Page 7 - Calauza_2001_596
P. 7

(                          Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor





         DIALOG CU EVA IOVA, redactor-şef  la „FOAIA ROMÂNEASCĂ”

                                             din Ungaria
                    -  urmare din pag.  1 -             maghiar, a apreciat pozitiv această lege.  Părerea mea este că
                                                        ar  avea  dreptate  dacă  şi  celelalte  state  ar acorda  o  astfel  de
        -   Am  simţit  dintotdeauna  o  chemare  aparte  pentru  presa   atenţie minorităţilor lor din afara frontierelor.  Dar eu cred că nu
     scrisă.  Deşi  am  terminat  studiile  la  Szegedin,  la  catedra  de   se  poate  compara  situaţia  românilor  din  Ungaria  cu  cea  a
     română-maghiară şi  deşi  sunt de  profesie  profesor de  limba şi   ungurilor din România. De aceea, după părerea mea, în legătură
     literatura română şi maghiară, am îmbrăţişat profesia de jurnalist.   cu  această  lege,  trebuie  să  aibă  şi  ungurii  o toleranţă cu  mult
     Mai întâi la televiziunea şi  radioul din Szegedin,  la redacţiile de   mai mare faţă de români, o deschidere faţă de politicienii români,
     limba  română.  încă  de  pe  atunci  mă  preocupa  ideea  realizării   pentru  că  sunt  convinsă  că  neînţelegerile  s-au  ivit  tocmai  din
     unei reviste pentru familiile româneşti din Ungaria. Adevărul este   acest  motiv:  că  nu  s-a  discutat  destul  despre  această  lege.
     că „Foaia românească” -  săptămânalul pe care îl conduc acum,   Ungurii  spun  că  s-a  discutat,  românii  pe  de  alta  că  nu  s-a
     a întâmpinat mari greutăţi pe la începutul anilor 1990. Nu reuşea   discutat.  Cert este că eu, ca jurnalist,  am aflat că în  momentul
     să-şi  găsească  propria-i  cale,  rostul  şi  rolul  în  comunitatea   când  s-a  votat  această  lege  în  Parlamentul  de  la  Budapesta,
     rom ânească  din  Ungaria.  De  aceea,  conducerea  Uniunii   nu  exista' varianta  ei  în  engleză sau  română.  Astfel  că,  a  fost
     Culturale  a  Românilor din  Ungaria,  cea care  a fondat acum  50   greu de cunoscut pentru ceilalţi, conţinutul ei exact. Probabil că
     de ani  această  publicaţie,  a  luat curajoasa  hotărâre  de  a pune   ungurii au greşit atunci când au votat această lege aşa de rapid
     în  fruntea  ei  un  om tânăr care să aibă  la  rândul  său  curajul  să   şi  au  urgentat  aprobarea  ei.  In  ceea  ce  priveşte  românii  din
     decidă, să aducă noutăţi în revistă şi să fie categoric atunci când   Ungaria, nu au votat această lege, precum nici marea majoritate
     este  nevoie.  De aceea,  de când sunt în fruntea acestei  reviste   a cetăţenilor din Ungaria care nu au nici o treabă cu ea. Trebuie
     am făcut mari şi necesare schimbări, cum ar fi: formatul, numărul   şă vă mai spun că noi nici nu avem reprezentant în Parlament,
     de pagini  dublat,  paginile  de exterior în culori.  Şi toate acestea   în  cazul  minorităţiilor  din  Ungaria  problema  aceasta  nu  s-a
     din dorinţa de a face o revistă cât mai atrăgătoare pentru cititorii   rezolvat cu toate că există posibilităţi ca această şansă să existe
     noştri. Bineînţeles că în acelaşi timp s-au produs mari schimbări   şi pentru noi, conform legii minorităţilor. Totuşi, Parlamentul din
     şi în conţinut.                                    Budapesta  nu  doreşte  acest  lucru.  Iar  legea  aceasta  despre
        -  în poziţia in care vă aflaţi, trebuie să cunoaşteţi foarte bine   care discutăm  este tăcută doar de  politicieni.
     pulsul  com unităţii  şi  al  cititorilor  dvs.  Cum  sunt  rom ânii  din   -   Guvernul  de  la  Bucureşti  vine  în  sprijinul  com unităţii
     Ungaria,  d-nă Eva Iova?                           românilor din  Ungaria?
