Page 14 - Calauza_2002_616
P. 14

T




           PREMIUL DE FIDELITATE „CUAUZA"                                Clima prezent şi viitor (II) _
                                                                 Să începem cu'uraganele devastatoare.  Ele sunt însoţite de
             Fiind  o  publicaţie  afla tă  în  slujba  tu turo r  oam enilor,
                                                               vânturi violente îndeosebi în  emisfera occidentală, şi  constituie
          „C ĂLĂUZA”  înţelege  să-şi  răsplătească  aşa  cum  se  cuvine
                                                               un se/nn al schimbărilor lente dar profunde ale climei şi începutul
          citito rii  fide li.  In  acest  sens,  după  ce  aţi  c itit  cu  atenţie   unei perioade glaciare. Apoi sunt furtunile neobişnuit de prezente,
         j  „CĂLĂUZA", veţi găsi  acest talon. Trebuie doar să răspundeţi  j   datorate diferenţei, foarte ma'ri de temperatură, între diferite zone
         i  la cele două întrebări, să completaţi numele, prenumele şi adresa  j   ale Jerrei.
         j  Dvs şi să păstraţi talonul în aşa fel ca la sfârşitul lunii (taloanele  j   în  ultim ii  ani  a-a  observat  o  supraîncălzire  nefirească  a
                                                               tropjcelor'iar cei doi poli,  se  răcesc din ce în ce mai  mult şi ei.
         i  sunt numerotate  de la  1  la 4 sau  5,  după caz)  să  le  expediaţi  )
                                                                 în  cursul  ultim ului  secol,  tem peratura  m edie  din  jurul
          împreună pe adresa redacţiei.-Ele pot fi aduse şi personal. Data  i   pământului  a  crescut cu  0,6  grade  Celsius  şi  în  paralel,  calota
          limită,de primire a taloanelor este 10 ale lunii următoare. Cu cât  j   glaciară  a  Antarcticii  s-a  lărgit,  gheţarii  din  jurul  Polului  Nord,
          trimiteţi mâi multe seturi de taloane, cu atât cresc şansele Dvs  )   progresând  şi  ei,  odată  cu  răcirea  mărilor  nordice.  în  Alaska,.
                                                               gheţaru'  Hubard  avansează  cu  34  metri  pe  zi  în  vreme  cl~?ÎT'
          de câştig, în urma tragerii la sorţi. Redacţia oferă în luna ianuarie  '   jj  tropice situaţia este inversă, încă din 1960 precipitaţiile devenind
          următoarele premii: două premii în valoare de 100.00Q lei; patru  jj
                                                               o atenţionare pentru viitor.
          premii în valoare de câte 50.000 lei flecare; patru premii constând  *   .   în India există un muson ce provoacă la ora actuală dezastre
          din  abonamente  la  ziarul  „CĂLĂUZA”  pe  luna  următoare;  10  j   cu  mult  mai  mari  decât  în  urmă  cu  20-30  de  ani  şi  pe  arii  mult
          premii constând din câte un pachet conţinând 5 cărţi sau reviste.  mai  extinse,  iar  în  Etiopia,  seceta  se  agravează  pe  zi  ce  trece
                                                               mai mult, deşerturile se extind,  înfometând populaţia.
             Succes prieteni, alături de ,,CĂLĂUZA”!              însă  ce!  mai  convingător fapt în  sensul  discutat de  noi  este
                                                               că în  ultimii ani,  a  nins în  regiunile  deşertice  din  Iran,  unde  se
                                                               ştia că ninge o dată la 50 de ani şl asta ca un capriciu al  naturii.
