Page 7 - Calauza_2000_555
P. 7

C.                         Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ”


     Alte întâmplări tot de pe frontul de Răsărit           Pe  la  sfârşitul  lunii  septem­  La  intrarea în satul  Casota  din
                                                         brie 1944 când tăvălugul sovietic   jud. Buzău, am rămas înmărmu­
             Cruzime  rusească                           făcea  ravagii  prin  Muntenia,  am   riţi de o privelişte groaznică ce
                                                         fost avizaţi prin radio ca toţi militarii   nu  mi-a  fost  dat  să  mai  văd
         -  urmare din pag.  1 -    nicii  fugeau  din  faţa  sovieticilor   jandarmi  aparţinând  Inspectora­  vreodată. Satul era complet pustiu
     special dintre învingători, şi-au   pentru  că  deşi  se  încheiase  un   tului de jandarmi laşi să se prezinte   iar pe ambele părţi ale şoselei,
     pierdut  sim ţul  uman,  de  tole­  tratat  de  armistiţiu,  învingătorii   pentru refacere în localitatea Baba   în  şanţuri,  zăceau  circa  15-20
                                                                                   de  cadavre  ale  unor  soldaţi
     rare şi iertare, fiind înlocuit cu cel   copleşiţi  de  succese  nu-şi  prea   Ana, din judeţul Prahova. Dar prin
     de ură şi răzbunare nesăbuită.  aminteau  de acel  armistiţiu  şi în   staţiile mari de cale ferată, comanda­  germani  iar din  unul  sfârtecau
        Vă  redau  un  singur  exem­  multe cazuri pe cei întâlniţi în cale   mentele militare recomandau milita­  cu lăcomie doi porci mari, zdra­
                                                                                   veni.  Doi  dintre  noi  au  smuls
     plu zguduitor,  petrecut în timpul   îi tratau ca pe duşmani, indiferent   rilor  să  nu  umble  izolaţi  sau  în
                                                                                   dintr-un gard doi pari cu care s-au
     înaintării  trupelor  sovietice  pe   cine erau. De aceea prudenţa era   grupuri mici spre a nu risca să fie   năpustit asupra porcilor şi după
     teritoriul  românesc în  urmărirea   mama  înţelepciunii  şi  locuitorii   luaţi prizonieri de către sovietici.  două-trei  lovituri  puternice  au
     forţelor germane care, dispersate   satelor fugeau  din  calea  ruşilor,   Ajunşi  la  staţia  Ploieşti  Sud,   reuşit  să-i  înlăture  pe  cei  doi
    wm   gruouri  mici,  se  retrăgeau   în  special  sexul  frumos  care  îl   ne-am  grupat  vreo  15  jandarmi   râmători cu boturile roşii de sânge,
    |  spre Vest.             tenta foarte mult pe Ivan şi nu au   sub comanda unui  Plut.  Major şi   care au intrat într-o curte.
    I   Din unele sate chiar şi local­  fost puţine, victimele plăcerii lui.  am pomif-o pe jos către Baba Ana.  (va urma)


      Im/itat (a  CĂLĂUZA             M UGUR  ISĂRESCU                    Premierul  României

