Page 7 - Calauza_2001_599

( ggC S ^ Q ^ Q 3 ^ l3 00 Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ţp a 3£g>o ^ ')

„CALAUZA" LA ROMANII DIN UNGARIA

n FOAIA ROMÂNEASCĂ" - o jumătate de secol în slujba şi inimile românilor din Ungaria!
I _ ---------------------------------------------- !
, Uneori limba
ÎNFLORIT-O RUQUŢU...
română a depins - cântece ale românilor din .
de îin om... Ungaria - I
I Cine a citit cu atenţie C onsiderat un succes, I
| interviul cu Prea Sfinţitul acest prim (şi singur deocam­
1 SOFRONIE, Episcop al Bise- dată) CD cu muzică populară |
| ricii Române din Ungaria pub- a românilor trăitori în Ungaria, i
I licat în ultimele numere ale se bucură de un real succes I
I CĂLĂUZEI precum şi interviul în rândul com unităţii şi nu I
| realizat de Mariana Pândaru cu numai. Apariţia lui a fost po­
. 1 Doamna EVA IOVA, director al sibilă cu sprijinul financiar al |
^Săptămânalul „FOAIA ROMÂ- Autoguvernării pe Ţară a Ro- i
■ NEASCĂ", publicaţie a româ- mânilor din Ungaria, al Uniunii I
I nilor din Ungaria, se va simţi mai C ulturale a Rom ânilor din I
I sigur pe sine, aflând că dincolo Ungaria al redacţiei de limbă
de Tisa sunt români care trăiesc română al Uniunii Culturale a |
| din generaţie în generaţie, de la Rom ânilor din Ungaria din i
I începutul lum ii pe aceste cadrul radioului din Szeaedin I
I tărâmuri ale fastuoasei Dacii precum şi al Editorii NOL I
I Densuşiene. CD-ul cuprinde 19 melodii
. O revelaţie a constituit reprezentând zonele cu |
I pentru mine publicaţia româ- m ajoritate românească din i
| nilor din Ungaria! N-o cunosc pe Ungaria. Interpreţii sunt trei: I
• doamna Eva Iova, director al Eva Cozma, Svetozar Unc şi I
| săptămânalului „Foaia româ- Vasile Pap, acompaniaţi de
• nească", dar numerele publi- Formaţia „H o ra” . Ei sunt cei |
I caţiei aduse din Ungaria mă fac mai apreciaţi solişti de muzică i
| să cred că e o bună construc- populară din rândul comu- I
1 toare de publicaţie, o bună nitaţii româneşti din Ungaria şi I
| „fă că to a re " de publicaţie. totodată cei mai cunoscuţi
I Numai cine a făcut sau face o păstrători şi continuatori ai |
I publicaţie de tiraj, care să fie tradiţiilor româneşti pe aceste i
I iubită de oameni poate aprecia meleaguri. I
un coleg, mai ales că acel coleg Câteva din melodiile CD-ului: I
| are o misiune mult mai grea; el „Bună dimineaţa” , „Vino mân-
I trăieşte şi scrie într-o mare dră-n ioc” ,. „Lele nană dună- |
I maghiară unde românul poate reană , ,,lnflorit-o ruguţu” , i
I fi tentat (cunoscând foarte bine „C ântece de nuntă din I
limba maghiară) să citească alte Micherechi”. I
I sute şi mii de publicaţii. Uneori ( f Mariana PÂNDARU 1
| limba română a depins de un La AOiveRSARe L
‘ om sau alt om; a depins de I Sediu pentru J
I Aron Pumnul, de Văcăreşti, de Volumul „O jum ătate de volum inoasă despre istoria
Mateevici, de Eminescu, de ve a c (1 9 5 1 -2 0 0 1 )” (Din celor 50 de ani de la apariţia Naţionalităţi este in
I loan Alexandru şi de alţii. arhiva presei scrise româneşti primului ziar românesc. Presa pericot
| Aceşti oameni au avut un din Ungaria) este mai mult un ne-a întreţesut în toate timpurile
1 zvâcnet ce au dus limba ro- album , decât o carte, o viaţa noastră de minoritari... Până acum Secţia pentru
| iTiană înainte, i-au dat un plus cronică ce cuprinde o mulţime La selectarea materialelor I N aţionalităţi a Institutului
I de curaj, o nuanţă naţională de scrisori semnificative din ne-am străduit să întocmim în | Maghiar de Cultură a func-
I pentru a-i trezi pe ostaşi, pe cursul celor 50 de ani, de prim ul rând o culegere din ' ţionat după un decret guver-
I lucrătorii câmpului, pe truditorii când apare „F o a ia rom â­ acele artico le ce pre zin tă | namental, care recent s-a
