Page 5 - Calauza_2001_577
P. 5

n  —
                       W m .


     „Nu pot să cred că Angela Simko este criminală...”  TUBERCULOZA -  o  urgentă  nlobală
        Subsemnata  Moldovan  Marla,  domiciliată  tn  Petroşani,  str.  1   Din multe puncte de vedere, situaţia epidemiei de tuberculoză astăzi,
     Decembrie, bl 63/34, judeţul Hunedoara, îmi dau şi eu cu părerea despre   este mai rea decât oricând. Tuberculoza este ucigaşul infecţios principal al
     cazul Angelei Sorina-Simko a cărei eliberare din penitenciar e solicitată   adulţilor şi tinerilor, omorând până la 3 milioane de vieţi în fiecare an. Şi HIV
     de cititorii CĂLĂUZEI.                              contribuie  la  răspândirea  infecţiei  tuberculoase,  In  unele  comunităţi  mai
        Fiind vecini în aceeaşi scară,  timp de  14 ani, am putut să-mi dau
     seama  ce  persoană  este.  Era  liniştită  şi  inteligentă,  o  îngrijea  pe   repede decât s-ar fi putut imagina vreodată. Numai in anul 2000 mai mult de
                                                         5 milioane de indivizi  au fost Infectaţi cu  HIV. Ţările cu  Incidenţa cea mai
     maică-sa văduvă şi tot timpul bolnavă.
        De aceea eă nu pot să cred că Angela este criminală, dar păcatul   mare  a  infecţiei  cu  HIV  deţin  şi  ratele  cele  mai  ridicate  de  tuberculoză.
     el este că s-a încurcat cu persoane dubioase, precum concubinul ei cu   Legătura dintre infecţia HIV şi tuberculoză ne face să credem că, în următorii
     care a trăit.                                       ani.  ne  putem  aştepta  la  câteva  milioane  de  cazuri  noi  de  tuberculoză
        Acum, de mama ei nu mai are grijă nimeni şi este tot pe drumuri şi   deoarece HIV continuă să se extindă în ţările cu prevalenţa ridicată.
     pe la spitale. Mal are o soră şi un (rate căsătoriţi, oameni la locul lor cu   Tuberculoza este o boală Infecto-contagioasă provocată de bacilul Koch,
     câte 4 copii fiecare şl sunt de religie  Penticostală.  care se transmite de la omul bolnav la cel sănătos.  Pentru apariţia bolii, în
        Şi eu vă rog ca şi ei, să faceţi ce credeţi dvs pentru ca Angela să   afară  de  prezenţa  obligatorie  a  bacilului,  mai  este  nevoie  de  scăderea
    t   fie liberă. A făcut 3 ani degeaba, când putea în acest timp munci.  rezistenţei generale a organismului, sub influenţa factorilor de mediu. Dintre
                             Cu mult respect, Moldovan Maria  factorii care determină scăderea rezistenţei organismului faţă de îmbolnăvirea
                                                         prin  tubeculoză  amintim:  frigul,  fumatul,  subalimentaţia,  surmenajul,
                                                         alcoolismul,  locuinţele insalubre, condiţiile socio-economice precare.
     --------------------------;------------                                  -  Va urma -
      Dacă mulţimea înseamnă puterea, atunci
      apelaţi la CALA UZA pentru publicitate!               CREDITELE
        Când aud câte un om de afaceri (care e nemulţumit de cum merg vânzările
     şi de numărul celor care calcă în magazinul lui sau apelează la serviciile firmei   d e   c a re   a m   n e v o ie
     sale) că mă întreabă unde ar putea să facă publicitate, la cutare ziar sau la
     cutare... îmi vine să zâmbesc. Şi am întâlnit destul manageri şi patroni care   p e n t r u ...
     ştiu să facă  afaceri,  mânuiesc  miliarde,  conduc destine,  schimbă destine,
     schimbă peisaje, dar, din păcate, atunci când vine vorba de imagine, de reclama   I.  Credite  imobiliare
     potrivită firmei, de locul unde ar putea să propună acea imagine potrivită, nu   pentru:
     se pricep şi de cele mai multe ori cad în capcana unor publicaţii ce so vând
     într-un tiraj nesemnificativ, zac în mormane la reture. imi pare rău. Banii sunt   a.  cumpărări  de  locuinţe
     daţi, efectul publicităţii e ca şi nul. Patronii îşi pierd încrederea în publicitate, în   şi terenuri aflate în intravilan;
     propriile forţe.
        !n cei 11 ani de la apariţie, CĂLĂUZA a dovedit că se bizuie pe mulţimi de   b. modernizări / reparaţii;
     oameni, are un tiraj sigur şi real. Dintre aceştia se aleg clienţii Dvs. Dacă vreţi   c. cumpărarea unei locuinţe până la vânzarea celei
     ca publicitatea Dvs să aibă efect, încercaţi la CĂLĂUZA. Aţi văzut că nici măcar
     nu are nevoie de cititori ocazionali, acostaţi de mânecă prin târg. Ea are cititori   actuale.
     ^stabili, oameni care pot deveni şi clienţii Dvs!_______________________
                                                             II. Credite pentru autoturisme
                                                             III. Credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată
      BUGETUL  PENTRU  AGRICULTURĂ  STABILEŞTE  IN  2001     IV. Credite pentru sănătate
       0  CREŞTERE  CU  2  KG  DE  PORUMB  Şl  2  KG  DE  GRÂU   V.  Credite pentru învăţământ
               LA  HECTAR  FAŢĂ  DE  ANUL  2000   .          VI. Credite pentru plata unor cheltuieli ocazionate
         Domnule  Prim Ministru,                          de diverse evenimente
         Am  găsit  această  modalitate   de  a  mă  adresa   direct               o ferite de