        -  în primul rând sunt foarte sensibili şi nu au curajul să discute   -   Guvernul  României  sprijină  de  câţiva  ani  comunitatea
     în public despre problemele care îi frământă.  De aceea noi am   românilor  din  Ungaria.  Pot  spune  că  anul  2000  a  fost  un  an
     căutat să realizăm o revistă mai deschisă către aceste probleme,   record în acest sens. Sperăm însă ca în viitor să fie şi mai bine.
     mai sinceră, care să se bazeze foarte mult pe realitate. Ne place   Trebuie  însă  să  avem  şi  noi  răbdare  până  când  România  va
     sau nu ne place -  asta este: suntem pe calea unei asimilări care   avea o economie la fel de bună ca a altor ţări dezvoltate.
     sigur  nu  poate  fi  stopată,  dar  încetinită  cred  că  se  poate.  Ca   -  Ne puteţi da câteva exemple de ajutor concret?
     urmare  a  tuturor  demersurilor  noastre,  ne-a  crescut  numărul   -   Sigur.  Anul  trecut,  de  exemplu  au  fost  renovate  două
     abonaţilor. Acum avem cititori şi în  România, în judeţele Arad şi   biserici cu ajutorul  unei  sume importante din partea României.
     Bihor. Ceea ce mă bucură este faptul că tinerii au început să ne   Apoi, „Foaia românească" de 5 ani primeşte o donaţie de hârtie
     citească din ce în ce mai mult.                    foarte  însemnată.  De  asemenea  există  mereu  oferte  pentru
        -  Spuneaţi de asimilarea care nu poate fi stopată. A cui este   taberele de copii sau cursuri de perfecţionare pentru profesori.
     mai mare responsabilitatea pentru acest lucru?     Adevărul  este  că  legea  statutului  de  maghiar  supără  politica
        -   Cred  că,  pentru  păstrarea  limbii  materne  nu  poate  fi   internă a unei ţări,  şi  atunci trebuie  să ne gândim cu toţii  oare
     responsabilă numai şcoala sau biserica, ci şi familia. Dar familiile   cui îi facem bine cu o astfel de lege?! Pentru că şi eu am discutat
     de  rgmâni din  Ungaria s-au schimbat foarte  mult în ultimii zece   cu intelectuali din  România,  atât români cât şi  unguri şi  nu toţi
     ani.  In general, în majoritatea familiilor din vremea de astăzi nu  sunt de acord cu această lege. Este nevoie de un ajutor in rândul
      e discută,  practic nu se  mai comunică, în  nici  o limbă.  Părinţii   minorităţilor dar nu în aşa fel încât să ne stricăm relaţiile unii cu
      unt mereu ocupaţi până seara târziu, iar copiii vin de la şcoală   alţii.  Pentru  că  românii  şi  ungurii  vor  trebui  să  trăiască  aici,
     şi  apoi  stau  toată  ziua  în  faţa  televizorului.  Copilul  român,  în   împreună ,,până-i lumea1' aşa că nu ne putem permite să iscăm
     această situaţie, aude toată ziua numai limba maghiară. Iar seara   false probleme între  noi.  Şl  cred că cel  mai  bine cunosc acest
     când se întorc părinţii acasă, cine ştie dacă mai spun o frază în   lucru  cei  ce  trăiesc  în  Ardeal.  Ar  fi  un  risc  prea  mare  să  ne
     româneşte. Ceea ce este mult prea puţin. Deci, am convingerea   duşmănim  unii  pe  alţii.  Şi  ca  urmare  nu  se  poate  aşa  ceva.