                     TALON NR. 2, IANUARIE                 j      Iar faptul că tropicele sunt în continuă încălzire demonstrează
                                                               clar existenţa efectului de seră.  (va  urma)
           1. Cine a fost bunicut lui Rudeanu? .   ____   __________________
                                                                                                Napoleon PETEU
         I _________________________ _____ _________________________
         j  2. Vreţi să lucraţi în străinătate?_   ___ _____________ _______
         !  Nume şi prenum e________________ _______________________
         |  A dresa:_______________________ j_________________________
                                                                  • Hainele din stofă, pentru a nu se şifona la spălat, înainte de
                                                               a le introduce în maşina de spălat, puneţi-le într-o faţă de pernă.
                                                                  •  Lumânările  nu  mai  fac  picuri  de  ceară  dacă  înainte  de
                                                               folosire ele  se  lasă o oră-în apă cu sare.  Se usucă  bine apoi  se
                               Reteta noastră                  aprirld.
                                                                  •  Scrumul  de  ţigară  alungă  purecii  de  plante.  Se  presară
                         CLĂTITE CU CIUPERCI                   scrumul pe locurile afectate ale plantei şi în scurt timp purecii vor
                                                               dispărea.
                      Necesar:  100  gr  făină,  2  ouă,  250  ml  japte,   • înainte de a folosi lopata de zăpadă ungeţi-o bine cu cremă
                      sare,  puţin  praf  de  copt,  750  gr  ciuperci,  o   de  ghete  sau  cu  resturi  de  ceară  lichidă  de  la  lumânări.  Veţi
                      ceapă, piper, pătrunjel, boia, 1 -2 linguri unt sau   constata că  nu se mai  lipeşte zăpada de ea.
                                                                  • încălţămintea din piele îşi recapătă strălucirea dacă le frecaţi
           margarină topită, 4 linguri smântână.  Pentru  sos:  o jumătate
                                                               mai întâi cu o coajă de portocală apoi cu o cârpă moale.
           de  borcan  paste de  roşii,  6  linguri  de  smântână,  sare piper,   •  Talpa  fierului  de  călcat  se  curăţă  de  urme  de.  arsuri
           pătrunjel tocat, nutşoară rasă.                     procedând astfel: se înfăşoară o lumânare din ceară albă intr-un
           Preparare:  Făina  se  freacă  bine  cu  ouăle,  sarea,  laptele  şi   tifon şi se trece pe talpa fierului cât încă mai este cald. ProceTfaS
           praful de copt. Ciupercile.se scurg şi se toacă mărunt. Ele se   astfel nu se zgârie.
           călesc  cu  unt  sau  margarină,  se  adaugă  ceapa  tocată,  se                           Nana  VEVA
           presară piper, sare şi boia.  Se călesc toate la un  loc preţ de
           câte va  m inute,  se  pune  apă,  se  ad au gă  sm ân tâ nă  şi   r
           pătrunjelul tocat şi se lasă să dea în clocot.  Se coc clătitele,   I   ARMONIA INTERIOARĂ          I
           se umplu cu ciuperci şi se îm pachetează precum sarmalele.
           Se  aşează  într-o  tavă  (de  preferinţă  Jena) .şi  pe  fiecare  se   I   Pentru  realizarea  unei   asemenea  trebuie  să  ş tim |
                                                             i  armonii  interioare  în  propria  următorul  lucru:  o  plantă  verde ■
           pune o bucăţică de margarină, apoi se introduce in cuptorul   ■  noastră locuinţă, armonie care să   atenuează  întotdeauna  undele *
           încins, unde se lasă cca 20 de min.  la foc normal. Când sunt   |  ne aducă în suflet multă linişte şi  negative.  Aşa  c'ă  este  bine  să |
           gata se presară cu caşcaval ras. Se pregăteşte sosul din pastă   •  stare pozitivă, este bine să evităm  aveţi în fiecare încăpere măcar o ■
           de  roşii  com binat  cu  6  linguri  sm ântână,  se sărează,  se   •  unele  situaţii  de  aranjare   plantă verde şi îndeosebi aşezată I
           piperează, se pune pătrunjelul lo.cat şi (dacă este) nucşoară.   I  interioară a lucrurilor, care nu fac   în  preajma  radioului  sau  a l
           Se serveşte la clătite.                           j altceva decât să ne obosească şi   televizorului.  Asta  pentru  a j
                                                             I  să  ne  tulbure  echilibrul  pe  care   atenua  efectele  radiaţiilor.  • !
