Page 10 - Calauza_2001_600
P. 10

C ls & ^ S 'U W  Săptăm ânairndQ peridenfaflatînsluibătuturoroam enilor
                                                                                          d z L


             *  l7N NUME Ş I UN RENUME iNTR-O                     îffiffiTOR             Foc de artificii
                        C A R T E  D E  M E M O R II
                 Am  citit  cu  n e s tă p â n ită    procedează  într-o  situaţie  de   S e  au zi  p o arta  cum   se   m ea.  Aşa  cum  stăm  aici  n-am
              curiozitate şi ales interes cartea   e v a lu a re   şi  via ţa   m i-a  oferit   deschide  şi  pe  urm ă  cum  se   stat  n ic o d a tă   (cel  puţin  eu
              P ro f.  D r.  IO N   D R Ă G A N   -    deseori asem enea prilejuri în cei   închide  printr-o  trosnitură.  în   nu-mi amintesc); ar putea trezi
              , , D R U M U R IL E    V IE Ţ II   Şl   40 de ani de activitate didactică.   c â te v a   s e c u n d e   se  a fla u    cuiva râsul. C ineva şi-ar putea
              S T A ŢIILE   S A LE ”,  o  carte  de   Şi  m u lte  în c ă   n e -a   în v ă ţa t   faţă-n  faţă.  El,  pus  pe jăratec   răsturna cafeaua, din hohotele
              m em o rii  dar  şi  o  v a lo ro a s ă    distinsul  nostru  profesor!  gata  să-şl  verse  furia:  „N-ai   de  râs.  Dar să  nu  grăbim  prea
              m onografie  a  satului  B re tea   C itin d   a s tă zi  c a rte a ,  am    mult lucrurile mai ales că tu ştii
                                                                  vrut  să  mă  asculţi,  m adam ,
              Mureşană, în care s-a născut şi   propăşit cu  autorul  în  unele  din
                                                                  acum, chiar dacă mi-ai înlocui   să  mă  asculţi  ca  fetişcana  de
              a  crescut  autorul  într-o  familie   „staţiile  vieţii  sale”  similare  cu
                                                                  firele de păr alb,  nu îţi mai pot   altădată, frum oasă cum nu mai
              de  ţărani  vrednici,  fapt  cu  care   ale multora dintre  noi.
              se făleşte profesorul universitar   Primul  popas al copilului  de   spune  „rămâi".  E  prea  târziu,   întâlnisem   un  asem enea chip. -
              de  astăzi.              acum  60  de  ani  a  fost  la  Deva   locul  tău,  poate  fi  dincolo  de   U ite ,  d e vin   şi  eu  p o et.  TrnT'
                 Lectura  cărţii  a  fost  pentru   când  a  făcut  prima  sa  călătorie   m arginea  oraşului,  de  unde,   înving gândurile şi le rotunjesc
              mine  nu  doar o delectare,  ci  un   cu  tre n u l.  D o a m n e ,  câ t  de   culoarea cerului se vede  mult   cu  s e c u n d e le   tre z ite   în tre
              ră g a z,  o  o a ză   de  lin iş te ,  o   p u te rn ic   m -a   ră s c o lit  a c est   prea bine şi tu poţi să vorbeşti   pereţii  acestei  cam ere  unde
              bucurie, o plăcere să-l „aud” pe   episod pentru că şi eu făceam  o          m -ai  aşteptat  cu  poarta  des­
                                                                  cu  c in e   d o re ş ti.  C â n d   cu
              fostul meu profesor de acum 35   asem enea  „expediţie”  cam  în
                                                                  stelele,  când  cu  luna.  Poate,   chisă.  Şi eu  uite am trântit-o şi
              de  ani  povestindu-m i  m ie  şi   acelaşi  timp  şi  cu  acelaşi  scop,
                                                                  nu  iubeşti  luna,  deşi, în multe   m -a m   re p e z it  s ă -m i  vărs
              tuturor câte ceva despre o viaţă   spre  lumea şcolii şi a luminii!
                                                                  nopţi  îşi  arată  lim pezim ea  ca   ciudăţenile  m ele, cine ştie de
              de  O M   ajuns  septuagenar.  E   C ite şti  şi  reciteşti  cu  un
              a tâ ta    n a tu ra le ţe   în    stilul   zâ m b e t  n o s ta lg ic   a m in tire a    o  piatră  singuratică.  Ce  zici,   u n d e    iv ite ?    P o a te    din
              a u to ru lu i,  a tâ ta   c ă ld u ră   şi   autorului  de  la  vrem ea  când   nu  în cerci  să  m ă  în treru pi,   p e rin d ă rile   c a re   m -a u   dus
              sinceritate,  în cât  p ărea  că  îi   satul îi spunea  „m ăi  Ioanei”,  ca   p a rc ă   to tu l  e s te   a d e v ă ra t   acolo  unde  nu  m i-am   dorit?
              auzeam   glasul  blând  şi  vorba   apoi  apelativul  să  treacă  uşor   ce-ţi  spun?  N -aş  vrea  să  mă   D a r  c e -a m   ris ip it  m ai  pot
              uneori  şăgalnică.       sp re   re z o n a n ţa   stim e i   la  o p re ş ti,  te -a ş   ru g a  să  m ă   aduna?  îm i  poţi  spune  cum  e
                 Am învăţat în anii studenţiei   ..... domnişorulel".  De  aici,  apoi     cerul  când  îl  priveşti  de  unul
                                                                  asculţi  aşa  cum  n-ai  făcut-o
              m ele   tim iş o re n e    m ultă   la  „ d o m n u le   în v ă ţă to r",  la   sin g u r?   Ţi  se  p a re   ta rd iv ă
                                                                  prea  des.  Când  vroiam   să-ţi
              pedagogie  şi  psihologie  de  la   „dom nule  profesor*’  şi  tot  aşa
                                                                  a d u c   a m in te   cum   n e -a m    a c e a s tă   poveste  a  noastră?
              prof. dr. Ion Drăgan şi îmi stăruie   după  fiecare  staţie,  până  la  cel
                                                                  cu noscut,  tu-m i  rep licai  că   P o a te   a c e a s tă   p o v e s te   ne
              in  am in tire   un  e x a m e n   de   de  astăzi  „dom nule  profesor
              psihologie,  când  am   în ţeles   universitar doctor!”...  n-ar  fi  trebuit  să  se  întâm ple   a ju tă   să  m e rg e m   m ult  m ai
              greşit  întrebarea  din  subiect  şi   Deşi  drumul  vieţii  n-a  fost   acest  lucru.  Uite,  hai,  să  ne   d e p a rte !  S ă   ne  a s c u ltă m
              am  confundat  im ag in aţia  cu   uşor,  autorul nu insistă pe truda   a ş e z ă m   tu rc e ş te   şi  să  ne   b ă tă ile   in im ii  a ş a   cum   o
              reprezentarea (cred). Profesorul   titanică  a  învăţăturii  pe  care  a   privim în  ochi.  Aşa cum  n-am    fă c e a m   c â n d   c ă ră rile   din
              Drăgan  m -a  lăsat  să  vorbesc,   dus-o  toată  viaţa,  nu  ca  pe  o   făcut-o prea de multe ori.  Poţi   preajm ă  alergau  îm preună  cu
              apoi  m-a  oprit  spunându-mi  că   povară.                                  n o i.  C â n d   ia rb a   în c e p e   să
                                                                  spune  că  ţi-ai  dorit  alţi  ochi
              am confundat cele două noţiuni   E v o c a re a    a c tiv ită ţilo r
                                                                  m ai  frum oşi  d e c â t  ai  m ei?   prindă  rugină.  Nu  poate  fi  nici
              şi  că  despre  altceva  trebuia  să   universitare din Timişoara, m-au
                                                                  Ochii  tăi,  grei  de  vise  şi  de   o  m in u n e  şi  nici  m ă c a r  un
              vorbesc.  Eu m-am pierdut şi am   emoţionat  pentru  că  multe  din
                                                                  orizonturi,  ce  nu  se  term ină   m ira c o l.  C e   în c e p e   să  se
              încercat  să  ies,  considerându-   numele amintite sunt însoţite de
              mă respinsă, căzută.     „ re g re ta tu l  m eu  prof.  sau   n ic iu n d e ,  a v e a u   m e re u   o   întâm ple,  face  parte din  legea
                 E xam inatorul  psihologic,   coleg"...          s c â n te ie    p ro p rie .   P a rc ă    anotimpurilor.  încet - încet  aţa
              mi-a  pus  câteva  întrebări,  m -a                 tre c e a u   pe  o  p u n te   a lb ă    ne  trage  spre  toam nă.  E i^ce
              adus l a ...  subiect.    prof.  M ărlo ara  LU PU LESC U  aşezată peste un râu, în care,   zici,  după  ce  te  gândeşti  birre
                 Am  învăţat  pe  loc  cum  se  -  va urma -      se  s c a ld ă   m e re u   a p u s u l   de  tot  porni-vom   pe  cărările
                                                                  soarelui.  D acă  te  duci  acolo   poleite  cu  frunze?”
