută, se pun în pericol chiar locurile de muncă a mai mic. Mai mult cu manuale şi cu ceva România au fost, practic, inexistente. Am nevoie de preoţi! Ar fi un m are ajutor #
m ultor salariaţi din societate. De reţinut este făptui că, la iniţiativa Societăţii şi pentru a u tog u ve rn are a noastră. •
hârtie pentru ziarul nostru - „F oaia fost nevoiţi să ne descurcăm cum am
Române din Metalurgie şi a Uniunii Producătorilor de Oţel din România, un colectiv îm preună cu preoţii ar fi mai uşor să •
rom ânească”. Ar fi bine, desigur, dacă putut pentru a ne păstra într-un fel limba
form at din cei mai recunoscuţi specialişti din proiectare-cercetare, şi consultanţă ne păstrăm lim ba şi cultura noastră. *
am putea fi ajutaţi mai mult dar ştiu că şi cultura noastră.
m etalurgică, au analizat controversata problem ă a restructurării SC Siderurgica în unele zone nu sunt preoţi rom âni. #
şi România trece acum printr-o situaţie -C e a lipsit cel mai mult comunităţii
SA, concluzionându-se: „E ste evidentă hotărârea AGA de la Siderurgica din 25
mai grea. Guvernul şi statul român nu dvs in toţi aceşti ani? De aci% a eu am luat legătura cu noul •
mai '99 privind oprirea com pletă a fluxului primar. Afirmăm cu toată răspunderea
e ste aşa de b o g a t p re cu m e ste - Am avut foarte mari probleme în episcop şi dânsul a prom is că în scurt •
dată de o experienţă îndelungată în metalurgie, că această hotărâre reprezintă
Germania, aşa că nu putem avea prea păstrarea identităţii noastre, în primul tim p în fiecare localitate unde trăiesc •
începutul restructurării de fond, al acestui im portant centru siderurgic al României.
multe pretenţii. Pentru noi un ajutor rând pentru că nu am avut preoţi români. rom âni va fi preot rom ân. Cred că vă *
Absolut greşită şi lipsită de orice motivare tehnică şi economică este concepţia
însemnat este ca România să ne ajute Dar după 1990 am făcut tot felul de daţi seam a de ce insist că este atâta •
celor care cred că siderurgia anilor de până în 1990, mai poate constitui în sine,
cu profesori care să predea corect demersuri şi acum avem preoţi misionari nevoie de preot! •
o ţintă a redresării şi dezvoltării econom ice” .