Page 10 - Calauza_2001_569

Săptămânal independent aflat în slujba iu lu ro rb a n ie n ilo L ^ a ia s g g a g !')

! ADOLESCENŢII LA PUTERE] rffiTRTQR Personalităţi hunedorene
# La vrem e recentă de trece re în M ileniul III, B iblioteca
Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva, ne-a oferit o carte
C e - c t r f i d a c ă . . . deosebită, un monumental dicţionar, cum nu prea au multe judeţe.
Aşadar un dicţionar al personalităţilor de pe aceste meleaguri,
A m in tin d u -n e de tem a oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică şi sport. Oameni, care au
tabletei UN JOC a Anei Blandi- trăit sau încă trăiesc pe o întindere de 500 de ani, timp ce a scos
la lumină, tot ce a fost valoros şi reprezentativ in atâtea domenii.
ana, am putea să ne gândim şi
noi cum ar ti dacă noi, adoles­ Răsfoind această carte şi mai mult oprindu-ne privirea peste cele
mai bine de 500 de pagini, ne-am putut da seama de uriaşa muncă
cenţii, am fi mult mai conştienţi
depusă în strângerea datelor pentru fiecare personalitate. Câte fişe
de ceea ce facem. De multe ori
bibliografice au trebuit întreţinute, aduse m ereu la zi, fiindcă
| mă întreb dacă noi ştim cât de mult ne afectează indiferenţa faţă |
activitatea celor prezenţi aici, mai ales a celor care încă trudeScj.
■ de şcoală şi de părinţi, sticlele de bere şi de vin care se duc una i s-a schimbat mereu. A cunoscut noi şi noi valenţe, a mai pus câte
J după alta, pachetele de ţigări care mereu se golesc într-un timp [ ceva în „raniţa” acestor fii ai judeţului Hunedoara. De la bun început
I atât de scurt?! ■ trebuie să recunoaştem aportul major la alcătuirea acestui dicţionar,
| Oare de ce noi, adolescenţii, suntem atât de inconştienţi? | a doamnei MARIA RAZBA, care, din anul 1978, de când s-a stabilit
| Atât de indiferenţi faţă de propria noastră persoană? Toţi adulţii I la Deva, nu numai că a îndeplinit funţia de bibliotecar şi şef birou
• ne spun: „Tu să faci aşa, pentru că eu n-am făcut aşa şi acum ■ în cadrul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densuşianu” , dar iată că ne
asigură şi această mare bucurie prin aducerea istoriei, prin paginile
* regret”. Oare noi tinerii de ce nu realizăm asta singuri? Aceasta *
acestei cărţi, sub privirile atâtor şi atâtor cititori dornici de informare
I este o întrebare pe care ne-o punem destul de des şi ajungem la I
şi poate de a le urma drumul. După ce a publicat numeroase studii
I concluzia următoare: dacă adolescentul şi-ar da tot timpul seama I
şi articole în periodicile de specialitate, doamna Maria Razba a
■ când greşeşte şi ar face numai lucruri bune (nu doar pentru el ci ■
îndrăznit mult mai mult, prin alcătuirea acestui dicţionar cu adevărat
J şi pentru cei din jur), noi toţi am ajunge la perfecţiune şi am deveni \ gigantic şi bine argumentat. Dincolo de faptul că sunt prezentate
I perfecţi şi plictisitori. Dar nu cred că ne-ar plăcea să trăim într-o I detaliat un număr de 560 de personalităţi, dicţionarul mai cuprinde
| lume perfectă pentru că viaţa n-ar mai avea facrmec. Tocmai de | pagini de monumente de artă şi arhitectură, biserici din lemn şi din
■ aceea, noi trebuie să iubim viaţa pe care o avem acum pentru că | piatră, medalii şi plăcuţe jubiliare. Sunt câteva pagini cu fotografiile
\ este frumoasă, interesantă şi fascinantă, datorită urcuşurilor şi î unor ziditori de neam şi de ţară, preoţi, ctitori de cultură românească,
I coborâşurilor ei. ■ învăţători şi profesori, cercetători în dom eniul ştiinţei, ingineri,
medici, artişti plastici, muzicieni, familia Densuşienilor, folclorişti,
| în concluzie, noi zicem să nu ne mai gândim cum ar fi dacă |
istorici, arheologi muzeografi şi scriitori, care deşi au trecut dincolo,
I aşa... şi dacă aşa... ci să trăim viaţa cu intensitate. Acum, când I
în veşnicie, rămân neuitaţi. Aşteptăm punerea în circulaţie a acestui
■ este vremea noastră! •
dicţionar, într-un cadru festiv, fiindcă merită a fi cunoscut.
