Page 10 - Calauza_2001_603

m fîR T O R Gutui ut B .C .R . la n se a ză :

Cum să nu priveşti într- şi n -a pu tu t s ă se a p e re /.CREDITE CU COMPONENTĂ NERAMBURSABILĂ PENTRU
acolo? Chiar dacă privirea îţi împotriva negurei furibunde. A IMM-URI (FONDUL MARR)
devine într-o vrem e palidă şi stat aşa câteva ore până ce VALOAREA CRED ITU LU I - reprezintă maxim 85% din valoarea
slabă, tot simţi lacrimile acelea îm preună cu nişte vecini i-am investiţiei astfel;
de ceară clătinându-se-n ramul venit în ajutor. L-am ridicat uşor - cota BCR 25% din valoarea creditului, cota Phare 75% din
sub care pluteşte acel gol ce ne cum ai ridica un trup bolnav va lo a re a creditului. Un sfert din cota P hare este fin an ţare
poate sm ulge o tresărire. Şi nemaiajutat de picioare. L-am nerambursabilă.
- pe total judeţ s-au acordat credite MARR la un număr de 22
poate mult mai multe dacă aerul ţinut aşa o vrem e umplându-ne
clienţi. Volumul creditelor aprobate pe total judeţ este de 2.987.381
se opreşte pe aceste lumini, ce braţele cu durerea gutuiului. EURO . Volumul creditelor angajate pe total judeţ este de 2.052.551
ne trezesc gândurile aproape Atunci, am simţit cum se dă EURO.
furate de Doam na Toam nă. Şi lupta între tulpină şi rădăcinile II. CREDITE BERD
te opreşti acolo şi priveşti cu m işcate dar n e în frân te. Am în cursul lunii ian. 2001, a fost semnat Acordul de împrumut'"
acea poftă cum n-ai privit de strâns în juru-i păm ânt şi i-am (SM E Finance Facility), prin care BERD acordă BCR un împrumut
multă vrem e, poate într-un vis pus câteva proptele în ramurile de 20 milioane EURO , în scopul finanţării IMM-urilor.
■ împrumutul este structurat în două tranşe: Tranşa 1 de 8 mii.
dus undeva de un vârtej al zilei ce tre ze a u m ila celor ce le EURO şi Tranşa II de 12 mii. EURO.
cu miezul aprins, din acel loc priveau. Am plecat de acolo Întrucît derularea proiectului cu BERD a decurs mult mai bine
de unde ar putea pleca ultimul într-un târziu, ultimul, ca acel decât se anticipa, tranşa I de 8 milioane de EURO , a fost epuizată
cocor răm as lângă râu să-şi cocor ce a întârziat lângă acea cu 9 luni în avans faţă de termenul prevăzut în Acordul de finanţare,
potolească setea lungului drum apă înaintea unei lungi călătorii. în prezent BCR şi B ERD poartă tratative pentru devansarea
A trecut toam na şi a venit iam a termenului de disponibilizare a tranşei a ll-a, în valoare de 12 milioane
ce-l ch eam ă. M ă simt ca un
prizonier ieşit în lume cu femeia sufocându-ne faţa cu frigul şi E U R O , fiind n e c e s a re pro ced u ri s p e c ia le în le g ă tu ră cu
ce şi-a topit privirea la margini fulgii de nea. în ac ea vrem e reglementările interne ale BERD.
La nivelul BCR Suc. Jud. Hunedoara volumul creditelor aprobate
de cărări, unde n-a încetat să m -a m a p ro p ia t d e tu lp in a este de 125.000 EURO.
crească firul de iarbă. Unde eşti gutuiului şi i-am simţit şoapta
gata să rosteşti ultimul poem „Voi rezista şi te voi aştepta în
scris, după ce te-ai trezit din to a m n a ce o să vin ă din Momărtanii - o civilizaţie cosmică!
somnul ce ţi-a fost furat de um­ depărtări, cu ramurile adiind cu - urm are din nr. 602 -
bra devenită metaforă. El este lumina de ceară”. Cum să nu Sub regimul Austro-Ungar,
gutuiul peste care a trecut un p riv e ş ti în tr-a c o lo , când puţinii localnici găsiţi aici au fost „cătană la-m păratu" şi făceau
contrabandă cu diferite produse în
vânt puternic, o furtună care I- cuvântul răm âne flămând după în majoritate convertiţi la religia special cu sare şi alte mărfuri de
a cu lc a t la p ă m â n t. A v e a acest fruct. catolică, li s-a schimbat numele strictă trebuinţă. Astfel, legătura
Miron ŢIC dându-li-se caractere maghiare
ramurile pline, grele de fructe dintre ei şi patria mamă n-a încetat
şi au fost obligaţi să în veţe niciodată.
u n g u reşte c o n s id e râ n d u -s e R espectarea datinilor stră­
r “ i
limbă oficială. moşeşti, portul, îndeletnicirea de
Cu m p u tem tra ta : Oraşul Uricani, la 1916 în bază, modul de viaţă şi de trai.
răzb o iu l pentru în tre g ire a felul tradiţional de construcţie a