                                                                  la  m arg in e a  oraşulu i  ai  să   „ -  Dacă-m i arăţi un foc de
              SERVICII SECRETE             Document 12            scrii  ro m an u l  v ie ţii.  A ş a -i,   artificii  pe  cer,  porni-voml".
                                                                  M a d am ,  pardon,  ju m ă ta te a    Miron ŢIC
                                             SECRET
                 M in isteru l  d e   R es b o iu    Nr.  236,  31.03.1907
                 M a re le   S ta t  M a jo r
                                 REFERAT                             Conduci la un nivel superior
                 Astăzi numai este un secret pentru nimeni faptul că idealul naţiunei
              bulgare  tind  la  unirea  teritoriului  a  tuturor bulgarilor,  de  eghemonie  în
              întreaga  peninsulă  Balcanică,  ideal  pe  care-l  propagă  pe toate  cărţile,
              prin şcoli, presă etc., -  pregătind astfel opiniunea publică pentru resboiu.
                 De  asemenea,  nu  este  un  secret,  nici  afirmaţiunea  şi  părerea
              conducătorilor politici din principatul vecin, că Dobrogea este o provincie
              bulgară,  pusă  de  M arile  Puteri,  numai  în  mod  provizoiu  sub
              administraţiunea Guvernului Român şi deci face parte din teritoriul bulgar.
                 Pentru a aduce la îndeplinire, aceste aspiraţiuni, s-a stabilit un pro­
              gram  bine  chibzuit,  urmat  pas  cu  pas,  care  asigura  armatei  bulgare  o
              noua desvoltare sub toate raporturile.
                                                                                Bora Edition  II
                 între  altele,  o  măsură  pusă  în  aplicare  pe  anul  acestş  este
              disposiţiunea privitoare la sporirea numărului contingentului de încorporat.
                                                                                   GRATUIT
              După  probele  făcute  cu  ocasiunea  manevrelor  anilor  precedenţi,  cu
              chemarea rezerviştilor, până la vârsta de 40 de ani, pentru completarea
              efectivelor,  negăsindu-se  măsura  potrivită,  a  înlocuit-o  sporind   Pachetul Confort electric &  Radio Gamma*
              contingentul de recruţi din acest an deodată la cifra de 35.300 ai anului
              precedent  şi  au  dobândit acest spor  (de  aproape  12.000  tineri,  numai   V o lksw ag en  Bora
              prin disposiţiuni noi îngăduitoare, sub raportul atitudinei fizice.
                 Mărind astfel numărul contingentului de încorporare armata bulgară   O ferta valabila pentru modelele  Bosis si Trendline
              se va putea cu timpul, mobiliza, cu un an mai mic, număr de contingente,   D  & C
              deci  cu  elemente  mai  tinere,  rămânând  ca contingentele  mai  vechi  de   Partenerul Dvs. Volkswagen
              oameni mai înaintaţi în vârstă, să fie utilizaţi pentru mobilizarea serviciilor   Oradea, B-dul Magheru Nr. 8, Tel: 059-47.88.47, 41.81.44
              şi cetăţilor.                      -  va urma -
              CÂLÂUZA -  SĂPTĂM ÂN AL  INDEPENDENT  AFLAT  ÎN  S L U J B A   TUTUROR  OAMENILOR
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15