                       -  urmare din pag.  1 -             -   Privatizarea,  restructurarea  unităţilor  publice  şi  a  finanţelor  publice,
         Un rol important l-a avut desigur dialogul social, în prim-plan fiind sprijinul   promovarea  concurentei,  sănătatea  monedei  naţionale,  însănătoşirea
      sindicatului. E vorba aici, de curaj şi responsabilitate faţă de soarta omului.   mediului de afaceri,  reforma administraţiei publice şi a sistemului de pensii,
      E nevoie de proiecte, fără demagogi şi gălăgioşi. Trebuie să creem locuri de   accesul la educaţie, consolidarea asistentei sociale etc.
      muncă,  pe  bază  de  programe  româneşti,  cu  investiţii  fără  paralelisme,  cu   -  Cât despre obiectivul fundamental?
      profit  operaţional,  care  să  asigure  eficientă,  viabilitatea  pe  termen  lung  a   -  Este acela de a creea oeconomie de piaţă funcţională, compatibilă cu
      firmei.  Este  nevoie de încredere şi  mobilizare  la  muncă,  pentru  ieşirea din   principiile şi politicile Uniunii  Europene,  astfel încât să se accelereze  ritmul
    .  criză.  Fierul vechi trebuie să fie considerat recapitalizare, combinatul să nu   de dezvoltare a economiei româneşti.
      fie obligat ca din valorificarea acestuia,  să-şi plătească datoriile la buget. E   -  Cum vedeţi cooperarea cu partenerii din Uniunea Europeană?
      nevoie de noi investiţii publice şi de încredere. Am declarat Hunedoara zonă   -  Aceasta va  fi  încurajată odată  cu  dezvoltarea  economiei  de  piaţă  şi
      defavorizată.                                      promovarea concurentei. Procesul de privatizare se va finaliza, iar concurenţa
         -  Ce înseamnă pentru Hunedoara a fi zonă defavorizată?  va  fi  supusă  unei  discipline  ferme  şi  unitare.  Vor  fi  promovate  alian(e  şi
        -  Este o şansă, când lucrurile se vor lega, cei rămaşi în combinat creează   parteneriate cu firme străine.
      o putere de cumpărare în zonă.  Se creează posibilitatea de noi afaceri, ce  -  Privind agricultura, ne puteţi spune ceva?
    >  concură la noi investiţii economice. Ca zonă defavorizată va atrage investitori.   -  Ţinta noastră este cultivarea eficientă a pământului.  Se vor promova
    !  Aici, încrederea are un  rol important.  Şi încă ceva:  este nevoie de muncă.   asocierea  şi  parteneriatul,  arendarea  şi  concesionarea  pe  o  perioadă
    |  Voi căuta noi soluţii pentru atragerea de fonduri destinate ecologizârii zonei   îndelungată în interesul  producătorilor agricoli.
    I  -  poluarea aici, fiind o reală problemă.  Cred că,  nu după m uţi ani. această   -  Punctaţi-ne ceva despre asistenţa socială...
      zonă va arăta altfel şi visez la momentul când voi veni la Hunedoara pentru   -  Sistemul de pensii se va moderniza, urmărindu-se corelarea acestora
    j  a vedea nu zona defavorizată, ci una favorizată, curată, ecologică şi unităţi   între generaţii şi diversificarea surselor de obţinere. Se vor introduce sisteme
      cu tehnologie modernă şi cu profit.               de pensii private bazate pe capitalizare, iar protecţia şomerilor se va consolida
         -  Candidaţi pentru „fotoliul" de la Cotroceni. Care sunt direcţiile principale   în  timp  ce  pentru  combaterea  sărăciei  se  va  stabili  nivelul  venitului  minim
      ale programului dvs?                               garantat diferenţiat în funcţie de condiţiile socio-democratice.


      Sunt ureetii rem âni din Australia*  traficanţi de dresuri?
                       9                                                                                     9
                      -  urmare din pag.  1 -              Celor de  la  ziarul  „Ziua" le  recomandăm  să  recitească articolul  nostru,
     de  proporţii  din  diaspora  românească,  scandal  supradimensionat  prin   apărut  în  ziarul  „Dimineaţa",  din  data  de  13  august  1997,  ca  urmare  la
     implicarea unor ziare şi a unor servicii de informaţii româneşti sau străine. Nu   calomniile pe care le-au publicat pe data de 7 august a aceluiaşi an, în articolul
     ne pare  bine  că  în  material sunt amintite  nume  de ziare sau ziarişti,  însă   „Securiştii din Australia" semnat de dl George Roncea. în acel articol, aceeaşi
     considerăm că democraţia şi profesionalismul constă şi de această dată şi în   croitoreasă, bântuită de „spaima morţii" şi obsesia că nu îşi poate „revendica"
     ascultarea  unor alte medii de informare,  care cu profesionalism se ridică în   dreptul  de  „proprietară”  a  Bisericii  „Sfânta  Maria"  din  Sydney,  a  furnizat
     apărarea onoarei României şi a Ortodoxiei.         aceleaşi date  mincinoase,  pe care noi,  prin  probe le-am combătut.  La acea
                                                Călăuza  dată am solicitat dreptul la replică ziarului „Ziua" şi am fost refuzaţi. De această
                                                        dată ne adresăm dtui loan Groşan, care a semnat articolul "Preoţi cu misiune",
        Croitoreasa din Sydney disperată că nu are un popă să o îngroape,   în care acuză preotimea ortodoxă în general şi cu precădere pe preotul Gabriel
     apelează la ziarele din România! Ea cârâle ca o kookaburra-cloara   Popescu  din  Sydney,  în  special,  iar  pe  membrii  diasporei  îi  clasifică  drept
     din Australia, care Imită glasul copiilor, pe la uşa unor      „turmă", trebuie să-i dăm dreptate când şi-a luat drept „scut"
     ziarişti!
                                             Dreptul la replică     un  adevăr  suprem  de  necontestat,  afirmând:  .....bunul
                                                                    Dumnezeu, care pe toate le vede şi le judecă". Aceasta ne
       în  urma  publicării  în  presa  din  ţară,  a  unor  declaraţii
                                                                    determină  să  credem  că,  a  fost  conştient,  atunci  când,  a
     mincinoase făcute de către croitoreasa din Sydney,  referitoare la activitatea
     sportivilor noştri la J.O., a activităţilor Ambasadei Române de ia Canberra şi impli­  pus pe hârtie toate gândurile sale din articolul de mai sus, iar Bunul Dumnezeu
                                                        II va judeca după  dreapta  Sa judecată,  aşa după cum a căutat să convingă
     carea preoţilor ortodocşi din Australia în afaceri cu droguri, acuzat» grave, neînte­
     meiate,  mincinoase  şi  denigratoare,  aduse  comunităţii  române,  precum  şi   cititorii de pretutindeni.  Este adevărat că  Dumnezeu  pe toate  le  vede şi ştie
                                                        câ(i  din  colegii  care  roiesc  în  jurul  său,  şi  scot  pe  bandă  electronică  ştiri
     Corpului Diplomatic de la Canberra, ne vedem obligaţi să dezmintim conţinutul
                                                        fabricate, fac parte din categoria celor pe care domnia sa îi acuză, iar aceştia
     acestor informaţii care au apărut în unele ziare din (ara noastră de baştină -  România.
                                                        doresc să reînvie perioada tristă când ţara noastră a masacrat evreii şi ţiganii.
       in ziarul „Evenimentul Zilei', din data de 18 septembrie a apărut articolul
                                                        Dacă, într-adevăr îl are pe Dumnezeu, atunci, ar trebui să-i fie frică şi să nu
     sub genericul „Conform unui raport al Serviciului de Informaţii australian. Preoţi
                                                        se mal ia după minciunile unei femei analfabete, o croitoreasă cu patru clase
     români din Australia, traficanţi de droguri", iar în ziarul „Ziua" din data de 19 sep­
                                                        primare, bolnavă de diabet, care i-a afectat sistemul nervos, şi în imaginaţia-
     tembrie a.c., a apărut ca din „întâmplare" al doilea articol întitulat „Preoţi cu misiune".
       Calomnii  de  acest  gen  la  adresa  comunităţii  române  şl  a  Ambasadei   i bolnavă se consideră, (ca toţi cei ce suferă de asemenea afecţiuni), „împăraţi, regi,
                                                        poeţi, sau persecutaţi". Este de compătimit şi,  poate, tocmai datorită bolii, nu
     noastre de la Canberra, au mai apărut în repetate rânduri, fără ca semnatarii
     Z isolelor să fi verificat autenticitatea datelor. Chiar dacă au făcut acest lucru,   şi-a găsit locul în toate bisericile ortodoxe române şi greceşti, iar ultimul scandal
                                                        declanşat  de  dânsa  la  biserica  greco-catolică,  unde  slujeşte  preotul  Mihail
     dânşii  au fost convinşi  că,  cele publicate sunt simple  invenţii  şi  minciuni, cu
                                                        Anghel,  pe care l-a sus(inut până mai ieri, a ajuns până la Cardinalul catolic
     scopul de a denigra comunitatea noastră. Croitoreasa din Sydney, nu apelează
     pentru prima dată la ziarul „Z iua', care a încercat, dar n-a reuşit, să o scoată   din Sydney, Clancy, iar cazul este încă pe rol. Ziarul „Ziua" prin publicarea celor
     drept o  „martiră" şi nu în ultimul  rând,  singura  persoană din  Sydney,  care a   declarate de grecoaica asimilată, care nu mai are nici o tangenţă cu românii,
     făcut investiţii „serioase în bani" şi şi-a pus propria-i casă la „bătaie", de dra-   şi-a compromis încă o dată firma.
     gul zidirii unei biserici din care ar fi fost „dată afară".  (va urma)
      C A L A U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L  IN D E P E N D E N T . AFLAT, iN  S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12