Răceli: seara, câte trei căţei Sinuzita: săculeţi cu nisip sau n e am u lu i, a fo st p ierd u t şi c a s e lo r de lo cuit, ne duc
recu cerit de trei ori, lu pta
de usturoi (mestecaţi în gură) cu s a re fie rb in te (a p lic a ţi pe I neîndoielnic înapoi pe aripi de
decisivă dându-se pe muntele timp la strămoşii noştri daci, şi
ceai pectoral; sucul de la o sinusuri), care se schim bă pe |
Tulisa unde armata inamică era p a rc ă au d tă c e re a n o p ţii
lămâie, diluat cu ceai călduţ, băut m ă s u ră ce se răces c. în ■
bine fortificată şi greu de asaltat. re v e rb e ra tă în tr-o c ă ra re de 'l
zilnic; ceai de pătlagină, pentru perioadele de liniştire a bolii, ' A rm a te le ro m ân e au fost munte, printre brazi cu cântece de
calmarea tusei şi expectoraţiei; m edicina populară recom andă | că lău zite de M om ârlani prin flu ier şi sunet de fa lan g ă pe
băi de aburi; supă de pasăre şi spălarea feţei, dimineaţa, cu apă i trecători doar de ei ştiute. în şoapta timpului născând ecouri
zarzavat; repaos la pat într-o rece, pentru a preveni reapariţia ciuda ocupaţiei străine, treceau din uitare... Torna, torna, frater...
încăpere încălzită. bolii. I ascu n şi m unţii la fraţii din Sever Constantin RĂDUICĂ
Vechiul Regat, refuzând să fie
- urmare din nr.602 - interese şi investiri şi din alte ţări ;
România poate deveni ţinta unei răzbunări!
Nu tre b u ie să uităm că c a re nu pot fi p ro te ja te de :
S.R.I. - CĂŢEL DE SALON? agresor, dar nici despăgubite etc. i
America este la ora actuală cea
mai mare ţară exportatoare de în vecinătate sunt şi Rusia. China, !
arm am ent, că a sprijinit sub statului; nu ajungeau să fie urmăriţi îndrăznit să-i acuze de sprijin a Irakul şi India, care vor fi probabil :
to a te fo rm e le g ru p ă rile de şi hăituiţi prin munţi, împuşcaţi sau terorismului pe rivalii lor: Rusia, a fe c ta te din „g re ş e a lă de !
rezistenţă teroriste din multe ţări. întemniţaţi. împotriva celor înarmaţi China, India sau Japonia, că-şi orientare”. |
A practicat şi practică pe scară c a re a te n ta u la p a c e a şi prim eau p.este botul m urdar - Se va experimenta (folosi) tot
m are activităţi de diversiune s e c u rita te a statu lu i s-au lu at bălos. Pentru terorismul arm at felul de aparatură şi armament
economică, politică şi militară. în to td ea u n a m ăsuri se vere de practicat de ei la H iroşim a şi sofisticat (este o ocazie bună de
Diversioniştii noştri din anii d e z a rm a re şi c o n d a m n a re . Nagasachi, în Coreea şi Vietnam •e x p e rim e n ta re , ca în Irak şi
'48-'54 (aşa-zişii partizani) acum Represalii s-au făcut şi atunci (le­ în Irak şi Iugoslavia etc. Iugoslavia) la care vecinii nu pot .
recunoscuţi şi recompensaţi de g a l) de M .A .I. (s e c u rita te ) şi Acum îşi permit să ameninţe fi indiferenţi. Declaraţia de război
S tatu l R o m ân cu pensii şi împotriva sprijinitorilor - ocrotitcfri o lume întreagă cu ultimatumul: a preşedintelui S U A a fost o ’
in d em n izaţii, ca lu ptători în locali. Acum a ajuns America să se „Ori cu noi, ori cu teroriştii". (Din nebunie. Război împotriva cui? A j
rezistenţa anticomunistă, au fost confrunte cu diversionişti;-t9rorişti discursul preşedintelui SUA) unor state suverane presupuse I
sprijiniţi (la vremea respectivă) dar nu îi caută în sânul societăţii Practic pentru un duşm an că sprijină terorismul? Teroriştii '
moral şi material şi cu armament americane unde practic s-a produs invizibil, presupus, se caută „nod p resu p u şi tre b u ie c ă u ta ţi în
de americani. Fără sprijin şi fără presupusul eveniment terorist (dar în papură" şi declanşezi un război America (trebuiau filaţi de CIA). ,
arme (care erau interzise prin precis cu sprijinul local american), mondial. Să pui în alertă o lume
leg e) diversioniştii noştri nu ci îi caută în am ărâtele de ţări mici întreagă. Deocam dată în zona Victor CRIŞOVAN ,
puteau fi diversionişti, nu puteau din Asia. Eu cred că din motive de Asiei. Dar el odată pornit se va - va urma -
în c ă lc a aşa de g rav leg ile strategie politică şi militară nu au extinde pentru că în zonă sunt

C A L A U Z A - S Â P T A m A N A L IN D E P E N D E N T A F L A T iN « L I M B A T U T U R O R