Page 10 - Calauza_2000_549
P. 10

Săptămânii independent aflat în s l u j b a . t u t u r o i ^ a m e n i 0 j




               La  „S id e ru rg ic a ’’ câm aşa  e  m a i  aproape de
           corp decât uniform ele  negre  ale  b o d ygu a rzilo r!

                    -  urmare din pag.  1  -  activitate  deplasată.            co n d u c e re a   c o m b in a tu lu i  şi  n ici  a
               Fără  să  fie  stresaţi  de  prezenţa  unui   Până  a ici  to tu l  m i  se  pare  n orm al.   sindicatului.
            ziarist, cei doi şefi ai Sider Sind-ului îmi pun   Economia  de  piaţă  pune  stăpânire  pe  tot  ce   Studiind  raportul  de  activitate  până  la
            la dispoziţie cam tot ce  m-ar interesa,  cam   m işcă.  E conom ia  de  piaţă  înseam nă  să   31.08.2000,  am  putut  observa  că  la  Sider
            tot ce  e  nevoie  pentru  a-mi forma o părere   produci ceva pentru oameni, utilizând oamenii,   Sind se munceşte şi munca acestor oameni
            d e sp re   ce  fac.  S o c ie ta te a   nu  e  prea   să  le  dai  de  lucru,  produsul  muncii  lor să  se   care  altfel  ar fi  putut  fi în  şomaj,  este  utilă
            „bătrână”  şi  a  luat fiinţă în  focurile  bătăliei   concretizeze în  bani. în fond,  nu  mai are  rost   locuitorilor  Hunedoarei.  Doamna  Vesa  mi-
            restructurării de la Siderurgica, restructurare   să  ne  cosmetizăm  cuvintele:  trebuie  muncit   a vorbit cu atâta dragoste despre „oamenii_
            despre  care  s-a  vorbit  atât  de  mult  încât   pe  bani,  oamenii  să  lucreze,  lucrul  lor  să  fie   ei”,  despre  faptul  cum  se  zbate  pentru  ca
            nimeni  nu  poate  afirma  că  este  în  posesia   util  altora  şi  să  aducă  bani.  E  un  principiu  al   atunci când e ziua de salarii să existe banii
            adevărului.  în  condiţiile  în  care  o  mulţime   schim bului  din  natură.  Şi  oricât  s-ar  vorbi   pentru  cei  care  muncesc.  Şi  am  înţeles-o,
            de oameni trebuiau să părăsească unitatea,   despre  Sider  Sind,  societatea  începe  să  fie   pe  deplin.  Numai  cine  câştigă  din  ceea ce
            sin d ica tu l  „S id e ru rg is tu l"  îm preună  cu   profesionistă.  Cheltuielile  S.C.  „Siderurgica”   munceşte,  ştie  cât  e  de  greu  de  realizat
            conducerea administrativă a luat hotărârea   nu sunt atât de mari pentru asigurarea pazei,   astăzi  acest  lucru,  când  pentru  un  salariu
            de a înfiinţa o societate al cărui unic acţionar   aparatul  administrativ  al  Sider Sind-ului  fiind   de 2.000.000 plăteşti la stat încă 3.000.000
            să  fie  chiar  sindicatul.  O biectul  acestei   extrem  de  mic,  neîmpovărător  aşa  cum  ar fi   lei  tot  felul  de  CAS-uri  şi  im pozite  care
            societăţi  trebuia  să  fie  asigurarea  pazei   fost  în  cazul  angajării  unei  firme  de  pază  şi   strivesc societăţile,  le  obligă  să  aibă  puţini
            bunurilor societăţii, bunuri care se întind pe   bodyguarzi străini de spiritul  Hunedoarei.  Ul­  angajaţi şi să-i supună pe aceştia la  munci
            zeci  de  hectare,  bunuri  la  care  râvnesc   terior am verificat şi  un amănunt.  Sider Sind-   istovitoare,  să-i  exploateze  aşa  cum  se
            destui  oameni,  unii  dornici  de  îmbogăţire,   ul  vin d e   p ro d u se le   la m in ate   pe  care  le   vorbea  pe  vremea  lui  Ceauşescu  despre
            iar alţii pentru a câştiga chiar pâinea zilnică   primeşte de la Siderurgica în contul prestărilor   O ccid e n t.  M i-am   dat  seam a  tâ rziu   că
            a familiei.  Pentru  că  se  ştie,  la  Hunedoara   de servicii, la un preţ mult mai mic decât o fac   exploatarea  om ului  de  către  om  este  o
            nu mai e nimic sărbătoresc, chiar putem să   alte  societăţi  axate  pe  distribuţia  de  produse   sintagmă falsă. Statul îl exploatează pe om,
