Page 2 - Calauza_2000_553
P. 2

^ŞâRţămânalIhld^VriH^Vafiât în slujba tuturor oameniloV

                                                                                                V-y
        l>1 SPORT ^ g ^ .^ S P O B T                           MARTOR                 BĂTAIA                 ]

           •   REVENIRE -  După ce a evoluat cinci ani peste ocean,  la echipa   J   Multă  vreme  a fost cel  mai  mic dintre  cei de vârsta  lui.  El,  nu  era  :
        Universităţii  Lafayette,  în  campionatul  universitar  nord-american  de
                                                            |  prea îngrijorat, dar părinţii se tot gândeau şi se întrebau „cu cine poate  |
        baschet  (NCAA),  românul  Ştefan  Ciosici  a  revenit în  Europa.  El joacă   i  semăna  că  nici  bunicii  şi  nici  străbunicii,  n-au  fost  piperniciţi?"  Chiar  ■
        acum sub culorile formaţiei italiene de primă ligă, VIP RIMINI.  J  credeau  că  este  un  blestem  pe  capul  copilului,  de  nu  mai  depăşeşte  *
           •  LICITAŢIE -  Peste 400 de obiecte care i-au aparţinut legendarului   | înălţimea unui pitic. Au consultat şi nişte doctori, ba când auziseră de o  |
        fotbalist  Sir Stanley  Matthews,  decedat anul trecut,  la vârsta  de  85  de   ■  mare vrăjitoare, repede s-au repezit la ea. După ce i-a scuturat de nişte  ■
        ani,  au  fost  vândute  la  licitaţie  pentru  o  sumă  de  peste  66.000  de  lire   »  bani,  le-a zis „mergeţi acasă  liniştiţi,  că până se însoară o să crească  I
        sterline. Licitaţia s-a desfăşurat lângă stadionul Britannia al echipei Stoke   I  aproape de 2 metri!” Părinţii nu prea au luat-o în serios pe vrăjitoare, dar  I
        City unde Matthews a debutat în 1932, la vârsta de 17 ani. în 1957, la 42'   ■  sperau că o să vină şi acea zi, când o să-şi privească copilul ca pe un  !
        de  ani  a  evoluat  în  ultimul  său  meci  cu  tricoul  Angliei,  iar în  1965  s-a   I  Făt-Frumos.  Aşa  mic,  când  nu  era  la  şcoală  era  pus  să  ducă  oile  la  I
        retras şi din meciurile din campionat, la vârsta de 50 de ani.  I  păscut pe dealul  din partea stângă a satului,  cum priveai  spre  răsăritul  I
                                                            J  soarelui. Acolo, începea circul fiindcă era pus la cea mai aspră corvoadă.  !
           •   PREMII  -   Aproximativ  400  de  membri  ai  delegaţiei  cubaneze
                                                            |  Trebuia să meargă să întoarcă oile când se apropiau de marginea pădurii.  |
        revenită de la Sydney, au fost invitaţi oficial să petreacă o săptămână pe
        plajele  de  la  Varadero  şi  Cayo  Coco,  în  semn  de  mulţumire  pentru   ■  Să stea într-un picior, până se vedea în zbor o rândunică sau un porumbe"  f
                                                            ■  El trebuia să coboare să cumpere ţigări şi spre hazul tuturor, era pus să  *'
        eforturile depuse pe durata JO. Cu o săptămână în urmă, 240 de sportivi,
                                                            |  tragă mai multe fumuri în piept.  Unul dintre colegi  l-a întrebat dacă ştie  |
        conducători, antrenori, arbitri şi chiar ziarişti şi-au început vacanţa. Spre
                                                            ■  cum  se  dă  drumul  la  fum  prin  ochi?  „Nu  ştiu,  a  răspuns".  „Atunci.  ■
        deosebire de alte ţări care au acordat recompense substanţiale în bani   I  priveşte-mă pe mine”.  Şi l-a privit până a simţit arsura mucului de ţigară  ■
        sportivilor lor, Cuba a decis în ultimii ani să  le acorde case,  maşini sau
                                                            I  pe una din mâini. Cum în ziua când trebuia să aducă bani pentru ţigări.  I
        sejururi turistice.                     loan VLAD
                                                            I  nu avu, fu trimis acasă să fure ouă de găini şi din vânzarea lor să cumpere  .
