Page 7 - Calauza_2001_606

( asCQtâ&W&VDZgzi* 0 Săptămânal independent aflat înslujbatutuw

Pe marginea unei cârti de toponimie de MIMAI PETRE

Apariţia la Editura „C Ă L Ă ­ o c u p â n d u -s e în s p e c ia l de nu se leagă d ire c t de localitatea „H o ria ” , „A v ra m la n c u ",
UZA", a cărţii lui Nlihai P etre - u rb a n o n im ia m a rilo r o ra şe - în care li s-a dat numele străzilor, „T rib u n u l S o lo m o n ” , „A u re l
„In tro d u c e re în to p o n im ia B u cu re şti, C raiova şi laşi, cu dar au contribuit la înfăptuirea Vlaicu” , dar şi „C e tă ţii”, „H ă -
urbană rom â n e a scă ” este un referiri, m ai rare şi la oraşele u n o r id e a lu ri p o p u la re , ne răului” , „M u re şului” , „C o z ie i” ,
m om ent rem a rcab il în viaţa Deva şi Hunedoara. reprezintă autoritar în istoria şi „P e tro a s a ”, „C e n tu ria ” , (care
s p iritu a lă a ju d e ţu lu i H u n e ­ De adeziunea cvasi-totală se c u ltu ra n a ţio n a lă . S unt to p o ­ înseam nă detaşam ent militar, o
doara. Ea îşi propune, după bucură „e p o c a veche", „s is te ­ nim ele: Decebal, M ihai Viteazu, sută de ostaşi - care probabil
spusele autorului, „să prezinte mul toponim ic popular” ; în care N ic o la e B ă lc e s c u , U n ire a , păzesc „C etatea") ş.a.
p e n tru p rim a d a tă la noi - to p onim ele îm prum ută urm ele Războiul pentru Independenţă, In te re s a n t şi u til p e n tru
câ te va din p rin cip a le le p ro ­ v e c h i a le lo c u lu i, m e s e riile M ihai Em inescu, M ihail Sado- cunoaşterea trecutului Devei mi
b le m e a le u rb a n o n im ie i - (îndeletnicirile), form ele de relief, veanu, Liviu Rebreanu, Lucian se pare toponim ul „S tr. Por­
statutul şi raportul cu alte dis­ p o m ii/a rb o rii, a p a rte n e n ţa de B laga, G eorge E nescu, C o n ­ tului” , în zona unde a fost cen­
cipline, e voluţia n u m elor de neam, culorile ş.a., m otivate di­ stantin B râncuşi. A cesta este trul com ercial al oraşului şi un
locuri şi oraşe, structura lor şi rect prin re a lita te a pe care o p a trim o n iu l n o stru , al tu tu ro r m ic port la M ureş, a căror baze
diferite fapte de lim bă, unele e xp rim ă : U liţa Ş e la rilo r, U liţa rom ânilor, pe care trebuie să-l le -a u p us n e g u s to rii g re c i,
specifice toponim iei urbane” . Hanului, Hanul Roşu, Biserica păstrăm şi să-l cinstim . m acedo-rom âni şi bulgari (Oct.
(Prefaţă, op. cit., p.5). Neagră, U liţa Bulgarului, Puţul Plecând de la cartea lui Mihai Floca şi Dr. V. Şuiaga - , .Ghidul
Studiul acestui dom eniu al cu Plopi, Str. Stejarului, Cartierul Petre vreau ră spun câte ceva
lin g visticii - to p on im ia după Argintar ş.a. şi despre toponim ia Devei, din judeţului Hunedoara” , p.69).
ştiinţa noastră, nu este prea Apreciate sunt şi toponim ele trecut şi de azi. Interesantă mi se pare şi
agreat în judeţul nostru, cum m oderne, care au la bază urme în „G h id u l ju deţului H une­ „L is ta denum irilor unor străzi
sunt beletristica şi folcloristica. de personalităţi, localităţi, ape d o a ra ” , O c t.F lo c a şi D r. V. nou create în m unicipiul Deva” ,
Se cuvine totuşi să am intim sau m unţi, m otivate local şi ulte­ Şuiaga, notează: „D in cartierele p ublicată în ziarul „C u vâ n tu l
câteva din preocupările unor rior oficializate. „S trad a Cerna - m ărg in a şe ale o ra şu lu i D eva Liber” din 2 octom brie 2001.