            spunem  că  e  „d e   ja le ” !  Judecând  după   m etalurgice...  De  aici  se  poate  deduce  că   îl  obligă  pe  un  om  să-l  exploateze  pe  altul
            s o c ie tă ţile   de  pază  care  au  p ro p u s   S id e r  S in d -u l  a  d e ve n it,  din  n e ce sitate ,   ... totul în folosul statului,  care  măcar dacă
            conducerii  „S id e ru rg ica "  să  preia  paza,   comerciant de  laminate,  fără să  dovedească   ar cunoaşte  o  dezvoltare vizibilă!
            majoritatea aveau sediul fie în Bucureşti, fie   lăcomia  marilor  rechini  care  pot  jongla  cum   Repet,  nu  pun  în  discuţie  şi  nici  nu
            la  Deva,  şi,  probabil  că  interesul  era  mai   vor ei  pe piaţa  produselor siderurgice.  analizez  restructurarea  fostului  C.S.H.,
            mult  financiar  decât  să  zicem  să  fie  legaţi   Intrând  în  unele  amănunte  aflu  că  Sider   restructurare care mă doare ca fost lucrător
            sufleteşte de tot ce'mişca sau nu mai mişca   Sind-ui a organizat activitatea de pază pe prin­  al acestui gigant siderurgic ai Transilvaniei,
            la  „Siderurgica".               cipii  profesionale:  are controlori  poartă,  pază   ci,  încerc  să  înţeleg  cum  unii  hunedoreni
               Probabil  hotărârea  de  a  înfiinţa  Sider   la obiective, pază înarmată, patrule mobile cu   au  înţeles  că  e  mai  bine  să  transformi  un
            Sind-ul n-a fost uşoară. Chiar cel care scrie   agenţi speciali, dotarea fiind pe măsură: puşti   rău în  ceva  mai  puţin  rău,  preferând  să fie
            aceste rânduri ar fi procedat la fel: ar fi prefe­  M ausser,  pistoale  Carpaţi  şi  TT,  spray-uri   că m aşa  m ai  a p ro a p e   de  p ie le ,  d e câ t
            rat  să  păstreze  în  activitatea  de  pază  292   lacrimogene pentru agenţii speciali, bastoane,   uniformele  unor  bodyguarzi.  Şi  cred  că  e
            de  angajaţi  dintre  care  unii  să  presteze   lanterne, staţii de emisie-recepţie, autoturisme   firesc  să  fie  aşa.  Nu  este  exclus  ca  toate
            muncă  de  pază,  iar alţii  să  fie  angrenaţi în   de  intervenţie.  Unii  ar spune  că  e  prea  mult.   atacurile unora împotriva Sider Sind-ului să
            alte activităţi ale societăţii cum ar fi de pildă:   Dacă ne gândim cât se fura în anii trecuţi din   fie  orchestrate  de  unele  firme  care  ar dori
            croitoria şi confecţiile de materiale şi echipa­  Combinat şi  ne  uităm  la severitatea de acum   să  preia  paza  Siderurgicii!  După  cazul  de
            mente de protecţie pentru  angajaţii fostului   a  pazei,  vom  realiza  că  aceste  dotări  sunt   la  laşi,  totul  este  posibil.
            combinat, prestarea de activităţi comerciale   necesare.               Aşteptăm  reacţiile  hundorenilor la acj^T
            la  două  bufete  de  incintă  sau  de  ce  nu   Numai  dacă  ne  gândim  la  cazul  TEPRO   material care nu e plătit de nimeni decât de
            prestarea de activităţi comerciale prin micul   de  la  laşi,  vom  observa  că  la  Siderurgica  nu   conştiinţa noastră, a celor de la CĂLĂUZA,
            depozit en gros şi en detaille prin care sunt   s-a procedat rău prin preluarea pazei şi a mai   de  a  fi  alături  de  cei  căzuţi  la  pământ,  de
            desfăcute  produsele  pe  care  le  livrează   multor servicii ale S.C. Siderurgica de către o   cei  calomniaţi,  de  cei  fără  apărare  pentru
            S iderurgica,  in  contul  d a to riilo r  pentru   societate  patronată  de  sindicat  dar  având   că nu au timp de asta!
            prestaţiile făcute de  Sider Sind.  Ba chiar şi   independenţa ei. Mai ales că beneficiile despre   Nu pretindem că am înţeles totul despre
            deschiderea  unui  atelier  foto  în  municipiu,   care s-a vorbit atâta în  târg intră la fondul de   Sider  Sind  şi  tocmai  de  aceea,  aşteptăm
            nu  li  s-a  părut  in iţia to rilo r  so cie tă ţii,  o  dezvoltare  iar  a cţio n arii  nu  sunt  nici  din  părerile dragilor noştri  hundoreni.