                                                            I  iarba dracului.  S-a dus el acasă,  dar n-a găsit decât o găină pe cuibar.  I
             Invitat la CÂLAUZ%                             I  Când  a  început  găina  să  cotcodăcească  s-a  repezit  şi  a  luat  oul.  l-a  I
                                                            :  băgat în buzunar, dar cum un ou nu era de ajuns, a început să îndemne  :
                                                            |  alte găini „hai, urcaţi în cuibar şi faceţi ou”. Şi câteva surate i-au ascultat  |
                         -  urmare din pag.  1 -            ■  şi aşa după o vreme s-a trezit cu patru ouă în buzunar. A pornit repede  ■
         distanţa de  oraşul  Hunedoara fiind  mare  şi condiţiile de transport   ■  pe deal cu ouăle uitând să le vândă şi să cumpere ţigări. Când l-au văzut  1
         necorespunzătoare.  Cred  că  la  nivelul com u n e ia r fi  necesari  doi   |  cei ce-l trimiseseră l-au  luat la îmbrânceli  rostogolindu-l până ce ouăle  |
                                                            ■  s-au  spart în  buzunarele  hainei.  Seara,  când  a  ajuns  acasă  a  lepădat  ■
         medici care să asigure asistenţa la dispensarul uman în permanenţă  \
                                                            I  repede haina, dar, din buzunare au căzut câteva găoci. Cea care a văzut  ■
         şi  de  asemenea,  ar  fi  necesară  în  cadrul  dispensarului  uman,   I  a fost mama, care fără să zică un cuvânt, s-a dus după o nuia şi i-a tras  |
         amenajarea  unei  case  pentru  internarea  persoanelor  bolnave,
                                                            J o bătaie pe cinste. Poate atunci, după acea bătaie intre sughiţuri şi plâns,  .
         nemaifiind  în  cazul  acesta  necesară  deplasarea  la  Spitalul  din   I  s-a produs un miracol. Piticul a început să crească văzând cu ochii. Falnic  I
         Hunedoara (în cazul  unor îm bolnăviri  mai  puţin  grave).  I  şi tare chipeş, mult mai breaz decât cei care-l terorizaseră. A crescut cât  I
            -  Există un cabinet de stomatologie? Un medic dacă ar veni   Jjjn  brad.                Miron ŢIC
         aici ar avea logistica necesară?
            -   Da,  cu  6-7  ani  în  urmă,  poate  chiar  mai  mult,  înainte  de
         re v o lu ţie ,  a -e x is ta t  un  c a b in e t  s to m a to lo g ic   a m e n a ja t   Copiii din Valea Jiului, mor pe capete
         corespunzător.  Dar  după  revoluţie  nu  mai  funcţionează  din  lipsă
                                                            Doamne cine-i vinovat     Doamne, lacrimile lor,
         de  medic.  Avem  apartamente  aici  la  nivelul  comunei,  condiţii  de  i
                                                            De-a minerilor copii      Şi ale părinţilor,
         locuit pentru  medicul  stomatolog  şi  pentru  încă  un  medic.  Cine Doamne-i otrăveşte   Pune-le la guvern pe masă
            -  Ce s-a întâmplat la revoluţie de au plecat medicii? l-aţi gonit
                                                            Cu Sida-i îmbolnăveşte    Să le mănânce în a lor case
         Dvs, au plecat ei?
                                                            La foamete sunt supuşi    Doamne, şi pe tine te-au otrăvit
            -   Nu  au  fost  goniţi,  dar  ştiţi  dvs  înainte  de  revoluţie  existau  Aceşti copii, Doamne micuţi   Şi ai fost batjocorit.
         repartiţii, erau obligaţi să stea în comune.  După revoluţie, probabil  J   Plâng de foame în Valea Mare   Doamne, fă dreptate-n ţară
         găsid  alte  condiţii,  au  plecat  la oraş.     '  Unde-i Cosma, unde-i Doamne?   Răstoarnă a lor masă mare
            -  La ora actuală aveţi medic de familie?     ■  Că el, când de foame au răbdat.   Şi dă copiilor mâncare
            -  Da,  la această oră există medic de farpilie, dar să fiu sincer,   Lacrimi i-au curs pe obraz   Să nu mai plângă ei de foame
         nu-şi  prea  face  datoria,  stă  mai  mult  la  Hunedoara.  Sunt  situaţii   Acum mor ei împunşi cu Sida   Doamne, cum i-ai mai răbdat  '  *
         când  bolnavii  vin  la  dispensarul  uman  şi  nu  găsesc  pe  nimeni.   N-are cine-i asculta, n-are cine-i ajuta   Să împungă aceşti copii,
         Primăria  a  luat  legătura  cu  Casa  de  asigurări  de  sănătate  şi  au   Doamne, rău e acum în lume   Ca ei să moară de vii.
         promis că vor mai trimite un medic,  eventual un  alt medic în  locul  I   De nu se mai poate spunel  Silvia POPA, Satul Lunca, corn. Băiţa
         celui  actual.  Această  problemă  nu  a  fost  rezolvată  nici  până  la
         această  dată  şi  consider  că  aceasta  ar  fi  problema  prioritară  de
         soluţionat la  nivelul  comunei.                           UN BUGET NEAŞTEPTAT
            -  Se îmbolnăvesc des oamenii la Lunca Cernii?