                                                             i  fiecare dintre noi îl căutăm în casa  Covorul  perm ite  încetinirea i
                                                             •  noastră.                circulaţiei  energiei.  Este  deci *
         (r  :  '    ...............^
          \ROMANIA ODATA                                     |    Nu'este bine sâjnghesuim în  foarte  potrivit într-o  încăpere şi |
                                                             ■  sufragerie  multe  obiecte  de   mai ales acolo unde ne petrecem ■
                        Scrisoare deschisă                  .  I  mobilier şi bibelouri. • Peretele de  majoritatea timpului  nostru liber. I
                                                             I  deasupra  canapelei  să  fie   ♦ Perdelele să fie uşoare, care să I
              Mă adresez acum întregului   pentru a nu fi ales la următoarea   J întotdeauna liber.  Prezenţa unui   lase să treacă lumina, însă dacă :
           judeţ şi ţârii: de ce aţi dorit să fie   alegere,  populaţia  ţâri'  şi-a  dat j l   I  tablou  de  exemplu,  în  spatele   o  încăpere  este  foarte  expusă I
           omorât Ceauşescu? Pe vremea   seama cine sunteţi cu adevârât.  li nostru  produce  inconştient,  o   razelor  solare,  se  pot  fo lo s ii
           lui,  nu  era  aşa  cum  e  acuma,   Nd vă mai daţi în spectacol  j   J.iritare.  •  în  toată  casa  adoptaţi   perdele  mai  groase  sau  se*
                                                             |  interioare  în  culori  odihnitoare.  folosesc  draperii  care  să  n e |
           lumea se omoară pentru o coajă   că aţi ridicat vizele, era bine ş1 ci >
                                                             ■  Culorile  vii  (cum  ar  fi  roşu)  sau   protejeze  împotriva  unei  lumini ■
           de pâine. E acuma mai bine ca   vize, tot atâţia bani trebuie pentru I
                                                             I limitarea la o singură culoare nu   prea  vii,  prea  încărcafâ .4^ I
           pe vremea Iul? Sunt convins că   a umbla în Europa.   ‘   j   |  este  benefică.  Uniformitatea  nu   energie.  •  Tablourile  ce  ÎTe-T'
           nu.                        România nu mai e ce a fost  I   J energizează  niciodată.  •  în   înfrumuseţează  casa  trebuie!
              Domnul  Corneliu  Vădim   odată.               I schimb nu ezitaţi  să adăugaţi în   alese cu mare grijă pentru că ele |
           Tudor a fost un fidel al lui'şi de   .   Trebuie lumea să aibă cu ce   | camere  diferite  s u rs e .  de   reprezintă  elemente  propice i
           aceea  sunt  convins  că  i-aţi   irăi  da  la  avans  lâ  plată,  dacă   J  Ilum inare,   pentru   a  '  crea   destinderii.  Scenele  şi  culorile *
           ridicat imunitatea,  pehtru că vă   lucrează      |  ambianţă. "•  O'lumină  adecvată  liniştitoare sunt cele mai indicate. |
                                                                creşte  întotdeauna  nivelul
           temeţi  de  adevăr  şi  vă  temeţi   Lăcătuş DANIEL. O.N. Câlan j  I
                                                               energetic dintr-o îndSpdte.  •  De     Dan DANIEL I
         V------------------   îv ----------  - - --  -  .— - --------    - 4           ------ ----------------------------  J
           C Ă L Ă U Z A ~   S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T   AFLAT  ÎN  S L U J B A   T U T U R O R   O AM ENILO R
   9   10   11   12   13   14   15   16