^ M onica ROMOŞANU M onica CHIRU J
Miron Ţie
PARANORMALUL DE LÂNGĂ NOI C rochete de varză
N ecesar: 300 g varză, 40 ml lapte,
10 g sm ântână, un ou, 20 g brânză, unt
PREVIZIUNILE sau m argarină.
P re p a ra re : Varza tocată m ărunt-şe
Ştim cu toţii că există persoane înzestrate cu anumite capacităţi
pune la prăjit şi se stinge cu lapte, până
cerebrale ieşite din comun, datorită cărora ele au puterea de a prezice
ce este gata. După ce se mai răceşte, se
unele fapte ce se vor petrece în viitor. Au, cum se spune, un presenti­
adaugă brânza dată pe râzătoare şi oul
ment despre ceea ce va fi peste un timp, mai apropiat sau mai îndepărtat.
şi se a m e ste c ă b in e . D in c o m p o z iţia
De unde au ei această calitate? Cercetătorii au ajuns la concluzia că
rezultată se form ează crochete care se
este rezultatul unor calităţi genetice acumulate de-a lungul mai multor
prăjesc pe am bele părţi. La servire, se toarnă deasupra
generaţii, care le dă puterea de previziune. Dacă această calitate nativă
lor sm ântână.
este stimulată prin studiu şi exerciţii, puterea persoanei respective creşte
şi astfel ea se poate im plica într-o serie de alte activităţi ce aparţin
paranormalului. Ciuperci umplute
De-a lungul tim pului au fost foarte m ulţi prezicători care au N e ce sa r: un kg ciuperci întregi, 500 g creier, 3-4
demonstrat că au avut dreptate cu privire la una sau alta din faptele cepe, 100 ml ulei, 100 g caşcaval, puţin piper, sare,
viitoare. Spre exemplu, nu mai puţin cunoscutul Nostradamus a dovedit verdeaţă.
că a dispus de adevărate „radare" în creerul său, lansând spre omenire P reparare: De preferinţă este bine să se folosească
o mulţime de previziuni, dovedite în timp. ciuperci m ari. Li se îndepărtează codiţele apoi se spală
La fel mai putem aminti de americanul Morgan Robertson care, bine şi se scurg de apă. Se presară pe dinăuntru, cu sare.
fiind scriitor, în una din povestirile sale, descrie întâmplarea cu un vapor Creierul se fierbe, se curăţă de pieliţă şi se toacă mărunt.
uriş, lung de 260 de metri şi în greutate de 70 000 de tone, care se La râ n d u l lo r, c o d iţe lg se ta ie m ăru n t şi se că le sc
izbeşte într-o noapte ceţoasă de aprilie de un gheţar plutitor şi se scufundă îm preună cu ceapa tocată şi ea. Peste ele
î cu 3000 de oameni la bord. Asta se întâmpla în anul 1898. Cu 14 ani se adaugă cre ie ru l m ăcinat, verdeaţa
mai târziu, celebrul „Titanic", vasul cu aceiaşi param etri; descrişi în tocată m ărunt, sarea şi se am estecă
previziunile scriitorului american, dispare tragic, în aceleaşi condiţii... până se obţine o pastă cu care se
în vrem ea din urm ă, p re z ic ă to rii s-au în m u lţit fo a rte m ult. um plu c iu p e rcile . C iu p e rcile a stfe l
Capacităţile paranormale ale oamenilor au crescut nebânuit de mult. pregătite se aşează într-o tavă cu ulei,
Acesta poate fi un semn rău sau unul bun. Om enirea trece printr-o se presară caşcaval ras peste fiecare
adevărată convulsie. Dezastrele tot mai m ulte, întâm plările tot mai ciupercă şi se dârapoi la cuptor unde
ciudate, ridică mereu mari semne de întrebare. Va mai avea omenirea se ţin oca. 30 min. Se servesc pe cât
şansa viitorului? Unii prezicători spun că „Da” dacă învăţăm să respectăm posibil calde. M ARIA
anum ite condiţii, alţii spun că „N u ”, pentru că am devenit prea în
dezarmonie cu planeta pe care trăim. Numai viitorul va demonstra cine Reteta noastră
are dreptate. FIDUS
C Â L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T (N S LU JB A T U T U R O R O A M E N IL O R