Page 6 - Calauza_2001_576

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor'

Ce nu ştiti despre C artea Cărţilor
® ,,în temeiul prevederilor legii 31/1990 republicată, - urmare din pag. 1 -
preşedintele Consiliului de Administraţie a SC PROPET SA
Petroşani convoacă adunarea genefaiă ordinară a nobile sentimente, iată că putem oferi şi noi astăzi cititorilor ziarului
acţionarilor pentru data de 13.04.2001 ora 12,00 la sediul societăţii CĂLĂUZA, câteva date interesante despre Cartea Cărţilor.
având următoarea ordine de zi: - Biblia conţine 66 de Cărţi din care: 39 în Vechiul Testament şi 27 în
1. Aprobarea Raportului de gestiune a Consiliului de Adminis­ Noul Testament, având un număr total de 1189 capitole şi 31.175 de
versete.
traţie pentru anul 2000, prezintă preşedinte Consiliu de Administraţie;
2. Aprobarea Raportului Comisiei de cenzori - pentru anul 2000, - Cea mai mare Carte este „Psalmii” cu un număr de 150 capitole şi
2460 versete iar cea mai mică este „A doua epistolă a lui loan” cu un
prezintă Comisia de cenzori;
singur capitol şi 13 versete. Trebuie să menţionăm că mai sunt în Biblie
3. Aprobarea bilanţului financiar-contabil a anului 2000 a
încă 4 Cărţi cu câte un singur capitol, dar acestea au un număr mai mare
contului de profit şi pierderi, pe anul 2000, precum şi a BVC pentru de versete (14-25).
anul 2001 - prezintă contabil şef. - Cel mai lung verset este cel de-al 9-lea din capitolul 8 al Cărţii
4. Diverse. „Estera", conţinând 68 de cuvinte iar cel mai scurt este cel de-al 35-lea
din capitolul 11 al Cărţii lui loan - „Isus plângea" - 2 cuvinte!
Dacă tot am ajuns la „cuvinte", trebuie să amintim aici că în teta£.
r “ — — — — — — — — — — — — — — — — 1 Biblia conţine 810.697 cuvinte din care, numai cuvântul „Domn" este
menţionat de 1855 de ori!
I (P) ANUNŢ DE LICITA ŢIE I - Acestea sunt doar câteva din constatările noastre statistice referitoare
I 1. Persoana juridică achizitoare: Primăria comunei I la Biblie, lăsând loc deschis şi altor pasionaţi care să ne aducă noi date
I Şoimuş, judeţul Hunedoara. I inedite despre Cartea Sfântă.
. 2. Organizatorul licitaţiei: Primăria comunei Şoimuş.
I 3. Obiectul licitaţiei: Studiul de fezabilitate „Alimentare cu apă I Dirt însemnările urmi g a z e ta r comunist
| şi canalizare satele Şoimuş, Bălata şi Boholt, comuna Şoimuş, I
■ judeţul Hunedoara”. Nu ştiu ce găsiţi în băutură!
* 4. Termenul limită de depunere a ofertei: 2.05.2001 la sediul I - urmare din pag. 1 -
I organizatorului. I printre care studentul S. lonescu, maistrul L. Crişan, şoferul I. Garaiacu,
| 5. Deschiderea ofertelor: 3.05.2001. funcţionarul V. Dragomir şi achizitorul A. Bâlinişteanu. în acelaşi timp
. Documentele licitaţiei se vor procura de la sediul organizato- I am schimbat şi titulatura în denumirea de „Flacăra Hunedoarei”. Noii
noştri colegi s-au integrat relativ repede pe făgaşul scrisului şablonar.
* rului, la preţul de 450.000 lei, începând cu data de 4.04.2001. I
__________________ _ _ _ __________ Redactarea ziarului de format mic şi editarea lui de două ori pe săptămână
a devenit în scurt timp pentru noi un fel de joacă de copii. Aveam la
dispoziţie timp berechet pentru documentare şi scris în lumina perceptelor
realismului socialist, a faptelor şi izbânzilor hunedorenilor, fie în producţie,
Generalkonsulat der Bundesrepublik fie in afara ei. Aşa se face că încet-încet şi pe nesimţite, am făcut un
Deutschland - Hermannstadt
obicei ca locurile noastre principale de documentare să devină nu
Consulatul general al Republicii Federale Germania - Sibiu platformele oţelăriilor, ci separeurile bufetelor şi restaurantelor. Acolo,
Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Islanda au aderat lângă tovărăşia paharelor de vodcă cu sirop, sponsorizate cu dărnicie de
la Tratatul de la Schengen începând cu 25.03.2001. Ca o către gestionari, aflam cele mai proaspete informaţii despre mersul nostru
înainte, spre culmile viitorului nostru luminos. Bineînţeles că gestionarilor,
consecinţă a acestui fapt, prin acordarea unei vize Schengen de drept răsplată, pentru ospitalitate, le strecuram câte o laudă în paginile,
către unul din statele membre, este permisă intrarea în toate cele ziarului, despre strădania lor în slujba consumatorilor. Acest sistem „origi­
15 state membre ale Acordului de la Schengen. Aceasta înseamnă nal" de documentare, a devenit cu timpul, un obicei, chiar un viciu, al
de asemenea, că nu vor mai fi acordate vize de tranzit prin majorităţii componenţilor redacţiei. Nu era o zi lăsată de către Cel de
Sus să ocolim crâşmele. Făceam ce făceam şi mereu în birturi nimeream.
Germania sau Austria dacă scopul principal al călătoriei este unul
La un moment dat, am ajuns până acolo să devenim clienţi permanenţi
din statele nordice. în acest caz, vizele respective vor fi solicitate şi consumatori fideli ai licorilor euforice în frunte cu şeful. Până la urmă
la reprezentanţele diplomatice ale ţărilor respective. sacul s-a umplut şi buba s-a spart. - Va urma -
lo Hunedoara, nici morţii nu-şi găsesc liniştea