           „Dl Crişovan n-are decât să intre în Peştera Muierii...”              r----------------------------------------------------------------
                                                                                  Se reiau  şedinţele
             Drept la replică  la o scrisoare deschisă
             Nu  mă  pronunţ în  ceea  ce  priveşte  latura  tehnică  a  blindării  sau  nefuncţionării  caloriferelor,   Cenaclului
          deoarece nu sunt de specialitate.  De asemeni, nu comentez aspectul politic şi financiar al societăţii.  „ Ardealul”
             Ceea ce mă supără îngrozitor este faptul că anumite persoane, aşa cum numitul domn Crişovan
          de  la  Asociaţia  de  locatari  nr.  58,  încearcă  un  atentat  la  puţina  noastră  sănătate  care  ne-a  mai
          rămas până la vârsta de 70 ani şi chiar mai mult.                          Vineri,  29  septembrie  a.c.
             Sunt pensionară, venită în Deva numai de un an şi jumătate. Am simţit in acest interval de timp
          cât de mult valorează un oraş cu o civilizaţie apropiată de cea occidentală, în special  prin faptul  că   la orele  1800, la sediul redacţiei
          n-am  mai  suportat atât de greu  rigorile  iernii  -  aş  putea  spune  calvarul ei -  aşa cum  am suportat   „C Ă L Ă U Z A ”  din  Deva,  str.
          zeci de ani în oraşul din care am venit.
             Ştiu ce înseamnă apa caldă şi căldura date pe zile şi pe ore, ştiu ce înseamnă să te acoperi cu   1  Decembrie,  nr.  27,  se  reiau
          două  plapume noaptea,  iar ziua să dârdâi cu paltonul pe tine în casă. Ştiu ce înseamnă să stai cu   şedinţele  cenaclului  literar
          gazul la bucătărie deschis şi ce  risc aduce acesta în  sănătatea şi chiar viaţa omului.
             Nu vorbesc în numele nimănui,  decât în al  meu  personal,  dar nu accept ideea ca altcineva să   ARDEALUL.
          hotărască ce e bine  şi ce e  rău în viaţa noastră.                        Noua  stagiune  a  cenaclului
             Dumnealui nu are decât să intre în  Peştera Muierii, să se încălzească acolo, iar noi să trăim în
          condiţii de civilizaţie aşa cu  merităm după zeci  de ani  de muncă.     va  fi  condusă  de  poetul  şi
             în  concluzie,  aş  cere  şi  eu  reducerea  în  limitele  posibilului  a  cheltuielilor  de  întreţinere  a   criticul Valeriu B Â R G Ă U .
          apartamentelor, dar nu în detrimentul condiţiilor unei vieţi civilizate.   CAROLINA BÂRSAN - Deva

            C Ă L Ă U Z A  -   S Â P T Â M Ă N A L   IN D E P E N D E N T  A F L A T   ÎN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15