            -   N-aş  putea  spune  că  oamenii  de  aici  se  îmbolnăvesc  mai   550 MILIARDE  PENTRU ALEGERI
         repede  decât  cei  de  la  oraş,  dim potrivă  sunt  mai  rezistenţi  la
         îmbolnăviri, dar totuşi s-ar impune ca în satele îndepărtate, precum   -  urmare din pag.  1 -    zi de activitate.  Membrii birourilor
                                                            S e n a tu lu i   şi   p re ş e d in te lu i   e le c to ra le   de  c irc u m s c rip ţie
         este satul Meria, situat la distanţă foarte mare de centrul de comună
                                                            R om âniei  în  noiem brie  2000.   beneficiază de o indemnizaţie de
         (14-15 km) ar trebui să existe un punct sanitar pentru că deplasarea
                                                            Potrivit  actului  normativ,  pentru   130.000 de lei pe zi de activitate,
         de  la acest sat la centrul de comună se face greoi mai ales iarna,
                                                            efectuarea  acestor  cheltuieli  se   începând cu data constituirii aces­
         iar riscul  pentru bolnavi este foarte  mare.
                                                            suplim entează  bugetul  M iniste­  tora.  M em brii  celorlalte  birouri
            -   Aş  vrea  să  vă  rog  să  enumeraţi localităţile care  compun   rului Funcţiei Publice din fondul de   electorale,  precum  şi  ai  oficiilor
         comuna şi eventual numărul de locuitori.
                                                            rezervă  bugetară  la  dispoziţia   electorale vor primi o indemnizaţie
            -  Avem un  număr de  1499 de  locuitori în 8 sate ale comunei.
                                                            G u v e rn u lu i  cu  sum a  de  550   de  110.000 de lei  pe zi activitate.
         Satul  de  centru,  reşedinţa  de  comună  este  Lunca  Cernii  de  Jos,
                                                            m iliarde  de  lei,  din  care  299,9   M embrilor  birourilor  electorale  şi
         apoi este  Lunca Cernii de  Sus,  satul  Meria,  Negoi,  Gura  Portului,   miliarde  de  lei  pentru  cheltuielile   oficiilor  electorale,  inform aticie­
         Valea  Babii,  Fântâna  şi  Ciumiţa.  La  această  dată  satul  Ciumiţa*   materiale şi servicii, 40 de miliarde   nilor, statisticienilor şi personalului
         este  dezafectat,  nu  se  mal  găseşte  nici  o  gospodărie,  mai  sunt   lei  pentru  cheltuieli  de  capital  şi   auxiliar  li  se  vor  asigura,  în  ziua
         doar  trei  case,  este  situat  la  o  distanţă  foarte  mare  de  centrul   210,1  m ilia rd e   de  le i  p e n tru    votării  băuturi  răcoritoare,  cafea
         comunei.  Cetăţenii au  plecat în diferite zone din ţară.  ch e ltu ie li  de  personal.  Pentru   şi  g u stă ri,  în  lim ita   sum ei  de
            -  Deci nu mai eâte nici un locuitor acolo,  trebuie să-l ştergeţi   membrii  BEC,  începând  cu  data   40.000  de  lei de  persoană.
         din evidenţe?                                      constituirii  acesteia,  se  acordă  o   Are balta peşte, are. Contribu­
            -  La o  nouă împărţire administrativ-teritorială,  urmează  să fie   indemnizaţie de 150.000 de lei pe   abilii pot să plesnească de foarriv,'
         şters  din  evidenţe.                              zi, ca şi în cazul informaticienilor,   dar,cei  care  mâine  vor  continua
            -  Chiar aşa se numeşte,  Ciumiţa?              s ta tis tic ie n ilo r  şi  p e rso n a lu lu i   „opera” de distrugere a neamului
            -  Ciumiţa,  da,  aşa  s-a numit dintotdeauna.  tehnic  auxiliar  care  vor  primi  o   trebuie  s-o  ducă  bine.  Măcar  la
                             -   Va urma -                  indemnizaţie de 100.000 dş lei pe  alegeri.
          c ă lă u za - s ă p t ă m â n a l iNPEPENpeN.T AFLATlN gi.MJPA t u t u r o r o a m e n il q b .
   1   2   3   4   5   6   7