Mormântul cunoscutului scriitor hunedorean Neculai Chirica. a fost profanat
- urmare din pag. 1 - Naţional din laşi unde se desfăşurau lucrările Colocviului Naţional de
(când umblai cu dumnealui pe stradă, calea Poezie. Nea Culai, nu s-a lăsat. La dineul de la Hotelul Unirea „l-a
devenea un şir de popasuri pentru un salut, o abordat ” pe primul secretar al Judeţenei de Partid, căruia i-a cerut ca
strângere de mână, o vorbă bună de pus la dl eu şi studenţii poeţi de la galerie, să fim lăsaţi în sală... Şi chiar a reuşit.
Răceanu pentru un apartament, pentru o Ion lliescu a ciocnit un pahar un şampanie şi a zis „Da, cum să nu, măi
slujbă), cel care a înfiinţat Cenaclul FLACĂRA dragă!" Şi nu s-a mai atins nimeni de noi, galeria ce abia intram pe
la Hunedoara, cel care a tradus inegalabil pe Franpois Villon, pe Shake- porţile literaturii şi care nu trebuia să audă cum Doinaş, Cezar Ivănescu,
speare, pe Baudelaire, cel care a scris monografia „Sub cerul purpuriu Geo Bogza, Nina Cassian atacau cenzura, ideologia...
al Hunedoarei”, cel care era înainte de toate OM şîUN MARE SUFLET, Of, Nea Culai, câte am trăit noi împreună în viaţa asta!
odihneşte astăzi în cimitirul de la Valea Seacă. Este vegheat la cap de Cel care a servit primăria municipiului Hunedoara zeci de ani, cel
propria-i poezie, extraordinarul poem „Şi uite-aşa ne ducem fiecare”!, care a luptat pentru Hunedoara, cel pentru care Hunedoara era cea
poezie care n-a reuşit să-l apere de vandalii care i-au călcat în picioare mai mare mândrie, o socotea şi mamă şi fiică, oriunde mergea spunea
mormântul, i-au rupt lanţurile ornamentale, au distrus florile ce mijiseră cu mândrie că e de la Hunedoara, este acum într-un mormânt săpat la
din pământul Hunedoarei, pe care poetul a iubit-o cu nesaţ. Era băiatul Hunedoara (nu la laşi, unde-i sunt părinţii şi neamurile), mormânt care
părintelui Chirica, condamnat în tinereţe pentru o broşură ce ridiculariza îi este profanat de iresponsabili, într-un cimitir al municipalităţii, cimitir
comunismul, preot ce locuia în casele Mănăstirii Barnovschi din laşi, nepăzit, un sat fără câini, un loc cu edili cu inimă de...
preot la care veneau să le facă slujbe, femei şi bărbaţi din întreaga Poliţiştii care au fost la faţa locului, n-au luat amprente, n-au cercetat
Moldovă şi din Rusia. Am văzut, am trăit, am mâncat în casa mănăstirii cum se cuvine locul devastării. Au motivat că a căzut bruma şi-a şters
unde trăia un simbol al ortodoxismului... urmele. Probabil domnul colonel Coţolan, care, ca hunedorean l-a ştiut
împreună cu doamna Chirica, am mers la locul de veci al poetului bine pe Nea Chirica îi va „premia" pe aceşti poliţişti neputincioşi în faţa
hunedorean şi m-am cutremurat de nimicnicia oamenilor care au unei profanări de mormânt. Probabil că destinele lui Villon şi a lui Shake-
profanat mormântul. împrejmuirea ruptă b/utal, bucăţile de oţel speare, pe care îi socotea fraţi întru poezie, îl urmăresc pe Nea Chirica
sfârtecate, florile maltratate de tălpi iresponsabile, şi Nea Culai, probabil şi după moarte.
plângând în propriul mormânt. L-am văzut lăcrimând lângă statuia într-o vreme normală, cu oameni care ţin la Hunedoara şi la
Cavaleristului Român din laşi şi lângă Teiul lui Eminescu de pe Copou. simbolurile ei, distrugerile de la mormântul poetului, traducătorului,
Avea o inimă cât luna de ia ţară / din care muşca lacom un vârcolac! ortiului şi avocatului care a servit cu devotament municipalitatea, ar fi
Politruci greoi la minte mi-au interzis să mai intru în Sala Teatrului reparate de Consiliul Local, de Primărie...

’ x â LA U Z A t. SAjP T A M A N A I. IN D E P E N D E N T . AFJ*AT. jN .S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R I