tuturor vremurilor. nească” , gazeta comunităţii oameni de demult, soarta ro­ . anulat'. Astfel, a expirat cadrul
| Fără s-o cunosc pe Eva româneşti din Ungaria. mânilor de pe aceste melea­ ■I ju rid ic de funcţionare al
I Iova, cred că această doamnă Unicul săptămânal al co­ guri, portrete, reportaje, inter­ I secţiei, în ciuda faptului că
I are ceva din misiunea marilor munităţii româneşti din Un­ viuri, scrieri care şi astăzi pot până acum această secţie a
I înaintaşi ai limbi române. Ea oferi cititorului mari bucurii. | fost singura instituţie culturală
stăpâneşte spiritual prin Foaia garia s-a străduit pe parcursul I de stat a minorităţilor.
I româneasca zeci de mii de celor cinci decenii de exis­ Dar fără ziariştii şi colabo­ 1 „Norm al" că în această
I români. Ştie să facă gazetărie, tenţă să fie un fel de îndru­ ratorii din ageşti 50 de ani, | chestiune nimeni nu a cerut
' nu iartă, rţu uită, e aproape de mător al cititorilor, o tribună de FOAIA ROMANEASCĂ poate ■ părerea şi jiim e g i nu a
I limba truditorului de rând, arbi­ discutare a celor mai impor­ nu ar fi ajuns „vârsta" de 50 I consultat autoguvernările pe
trează cu diplom aţie între tante probleme care-i preo­ de ani.
I Guvernul de la Bucureşti şi cel cupau pe membrii comunităţii, Le mulţumim lor, tuturor, că I ţară ale naţionalităţilor. După
| de la Budapesta, trăieşte, un focar ce păstrează limba românii din Ungaria pot citi ! informaţiile revistei electro-
[ nice ETNONET, comisarului
1 există! maternă obiceiurile strămo­ româneşte şi în secolul XXI. I parlam entar al drepturilor
| „Foaia românească" are tot şilor. S-ar putea scrie o carte Eva IOVA - redactor şef. I minorităţilor i s-a înaintat o
I 16 pagini ca şi CĂLĂUZA, e
I plăcut scrisă, tehnoredactată | cerere de anchetare a situa-
I fără să plictisească, materiale şi • ţiei.Ovari Istvan, şeful depar-
informaţii de mică întindere Scrisoarea celor 13 preşedinţi I tam entului la M inisterul
| trăiesc lângă articole unde sunt I Culturii a declarat că decizia
I dezbătute pe larg probleme vii Preşedinţii reprezentan­ internaţionale să fie regle­ guvernamentală 92 nu este o
I ale românilor din Ungaria şi de ţelor pe ţară ale minorităţilor mentată şi unitară. Preşe­ | eroare le gislativă, pur şi
I pretutindeni. Felicităm din toată ain Ungaria au trimis săp­ dinţii minorităţilor au sem­ I simplu, sarcinile prevăzute
inima pe doamna Eva Iova, pe tămâna trecută o scrisoare nalat că doresc să discute cu ' până acum au fost înde-
| colegii din redacţie, pe cititorii de ministrului de externe Mar- m inistrul de externe şi I plinite.
i la Foaia rom anească şi le tonyi Janos, cerând iniţierea despre controversata lege a ■ Ministerul consideră că
t i^rirr, să rămână tot lângă inima unei întâlniri cu şeful diplo­ statutului pentru maghiari, I Institutul Maghiar de Cultură
I românului. Cine se depărtează t are şi pe mai departe datoria
de inima românului (oriunde ar maţiei ungare. despre efectul pe care să asigure şi să coordoneze
I trăi el) se pierde in Babilonul Conducătorii naţionali­ aceasta îl va exercita asu­ I sarcinile cu caracter cultural
| care înghite fără îndurare totul, tăţilor ar dori ca reprezen­ pra naţionalităţilor din Unga­ ■ ale naţionalităţilor din Un-
■ dar mai ales îşi pierde iden- tarea auto-guvernărilor la ria în momentul când. va fi I garia, sarcini care sunt defini-
I titatea. protocolurile de stat şi, în spe­ pusă în aplicare. I tive şi în documentul con­
j__________ _Va Ieri u B ARGĂU cial, în relaţiile bilaterale ' I.K. s titu tiv . R. Ruja

F c AlAu z a - sAp t Am â n a l in d e p e n d e n t a f l a t I n s l u j b a t u t u r o r o a m e n il o r