cercetători din şi despre judeţul notează Petre M ihai - este un s u n t v re d n ic e de a m in tit: C itez câ te va străzi: „S tra d a
Hunedoara. toponim urban m otivat local la „C artierul Rom ânesc, Cartierul G ra n itu lu i” (după c a rie ra de
Oct. Floca şi Dr. V. Şuiaga, Hunedoara. Transferat la Bucu­ G recesc, C a rtieru l C iangăilor, granit din apropiere), „S trad a
în „G h id u l ju d e ţu lu i H u n e ­ re ş ti s a u R â m n ic u -V â lc e a , C artierul S ântuhalm , C artierul C a rie re i", „S tra d a R o c ii" şi
d o a ra ” (Deva, 1936) reluând devine un toponim urban artifi­ Viile Noi” (op.cit. p. 68). „Aleea C ascadei” (după o m ică
opiniile altor autori, consacră cial; Calea Turzii, m otivul la Cluj- în epoca m odernă, Cartierul cascadă din pădurea din zonă).
câteva pagini toponim iei din Napoca este nem otivat şi artifi­ Rom ânesc a dispărut (se întin­ Despre străzile: P. Rareş,
Valea Jiului (Petroşani, de la cial la Bucureşti şi Piteşti etc. dea pe str. C ălugăreni şi în jurul D. Sturza, Tonitza, am însă altă
sa tu l P etros, L u p en i, de' la (op.cit.p.31). e i), C a rtie ru l G re c e s c (în tre o p in ie , ca şi d e s p re A le e a
Valea Lupului, U ricani de la Aşadar în localităţile urbane, Calea Horia şi Mureş) a dispărut; Şurian şi Aleea Vulturilor, care
U ricş.a.). în oficializarea toponim iei trebuie Cartierul Ciangăi există şi astăzi, nu prea au relaţii cu Deva.
M irc e a V a le a , în c o la ­ să se aibă în vedere realităţile deşi pe te ritoriul lui au apărut M i se p a re că în lo c u l
b o ra re cu M .H o m o ro d e a n locale, nu urbanonim e, puse la case şi străzi noi; Cartierul Viile n u m e lo r m ai puţin in spirate,
consacră dom eniului articolul întâm plare. în epoca m od e rn ă - N oi, de d u p ă C e ta te şi su b sau nelegate de oraş („grădini
„T o p o n im ie h u n e d o re a n ă ” ; s p u n e a u to ru l, in te rv e n ţia poalele Dealului Colţ, există şi de flori sau pomi/arbori aproape
M. Hom orodean sem nează şi o ficilită ţilo r determ ină o m odi­ s-a dezvoltat urbanistic; Cartierul inexistenţi pe străzile respec­
singur articolele „V echea vatră ficare a raportului num e m oti­ S â n tu h a lm e s te în p re z e n t, tive) unele ar putea fi botezate
a S a rm izeg e tu se i în lum ina v a te , n u m e n e m o tiv a te , cu localitate inclusă în m unicipiul cu u rb a n o n im e ilu s tre : d in
to p o n im ie i” şi „T o p o n im ia ponderea celor din urrrlă (op.cit., Deva, cu care, peste câţiva ani localitate şi din jur: O ctavian
satelor Cinciş şi Valea Ploştii”. p. 183). Căci, trecând pe la pri­ se va contopi. Floca, lo s if H odaş, Francisc
Tangenţial, la un toponim din m ărie, m ajoritatea num elor vor A u d is p ă ru t, pe c rite rii H o ssu-Longhin, Ion Ignatov,
judeţ - O răştie, face referire fi e x te rio a re re a lită ţii şi vo r politice, străzile: „C arol al ll-lea”, Nicolae Boboc, V ictor Şuiaga,
Ion llie s c u , în m o n o g ra fia e x p rim a nu o d a tă , s u b ie c ­ „ R e g in a M a ria ” , „R e g e le
„C o ru l de la O răştie”. M ărtu­ tivism ul edililor, care vor im pune F e rd in a n d ” , d a r şi „D r. Petru a c ă ro r c o n trib u ţie la v ia ţa
risesc că alte lucrări despre un d e te rm in a t m o tiv a t p rin Groza", „6 M artie", „23 A ugust”, politică şi social-culturală a fost
to p o n im ia h u n e d o re a n ă nu dorinţele lor. „V.I.Lenin", „7 Noiem brie". esenţială (a se vedea pentru
cunosc. Dar asta nu înseam nă în m ajoritatea localităţilor ur­ S-a in tro d u s în to p o n im ia aceasta şi cartea M ăriei Razba
că nu sunt! bane (ca să nu zic în toate), D evei, după evenim entele din „P e rs o n a lită ţi h u n e d o re n e
De aceea m ă bucur că pot toponim ia num eşte figuri proe­ 1989, străzile: „22 Decem brie”, Dicţionar” , Deva, 2000).