      dumneavoastră într-o problemă vitală atât pentru Guvernul  pe care-l
      ponduceti,  dar,  mai  ales,  pentru  Agricultura şi  Silvicultura  României.
     'Motivul  unui  astfel  de  demers  porneşte  de  la  Bugetul  repartizat   BANCA COMERCIALĂ               i
      Ministerului Agriculturii,  Alimentaţiei şi  Pădurilor pentru anul  2oo1.
         Domnule Prim Ministru, aţi declarat in repetate rânduri, spre bucuria   ROMÂNĂ
      celor mai  mulţi cetăţeni, că Agricultura este o prioritate a Guvernului,
      dar după cum  arată  Bugetul  Agriculturii  nu  prea  există  sincronizare   Banca de care aveţi nevoie!
      între  vorbe  şi  fapte  şi  refuz  să  cred  că  Ministerul  Finanţelor  poate
      să-şi pună şeful 7ntr-o  situaţie cel  puţin jenantă, repartizând Ministerului
      Agriculturii 9500 de miliarde, adică jumătate din ce a primit Agricultura
      cu  un  an în  urmă.  Culmea  ridicolului în  construcţia  bugetului  pentru   SERVICII SECRETE  ISTORin  se  R€P€Tfl
      agricultură porneşte  de la faptul  că se stabileşte o creştere a producţiei
      agricole in anul 2oo1 de 1,5 %. în termeni reali, prin buget se stabileşte   Pentru o bună funcţionare a serviciilor secrete este nevoie de existenţa
      o creştere cu 2 kg de porumb sau grâu  la ha faţă de anul 2ooo şi nu   unul cadru legislativ adecvat, care să stabilească toate coordonatele legale
      mai extind "marile salturi’ la alte culturi sau  la domeniul zootehnic.  privind activitatea acestora, pentru stabilirea de drepturi şi obligaţii a tuturor
         Ca să  nu  vă  mai consum timpul,consider,domnule  Prim  Ministru   celor implicaţi în activitatea informativă şi care primesc atributul de secret fie
      că Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor îi trebuie, pentru a   că este vorba de acţiune, persoană, document.
      nu se dezagrega, cel  puţin 15.000 de miliarde de lei pentru acest an.
                                                            Legea secretului de stat este valabilă pentru toate instituţiile abilitate în a
      în afară de banii care  vor veni din afară pe diferite căi.  desfăşura culegere de informaţii şl apără sau ar trebui să apere tot ceea ce
         Agricultura Şi Silvicultura  trebuie  să-şi  organizeze exploataţiile,
      să-şi  protejeze  fondul  genetic  şi  cercetarea,  să  repună  pe  picioare   ţine de valoarea unei entităţi, în cazul nostru, a unei ţări.
                                                          ^Astfel de legi au apărut şi vor continua să apară, societatea fiind Tn continuă
      sistemele  de  Irigaţii,  să  planteze  puieţi  pe  terenurile  degradate  şi   schimbare,  încă de  la  începutul  secolului  al  XX-lea,  cazul  Franţei,  Angliei,
      despădurite,  să  ordone  mobilizare  generală  pentru  toţi  specialiştii   SUA etc.
      români tn domeniile sanitar-veterinar şi fitosanitar, pentru că altfel vom   Ceea ce trebuie semnalat în privinţa României, este că Istoria s-a repetat
      fi nevoiţi să cheltuim  2-3 bugete  naţionale pentru a distruge bolile şi   până in anul 2001, în legătură cu elaborarea, eficientizarea şi promulgarea
      dăunătorii animalelor şi plantelor care pot pătrunde  în România. Toate   „acestui cadru legislativ.
      acestea  nu  se  pot  realiza  prin  îndepărtarea  sau  disponibilizarea   Timp de 11 ani, 1902-1913, memorii şi rapoarte nenumărate sesizau lipsa
      specialiştilor  din  agricultură  şi  silvicultură,  prin  transformarea   unul serviciu de informaţii performant şi a cadrului legislativ deficitar, comparativ
      Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor într-un copil cuminte,   cu a altor ţări.
      care acceptă orice măsură a marelui  pedagog  - Ministerul Finanţelor.  Autorităţile politice şi administrative au stat impasibile 11  ani, aşteptând
         Pentru  ca  semnalele  generate  de  poziţiile  clar  exprimate  de   ca războiul să grăbească luarea deciziilor pro.
    I   deputaţii şi senatorii din Comisiile de Agricultură, Silvicultură, Industrie.   Războiul contribuie ia apariţia  primei  legi  a contraspionajului  (1913)  şi
     -Alimentară şl Servicii specifice conduc la un vot negativ, vă rog domnule   apariţia serviciului de informaţii al armatei române (1917).
    1  Prim  Ministru,  să  vă  folosiţi  influenţa  pentru  ca  Ministerul  Finanţelor   Aceleaşi foruri  mai aveau  nevoie de  încă  7  (şapte) an! ca să accepte
      să-şi reconsidere  modul de gândire faţă de Agricultură şi Silvicultură   ideea unui serviciu de Informaţii de sine stătător* cu un regulament şl statut
      şi faţă de 50 % din populaţia acestei ţări.        propriu (1924).
                           Cu aleasă consideraţie, Iile NEACŞU   Despre aceleaşi fapte politice vorbim şi atunci când mai treceau încă 24
              Preşedintele Comisiei  pentru agricultură, silvicultură,   de ani ca să avem un serviciu de informaţii naţional ofensiv, comparabil cu alte
                       Industrie alimentară şl servicii specifice.  structuri similare (1940).   -V a  arm a-   Mlhaela ORJANU

      C Ă L Ă U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T   A F L A T   ÎN   S L U J B A   T U T U R O R   O A M E N IL O R
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10