Page 5 - Calauza_2001_608

Săptămână! independent aflat in sluiba tuturor oamenilor

OFERTĂ EXCEPŢIONALĂ CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA
CABINET PREŞEDINTE
DE PUNGI ŞI PUCURI!
C O M U N IC A T D E P R E S Ă
TIPOGRAFIA „CĂLĂUZA" oferă prin MAGAZINUL in cadrul unui amplu program de îmbunătăţire a condiţiilor de pregătire
A.B.C. din str. Horia, nr.30, DEVA o varietate de: pungi a Lotului de gimnastică al României şi în general a sportivilor de la Liceul
zahăr la 1 kg pungi gris la 1 kg şi 1/2 kg; pungi de profil din Deva, lucrările de reabilitare a clădirii în care îşi desfăşoară
activitatea „Grupul Sportiv Şcolar Deva" şi Clubul Sportiv „Cetate” Deva
pentru farmacii; pungi albe la 1 kg şi 1/2 kg; pungi/ au demarat în urmă cu două săptămâni.
plicuri salarii, mici şi mari. Fondurile necesare reabilitării vor fi asigurate prin grija Fundaţiei
„Pentru România Mileniului Trei”, care vine din nou în sprijinul activităţii
Preţuri d e produ cător. sportive de performanţă din municipiul Deva.
în prima etapă, care se preconizează a fi derulată până în 10
decembrie 2001, se vor executa lucrări de reparaţii la intrarea în com­
plex, coridoarele de la parter, două săli de gimnastică şi construirea unei
jtq h o "î ^ încăperi pentru primirea părinţilor.
Coordonarea acestor lucrări se face personal de către doamna
SC P r e a m u ţ ^ j p ţ .1, Olimpia Moica, Director general al societăţii LUXTEN din Timişoara.
>< o Simultan vor începe lucrările de consolidare a clădirii, finanţate de
către Guvernul României, conform Hotărârii de Guvern Nr. 377/11.04.2001
prM Y iGAN'
p r o a IAR ÎŞI VÂRĂ NASUL
a <
SC O STRĂINII ÎN ISTORIA ROMÂNIEI?
O c , - urmare din pag. 1 - Poporul Român, care va trebui
De ce atâta ură şi in co ­ consultat printr-un referendum.
<2 < rectitudine? Este surprinzător faptul S-au mai ivit şi linguşitori fără
AJUNGE! că atunci când autorităţile maghiare coloană care nu au aşteptat nici'
au procedat la reînhumarea (cu măcar să se întoarcă premierul şi
sc mare fast) a rămăşiţelor pământeşti au şi trecut la schimbarea denumirii
H ale lui Horthy, nimeni nu a suflat un s tră z ilo r care purtau num ele
C u N O U A | g j ^ ^ P T Ă cuvânt deşi armatele horthyste au m areşalului. Indiferent dacă ne
E g luptat îm potriva aliaţilor până în convine sau nu (mai devreme sau
rC Sl, ultimele zile ale celui de al doilea mai târziu) vor apărea şi statui ale
^ s Război Mondial. lui Nicolae Ceauşescu. Istoria nu se
O are chiar nu le este jenă scrie cu sincope şi mai ales după
acestor parteneri în discuţii politice bunul plac al străinilor. Perioadele
şi econom ice să ne răpească de conducere ale statului au şi părţi
înainte dreptul legitim de a ne scrie istoria negative dar şi părţi pozitive, care
şi a ne hotărî cine au fost criminalii trebuie analizate cu discernământ
de război şi care au fost patrioţii? şi cântărite corect şi fără patimă.
Aceşti domni trebuie să ia aminte Nimeni, în afară de NAŢIUNEA
' Siie-ii! naţionalii: www.front14,0rg-ftouatlrevipi că singurul care poate hotărî cum ROM ÂNĂ, nu are dreptul de a
se scrie istoria noastră este numai hotărî datele istoriei sale.
O
SURSA. „N e o D ro m ”
[" EXPULZAREA RROMILOR DIN POLONIA S^A
Avem cele patru anotimpuri, dar ce folos? I FĂCUT CU BRUTALITATE DE GĂRZI MILITARE! I
| - urmare din pag. 1 - în total din aproximativ 2000
Dragă „CĂLĂUZA", isto ria este m am a tu tu ro r I O parte din a ce ştia erau de persoane aflate pe teritoriul
Eşti publicaţia care poate trezi întâmplărilor ce vor urma, dar ce I arestaţi în funcţie de gravitatea Poloniei au fost expulzate cca
interesele naţiunii şi nu numai ci se întâm plă acum cu oamenii I „faptelor” lor pe perioade de la 329 persoane. O parte dintre
şi interesele popoarelor de pe planetei, nu este bine. Mass-me- 24 ore, până la un an. Aproximativ rrom ii care se aflau încă pe