     că şi societatea în care trăim joacă un rol în toată această situaţie.   Sigur,  politicienii  maghiari  au  experienţă  mai  mare  cum  să-şi
     Ca urmare, o mare parte din sarcina păstrării limbii materne cade   trateze maghiarii din afara graniţelor, pe când politicienii români
     pe şcoală şi îndeosebi pe profesori. Şi asta pentru că majoritatea   nu  au  această  experienţă.  Cum  nici  noi,  de  altfel,  românii  din   X
     copiilor  când  ajung  la  grădiniţă  sau  la  şcoală,  aduc  cu  ei  din   Ungaria. De foarte multe ori ni s-a întâmplat să vină o delegaţie
     familie, foarte puţine cunoştinţe de limba română. Datorită faptului   din  partea guvernului  român  sau de  la vreun  minister şi  să  ne
     că  toată  ziua  copilul  este  „bom bardat”  cu  informaţii  în  limba   întrebe  dacă  avem  nevoie  de  ajutor.  Dar  din  păcate,  noi  nu
     maghiară. Iar în ultima vreme viaţa noastră socială.s-a schimbat   ştim să cerem iar ei nu ştiu să dea. Cred de aceea, că împreună
     atât de mult încât trebuie să faci eforturi duble, chiar triple pentru   ar trebui să învăţăm oum se cere şi cum se dă ajutorul.  Pentru
     a-ţi păstra limba maternă.                         asta  ar  trebui  să  ne  întâlnim  mai  des,  să  discutăm,  să  ne
        -  Există şi alte posibilităţi de menţinere a spiritului românesc   cunoaştem  şi să ne înţelegem  reciproc.
     în comunitatea de aici?                               -   Care  ar  fi  una  din  supărările  dvs  în  comunicarea  cu
        -  Rămânând  la mass-media, în fiecare săptămână avem la   România?
     televiziunea  maghiară,  o  emisiune  în  limba  română,  de  25  de   -  Una dintre ele ar fi că România nu-şi cunoaşte cum trebuie
     minute, iar la Radio Szegedin avem zilnic două ore de emisiune.   românii din jurul graniţelor sale, nici după zece ani.  Probabil că
     Pe  lângă  revista  noastră,  mai  există  şi  publicaţii  periodice  ce   pentru  această  situaţie  poartă, o  vină  şi  presa  pentru  că,
     prezintă în primul rând tradiţiile românilor de aici sau rezultatele   majoritatea  oamenilor de  rând  din  România  nu  cunosc  ce  se
     diferitelor cercetări  istorice,  culturale  şi  folclorice.  La  Szegedin   întâmplă  în  imediata  apropiere  a  graniţelor  sale,  acolo  unde
     m ai  apare  o  re vistă   ro m â n o -m a g h ia ră   ce  se  num eşte   trăiesc români. Poate că au auzit ceva mai mult despre românii
     „C onvieţuire” .  Există  şi  publicaţii  la  nivel  local  dar  de  mică   din  Basarabia  şi  Bucovina.  Dar  mai  sunt  şi  alte  regiuni  unde
     răspândire.                                        trăiesc români.  De aceea cred că mass-media din România ar
        -  Sunteţi jurnalist şi în m od sigur aveţi şi dvs o opinie despre   avea  o  datorie  mare  faţă  de  românii  din  afara  graniţelor ţării.
     noua  lege  dată  de  Parlamentul ungar cu privire  la  statutul de   Dar probabil că va trebui să învăţăm şi acest lucru tot împreună.
     maghiar.  Ne puteţi spune şi nouă această opinie?  Mă  gândesc  de  o  vreme  la  un  lucru.  Este  foarte  uşor  să  ai
        -  Da,  pot spune, dar absolut numai părerea mea personală.   sentimente româneşti în România, dar vă spun sincer că eu am
     Se discută mult şi în cercurile noastre despre acest lucru. Chiar   găsit în  România foarte  mulţi.români  care  nu  sunt mai  români
     în această perioadă au apărut în presă părerile unor conducători   decât  sunt  eu,  de  exemplu.  însă  ei  nu-şi  trăiesc  cu  adevărat
     ai  comunităţii  noastre,  păreri  cu  care  mulţi  dintre  intelectualii   românitatea, nu conştientizează acest lucru, li se pare mult prea
     români  din  Ungaria  nu  pot fi  de  acord.  Un  exemplu  concret în   firesc, poate chiar banal. în schimb la noi,  situaţia este cu totul
     acest  sens  este  că  preşedintele  Autoguvernării  Românilor din   alta.  Vă rog să mă credeţi.
     Ungaria, Traian Cresta, preşedinte ce este recunoscut de statul  _____________ Dialog realizat de Mariana PÂNDARU_______


     CALAUZA -  SA £?A M A N A L  INDEPENDENT AFLAT ÎN  SLUJBA TUTUROR  OAMENILOR
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12