sp u n e şi eu (un a m a to r în m inente ale trecutului istoric. în „M areşal Antonescu", „I.C .B ră- ...Cele notate mai sunt doar
dom eniu), câteva cuvinte pe cartea lui Petre M ihai sunt apre­ tianu” , „luliu M aniu". nişte „glosări" pe m arginea căr­
m arginea cărţii excelente a lui ciate ca m o tiv a te două to p o ­ N-am nim ic cu toponim ele ţii lui M ihai Petre, care se adre­
M ih a i P e tre , cu re fe rire la nime: S tr. G h. M agheru şi Str. care au fost scoase sau intro­ sează celor interesaţi de pro­
toponim ia Devei. C ristia n T eii, „am bele din Târgu duse în nom enclatura străzilor, b le m e le u rb a n e - filo lo g i
B a z a t pe o în tin s ă şi Jiu, (care) continuă vechile nume d a r am p ă re re a că în a in te a (cercetători, studenţi), istorici,
prestigioasă bibliografie, struc- ale uliţelor pe care cei doi pa­ politicului ar trebui să prim eze g e o g ra fi, p s ih o lin g v iş ti. Nu
tu râ n d u -şi ca rte a pe te m e lii şoptişti aveau case şi suprafeţe valoarea persoanei sau m om en­ strică, însă, s-o răsfoiască şi alţi
s trict ş tiin ţifice , M ihai P etre de teren arabil” (op.cit., p.31). tului evocat. intelectuali şi reprezentanţi ai
s ta b ilie ş te d o u ă e p o c i în De acord, dar nu putem fi Este foarte.bine că la Deva auto-rităţii locale.
evoluţia toponim iei - „epoca îm po triva unor personalităţi şi se m e n ţin m ai d e m u lt to p o ­ Prof. Constantin CLEMENTE
veche” şi „e p o c a m odernă"; m om ente ale istoriei, chiar dacă n im e le : „ îm p ă ra tu l T ra ia n ” ,

Consulatul General al Republicii Federale Germania - Sibiu
Mitteilung an die Presse Comunicat de presă
, v
Von M ittwock dem 31.10.2001 bis Freitag dem 02.11.2001 între miercuri, 31.10.2001 şi vineri, 02.11.2001 inclusiv ®
einschliesslich wird die Visastelle fur die Annahme von Geschăftsvisa Secţia de Vize este închisă pentru depunerea cererilor pentru
au fgru n d e in e r K o n fe re n z g e sch lo sse n sein. L e d ig lic h in vize de afaceri, datorită unei conferinţe. Doar în cazuri speciale de
nachgewiesenen terminlichen Notfăllen kann an diesen drei Tagen urgenţă, care fac dovada unui term en scadent, poate avea loc
die A nnahm e e in e s G e sch ă fts v is u m s a n tra g s e rfo lg e n . Der depunerea unei cereri de viză pentru deplasări de afaceri. Activitatea
Nomalbetrieb im Geschăftsbereich wird am Montag dem 05.11.2001 normală va fi reluată luni, 05.11.2001
wieder aufgenommen. Conducerea Secţiei de Vize are rugămintea de a avea înţelegere
Die Leitung der Visastelle bittet um Verstăndnis. pentru această situaţie.
Touristenvisa, naţional Visa und Visa fur Volksdeutsche werden Vize turistice, vize naţionale şi vize pentru etnici germani vor fi
an allen Tagen normal weiter angenommen. In diesen Bereichen preluate în mod normal în zilele respective. în aceste domenii nu vor
kommt es zu keinen Verzogerungen. exista întârzieri.
r C A L A U Z A - S A P T A lV t A N A L IN D E P E N D E N T A F L A T iN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R