întreaga TERRA. dia difuzează pe toate canalele că I 180 de persoane au fost reţinute te rito riu l p o lo n ez şl care nu
Ceea ce s-a în tâ m p la t în America (Elefantul), ripostează. i în acea p e rio a d ă de că tre fuseseră expulzaţi, au solicitat în
A m erica în data de 11 se p ­ Tineretul este alertat, va fi sau 1 autorităţile poloneze şi trimise cu m od v o lu n ta r a u to rită ţilo r
tembrie, 2001, este consecinţa nu va fi război mondial? Şi dacă | a vio n u l în a p o i în B u cu re şti. poloneze să fie trimişi înapoi în
sărăcirii popoarelor mai ales a da, între cine şi cine? Copiii şcolari ■ Treptat, numărul de expulzări a România.
celor din lumea a lll-a. România spre adolescenţă nu înţeleg prea I crescut, sute de rromi erau reţinuţi în general, erau expulzaţi
unde se situează acum? Mulţi ne bine ce înseamnă să fii terorist sau I cu fo rţa fiin d în c o n ju ra ţi la câte un membru sau mai mulţi din
întrebăm, tineretul ne întreabă: de cine sunt şi ce fac sau ar trebui să ■ locuinţele lor sau pe străzi de fie c a re fa m ilie de rrom i, iar
ce domnilor aşa? Al cui a fost nu facă, unde sunt statorniciţi, care I către gărzile poloneze, arestaţi, rep a trie re a era s o licita tă din
interesul de a distruge economia le este menirea lor şi dacă pot fi I interogaţi, deseori brutalizaţi şi dorinţa celor rămaşi de a fi alături
noastră? Agricultură, pomicultură, barem anihilaţi, ce bine ar fi pentru ! apoi trimişi în statul român. de familiile lor aflate în România.
industrie minieră şi siderurgia. omenire ca ei să nu mai existe, dar 1 Fluxurile de expulzare a Primele persoane expulzate
S-au dat bani fără muncă, dar nu sunt creaţia disperării, a sărăciei, | rromilor din Polonia. erau bărbaţii (taţi şi fraţi), care
s-a asigurat viitorul familiilor, al a discrepanţiei între bogat şi ' • Primul flux de expulzare a re p re ze n ta u prim su p o rtu l
copiilor, al pensionarilor care au înfometat. | rromilor a început la sfârşitul lui financiar pentru fiecare familie de
produs bunuri m ateriale în cei Ghelariul este înfometat de I decembrie 2000 cu puţin înainte rro m i, ia r fe m e ile şi c o p iii,
peste 40-45 de ani de muncă. sete (lipsa apei potabile). De ce? I de sărbătorile de iarnă, cu 180 de depindeau în mare măsură de
Tineretul em igrează spre linte Pentru a o avea trebuie energie | rt-omi expulzaţi. aceştia.
necunoscute în speranţa unei vieţi electrică, ca să plăteşti energia . • A urmat un al doilea flux de Zonele de reşedinţă unde
mai bune. Dintre ei se mai întorc consumată trebuie să ai bani, ca I rromi expulzaţi cu un număr de rromii erau ridicaţi, în Polonia:
puţini sau deloc, a lţii vin în să ai bani trebuie loc de muncă. I aproximativ 100 de persoane, în V a rşo via , O tvos, Radam ,
coşciuge, iată unde duce Unde? Industria a fost mono- martie, 2001. Katovita, Wraclaw, Wroclavetz,
Sărăcirea anumitor ţări. Puterea colorăv acum aproape nu mai I • în aprilie 2001, cu puţin Biscobiala, Secin.
mare a desconsiderat ţările mici există. In articolele anterioare, am i înainte de sărbătorile de Paşti, au Zonele din România în care
precum elefantul, muşuroiul de amintit ce s-a întâmplat în Ghelari 1 fost expulzaţi 70 de rromi. s-au întors: Atalna, Becleanu,
furnici. Acum el are nevoie de cu mineritul, ce a fost prin anul | • In m ai 2001 au fo st Meni, A g nita,. B arghis, Voila,
sprijinul furnicilor, este bine, este 1996 şi ce este acum, nu mai i expulzate 10 persoane.. Sâmbăta de Jos, Rucăr, Dridif,
rău, nu ştim ! A ceste m ici revin. • • August, 7 persoane. Vistea de Jos, G alaţi, Mureş,
vieţuitoare se unesc pentru a-l Gheorghe NECULA | • Septem brie, (de altfel şl- Făgăraş, Copşa, Bratei, Beneşti,
sprijini sau pentru a-l distruge, - va urma - ^ultimul flux), 24 persoane. Mediaş. - va urma -

^ C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT lN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR