Page 5 - Calauza_2001_584

I------- ------- 1
De eşti bărbat bine făcut, ne străzile Moscovei. ! O p o e tă a c o p e rită cu ((o ri
rişti să fii recrutat forţat pentru oastea rusă! , La Casa de cultură din Orăştle, Intr-un cadru organizat ca
.pe n tru zile m ari, a avut loc lansarea volum ului de debut
Ziarele occidentale dar şi un tânăr de origine moldovenească „ALFABETUL UNEI ŞOAPTE" a poetei NUŢA CRĂCIUN, volum
au confirmat recent că la Moscova şi în alte oraşe ale Marii Rusii, : apărut în colecţia D ebut a editurii CĂLĂUZA. Au vorbit despre
se practică luarea la oaste cu... arcanul. Efectiv, confruntate cu o j poetă şi despre carte: preot dr. loan Octavian Rudeanu -
scădere dramatică a încorporărilor pentru imensa armată rusă, cu Directorul Direcţiei Cultură, Culte şi Patrimoniu, losif Blaga -
fuga tinerilor ruşi de a nu merge la armată de teamă să nu ajungă prim arul m unicipiului, Valeriu Bârgău - directorul E diturii
în Cecenia (unde mor circa 3-4 soldaţi în fiecare zi de confruntare), CĂLĂUZA, poetul Ican Vasiu - redactor şef al unei publicaţii lo­
autorităţile militare ruse au fost nevoite să treacă la încorporări cale, precum şi fosta dirigintă a poetei. N-am mai văzut de mult
forţate de bărbaţi aflaţi pe stradă, în mijloacele de transport în atâta căldură umană revărsată asupra unei fiinţe, aşa cum s-au
manifestat orăştienii cu poetă lor dragă. Pur şi simplu poeta a
comun, în localuri sau la discoteci.
fost acoperită cu flori, cu pupături şi cuvinte de sprijin.
. Moldoveanul Ignatie Marchitan din Chişinău a fost scăpat de
Fiind o poetă talentată, Nuţa C răciun a avut o lansare pe
la centrul de recrutare forţată al Armatei Rusiei, de către fratele
măsură!
său, funcţionar al Ambasadei Moldove! la Moscova. A avut noroc.
Nu se ştie prea bine câţi străini au ajuns să slujească sub steagul
lui Petru cel Mare... Fetele care au născut un copil...
S. D iaconescu 1 Cititorul nostru Nasta Radu dm C osteşti Deal s-a deplasat per­
U ________________I sonal la redacţie şi ne-a rugat să publicăm următoarele îndemnuri ale
sale: „Domnişoarele care au născut un copil de fată. nu au dreptul să
se îmbrace în rochia de mireasă. Voalul însemnează curăţenie."
Nasta Radu, C osteşti Deal
N O U T Ă Ţ I
La Orăştie a avut loc MAIALUL
E D I T O R I A L E
Un fel de Daciada spdrtivâ a străpuns ca un fir roşu manifestările de
Industriaşul MAIAL petrecute duminică 27 mai a.c. la Orăştie. Astfel, citam din programul
Aurellan Seraflnceanu publicat în Buletinul informativ al Consiliului local şi al primăriei municipiului
Orăştie: „Orele 10,00 - Plecarea coloanei de participanţi (sportivi, artişti,
a tipărit o nouă carte: meseriaşi, elevi, tineri, adulţi) de la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu, spre
Poieniţa..." în fruntea coloanei mai lipsea losif Visarionovici Stalin, dacă
CREAREA DE ÎNTREPRINDERI judecăm după tonul şi turnura redactării ştirii!
NOI ÎN ZONELE MINIERE.
în afara acestor tehnici vechi de redactare, orăştienii s-au simţit bine
de Maial. (I.P.)
Document ECATERINA VARGA - doamna moţilor

- urmare din pag. 1 - au fost date de repetate ori, acum de trei ani, anume că şi până ce se
cea mai importantă mişcare socială după răscoala lui Horia, Cloşca şi va judeca de locurile/foruriie N.T./prea înalte, cearta lor, ei sunt datori
Crişan, precedând-o şi prevestind Revoluţia din 1848 a lui Avram lancu. a-şi îndeplini serviciile după obiceiul (pământului) care şi acum este în
S-a scris foarte puţin despre această femeie, „de o frumuseţe răpitoare” putere, şi de a da pe mâna funcţionarului judeţean pe răzvrătitoarea
după cum îşi mahamintea în 1918 o bătrână - llinia din Zlatna, satul vagaboandâ Caterina Varga, care nu încetează de a-i linguşi şi încărca
Feneş, care avea 102 ani conform „Foii interesante” din Orăştie. cu vorbe neadevărate: căci cu dispreţul autorităţii publice şi cu mâna
„Caterina era îmbrăcată numai în haine româneşti, deşi făcea parte criminală şi cu ameninţări împotriva funcţionarilor publici au îndrăznit
dintr-o familie de mici nobili (maghiarizată N.A.) de pe Tâmave, se să împiedice acea executare.
purta ca una de-a noastră. Spre a ne supune cu cea mal mare umilinţă prea înaltei porunci
Viorelele - se spune pe etici - că sunt ochii Doamnei Moţilor. Şi se mai crăieşti adusă la cunoştinţa acestui guvern în decretul crăiesc publicat
zice că la 100 de ani ies Vîlvele Băii, trimise de sufletele băieşilor pe care la 31 iulie a.c. sub nr. 3858, se încredinţează completului judeţului
ea i-a salvat de la moarte şi o strigă. Atunci înfloreşte şi sângele voinicului, Alba inferioară, cu nr. de azi, ca fără amânare să îndrumeze la faţa
sângele lui Horia, o floare ca inima lui cum nu se mai află... mirosind a locului pe supremul judecător Francisc Bojor ca un om cunoscut pentru
busuioc şi a sânziene, şi a scorţişoară şi a vanilie... şl a toate florile prevederea şl energia sa necesară.
pământului." El va avea înainte de toate să sfătuiască serios pe robii băieşi/
După cum vedeţi, v-am descris doar o legendă, care s-ar putea să colonii/suspomenitelor sate. proprietate a fiscului, ca să se supună prea
aibă o scânteie de adevăr. Dar, revenind la istorie, consider că amabilelor ordine, atât in ce priveşte serviciile lor pe domeniu cât şi
documentul de faţă, redactat în original în limba latină, vine să aducă extrădarea neapărată a Caterinei Varga. în acelaşi timp va avea la
unele relaţii noi, care dacă nu sunt cu totul necunoscute, le întregesc îndemână asistenţă militară îndestulător, atât pentru a lua măsuri în
pe cele ştiute până în prezent, în legătură cu m ăsurile luate de cazul când pe neaşteptate s-ar refuza, ca şi până acum, ascultarea
orânduirea austro-ungară pentru arestarea Ecaterinei Varga, stând dorită, cât şi pentru prinderea şi înlăturarea momentană a Caterinel
închisă la Aiud din 1846 până în 1851, murind în 1858 de oftică. Pentru Varga, precum şi pentru a efectua executarea celorlalte ordine prea
a veni în sprijinul cercetătorilor, profesorilor, studenţilor, elevilor, cât şi înalte, publicate până acum.
a marelui public interesat, redau mai jos conţinutul acestui interesant Această poruncă a fost adusă, azi, sub acelaşi număr la cunoştinţa
document acuzator, al unui agent-delator ungur, din care se poate vedea înaltului comandament militar, iar în ce priveşte asistenţa militară
cât de mare a fost Influenţa Ecaterinei Varga asupra moţilor iobagi, îndestulătoare să ia contact cu cea mai apropiată prefectură militară:
mineri din munţii Apuseni ridicaţi la luptă împotriva jugului nemilos al spre a stabili împreună/cu Băjor/cele da cuviinţă.
stăpânitorilor nemeşi, pregătind într-un fel (cu 2 ani înaintai)' marea Despre măsurile luate va binevoi/teziauriatut/ a lămuri fără amânare
ridicare la luptă de sub conducerea lui Avram lancu, în revoluţia de la pe guvernul crăiesc.
1848 din Transilvania: Aceste s-au trimis tezauriatului crăiesc, faţă de cererile sale
„înaltului Tezauriat Crăiesc în Marele Principat al Transilvaniei” înaintate în 1 şi 2 iulie a.c. sub nr. 3759 şi 4248; se modifică aceasta
Cu prietenie spre cunoştinţă, oficial, pe lângă retrimiterea anexelor.
Din raportul umilit al Guvernului Crăiesc înaintat cu reverenţă prea De la Guvernul Crăiesc al Marelui Principat al Transilvaniei Cluj
sfinţiei sale majestăţii în ziua de 16 mai a.c. sub numărul 5914 Urb. (Claudopoli) la 10 august 1846. ,
1958, în chestiunea intrigilor Caterinel Varga, care îndeam nă la Paul Kâlnoki, secretar guvernator (gubernial) mp."
rezistenţă împotriva domeniului pământesc pe comunităţiie/locuitorii/ în stânga, jos, urmează apoi parafa şi urma marelui sigiliu al
din satele Bucium, Abrudsat şi Cărpiniş, s-a înţeles în forul prea înalt secretariatului guvernământului. Numele eroinei l-am lăsat transcris,
că supuşii fiscali din satele sus pomenite nici după repetatele dispoziţiuni în trei feluri (în document), precum a procedat şi P. Kâlnoki. După cum
ale guvernului crăiesc şi ale funcţionarilor judeţeni ai domeniului, nu se ştie, conducătoarea de fapt a acţiunilor minerilor din domeniul Zlatna,
îndeplinesc obligaţiile datQrate de ei conform poruncilor prea înaltelor este prinsă prin vicleş'ug de autorităţi şi întemniţată la Aiud („Istoria
ordine, în urma înţelegerii lor cu Domeniul fiscal de la Zlatna. Ordinele României în date", E ^.R., 1971, pag 183, al. 27-29).

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R